12,837 matches
-
pensie la 65 și până la 75-85 ce faci, ruginești, te apuci de băut, urli de plictiseală. Uite, eu când am primit decizia de pensionare, mi-am zis să stau și eu. Era să mor. Noroc că un prieten și o prietenă dădeau pe la mine. Nu mă mai rădeam zilnic, podeaua era plină de cărți și a început să îmi fie frică să mai ies din casă. Am intrat în panică și m-am uitat în oglindă. Aveam părul vâlvoi, neras, parcă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de altfel, când a intrat, s-a salutat cu ei și adunarea a văzut. Sunt cei cu studii superioare, unul fiind contabil șef al procuraturii, fost cenzor al asociației până în urmă cu 10 ani. Când el era căsătorit, nevestele erau prietene. Ei provin din același mediu I.T., anterior acesta a fost șef de oficiu de calcul electronic. De altfel, din 220 de apartamente, numai 1 max 3 pe o scară au studii superioare. Tinerii au, dar sunt șomeri, căci au plătit
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
a invitat.Incă din prima zi ne-am plimbat prin Copou,pe lângă teiul lui Eminescu.Am vizitat Palatul Culturii. Am facut cumpărături la Mall. Seara am mers la discotecă în Tudor.I-am întâlnit pe Radu și pe Val,verii prietenei mele. Amândoi erau înalți și chipeși. Radu prezenta un plus de maturitate. Am dansat cu el.Ne-am distrat minunat. Verișoara lui mi-a facut o confidență.Radu îi șoptise :” Mioara,o răpesc pe Narcisa.Imi place de ea”.Prietena
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
prietenei mele. Amândoi erau înalți și chipeși. Radu prezenta un plus de maturitate. Am dansat cu el.Ne-am distrat minunat. Verișoara lui mi-a facut o confidență.Radu îi șoptise :” Mioara,o răpesc pe Narcisa.Imi place de ea”.Prietena mea a considerat totul o glumă. Acasa eram singure.Părinții ei erau plecați la Vatra Dornei,la tratament. Am vizionat un film la televizor.Am rămas mirate de apariția noilor cunoștinte de la discotecă.Ne-au justificat prezența destul de simplu.Vizita
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
lumea largă. Venea toamna, dar nu avea ce face. Auzise ea de la păsări că În țările calde este bine, așa că plecă Într-acolo. Toată iarna Împăratul ofta după pasăre și-i păru rău că pentru o furculiță veche pierduse o prietenă. Privind viscolul pe geam se Întrebă pe unde o umbla pasărea lui, dacă avea ce mânca ori dacă nu a Înghețat pe undeva, Doamne ferește. Spre marea bucurie a Împăratului ( așa de bucuros a fost că a plâns-ați mai văzut
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ONT ca să-mi petrec câteva zile în Deltă. Îmi plăcea mult să pescuiesc. Îmi plăcea liniștea din Deltă. La Agenție m-am întâlnit cu un tip, Dani, care mergea și el în Deltă. Ne-am văzut în gară. Venise cu prietena lui și sora acesteia. Am călătorit împreună până la Tulcea și mai departe în Deltă. Lăsam în urmă problemele neplăcute care se iviseră. Vroiam să uit! Am ajuns la destinația noastră și am început să ne pregătim corturile, căci se înnopta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
altul. Am dus-o așa vreo două luni. Trăiam viețile altora. Asta mi-a făcut bine, din nou, un timp doar. Într-o seară, la cinema, am întâlnit-o pe Olga cu o fată. Mi-a prezentat-o ca fiind prietena ei. Îi spunea Clody. Era tăcută și părea speriată. După film le-am invitat la o cofetărie, la Cireșica. Asta pentru că le invitasem la o plimbare prin Cișmigiu și răspunsul a fost nu, nu, nu! Atunci le-am invitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Și eu tot acolo terminasem. Un punct comun, gândeam. Aveam un subiect de discuție, discuție care de fapt nu se lega de nici un fel. Începusem s-o caut pe Olga, sperând că voi da de Clody. Îmi spusese că era prietena ei cea mai bună. Și atunci, normal ar fi fost să se vadă mereu. Dar Olga evita. Intuise ceva și probabil o apucase gelozia. Atunci am întrebat-o de Riri al ei. A tăcut și a simțit săgeata. Stăteam într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
putea veni cu un coleg, bun prieten, care-și pierduse părinții, având ca unică familie doar un bunic. Petre își dădu acordul și imediat fu încolțit de fete, care-l asaltară cu propunerile lor de invitați fiecare avea câte o prietenă, casa de la Bușteni avea șase camere... Ce putea spune Petre? În principiu de acord, dar să-mi aduceți poze cu ele, să vedem dacă o să le invit la dans! Camelia, care trăgea cu urechea, nu scăpă ocazia să surâdă ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Să-mi lași adresa. Altceva? Pentru serile de Ajun de Crăciun și Revelion aș avea nevoie de două ajutoare pentru servit. Mai greu, dar se rezolvă. Sunteți mulți? Eu cu soția, fetele, băiatul, fiecare cu câte un prieten sau o prietenă și s-ar putea să vină și Mihai cu soția, de la Paris. Cine, maestrul? Da! Dacă o să aibă timp, are multe concerte prin toată lumea... Recunoaște că am avut mână bună. Am citit, prin ziare, știri legate de succesele sale. Felicitări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de miros de brad și de sărbătoare. Am pus, sub pom, cutiile cu podoabe și apoi am conceput un plan de "împărțire a spațiilor de cazare": Camelia cu mine, Mihai cu Beatrice dacă vor veni, două camere pentru fete și prietenele lor, o cameră pentru "amiral" și colegul lui. Bine e să ai casa mare, mi-am zis! Ai unde să primești musafiri! În camera "părinților" am depozitat cadourile și, pentru a le feri de privirile prea curioase, am încuiat ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în loja de la Ateneu, ci și în oricare alta, la Balșoi, Covent Garden, Scala din Milano... După Camelia, după mine și fetele, au intrat în vârtej de vestimentație, lăsându-le să se descurce cu mama lor sau cu colegele și prietenele, fiind la modă schimbul și împrumutul de rochii, fuste, bluze... Luni seara ne-a sunat Mihai să ne de-a vestea. Ne-am făcut că nu știm nimic, vai ce surpriză! Ne anunță că vine, are puțin timp disponibil, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a mai anunțat că va fi preluat la aeroport de o mașină de la Hilton și că ne vom vedea în seara concertului. Ne-a mai spus să nu ne facem griji pentru Beatrice, ea asistând la repetiții și fiind bună prietenă cu soția directorului Filarmonicii, o să-și facă un program împreună. Ce puteam să zic? Maeștri sunt maeștri, au programe de extratereștri. Să-i spun că am fi vrut să petrecem acasă la noi mai mult timp, că maică-sa îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
scaun cu un caiet de schițe în fața ei, ca de obicei, pe care desigur, până la Bușteni, îl va umple. Prindea instantanee de pe fereastră, din fuga trenului, ceva care-i atrăgea atenția sau figurile celor din tren. Alice și cele două prietene îl luaseră în primire pe Paul, colegul lui Radu și se pare că aveau să înceapă un joc de cărți. Petre rămăsese cu Beatrice. Ea era îmbrăcată într-o salopetă neagră, ce părea căptușită cu puf. Costumul îi venea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
curioși dacă vine sau nu Moș Crăciun. Înainte de Moș, a venit o mașină de la Irbis cu bucatele și cu cei doi ospătari, care nu mai pridideau să descarce platouri după platouri. Au fost imediat preluați de Camelia, Ana, Alice și prietenele lor pentru aranjarea mesei. Bărbații așteptau, la un "aperitiv", discutând despre vrute și nevrute, ca să-și omoare timpul. Beatrice încă nu apăruse, fiind prinsă în ultimele vise. Când masa a fost aranjată, te ispiteau arome, forme și culori, care de care mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
blondă, cu ochi albaștri, calzi și mângâietori, cu un trup armonios, cu un mers de prințesă un Frăgezel adorabil pe care o păzeam ca pe ochii din cap. Mă iubea mult și eu la fel, eram mamă și fiică, eram prietene, tovarășe de joacă, de povești, de plimbări, de vise. Dându-mi seama că o atrage muzica, mergeam des la concerte, cumpărasem o pianină și am angajat un profesor. M-am bucurat mult când acesta mi-a spus că fata are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în somn, dar nu veneai. Mai visam pe băncuța din Cișmigiu, la Cireșica... Petre... Deci ce-am mai făcut eu de când am fugit de tine? Voiam să știu ce mai e cu Petre al meu și am reluat legătura cu "prietena" mea Olga, cea prin intermediul căreia ne-am cunoscut. Ea s-a arătat dispusă s-o facă pe "detectivul". Și trebuie să recunosc faptul că a făcut-o cu "profesionalism" și dăruire, dovedind că și ea are "un dinte" sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Când era la Liceul Lazăr, la ore, Ana își închidea celularul, îl deschidea în pauze și se sunau reciproc. Sună și-i auzi "clopoțeii": Bună, tată! Bună, fetițo! Unde ești? N-a venit profa de matematică și-s cu niște prietene peste drum. Unde peste drum? Unde peste drum? La Cireșica, unde altundeva? Mâncați înghețată? Ce-ți veni, pe frigul ăsta? Mâncăm Amandine. Bine, fetițo, te sărut! Petre, Petre, ai ars Jurnalul, ai ars scrisorile, ai căutat inelul prin pat, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pară rău. Așa că deocamdată să vorbiți unul cu altul, vedeți ce poate face fiecare și toți împreună. Până vom ridica făbricuța, bade Ioane, ia-ți la atelier câțiva tineri și pregătește-i, iar matale, lele Maria, vezi cu neamurile și prietenele cam ce bunătăți ați putea pregăti "la export", că ce-am gustat la matale acasă n-o să pot uita niciodată! Adunarea se încheie cu "Ura, să trăiască domnu' Petre", cu strângeri de mână. Petre era fericit, în sfârșit își regăsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
făcut o impresie ciudată... impresie pe care mi-ar face-o și o fiară pe care n-am mai văzut-o niciodată. — Nevastă-mea e plecată la cumpărături... cu fetița. Vorbea nazal și sacadat. Cred că mă luase drept o prietenă de-a soției lui. Când i-am spus că sunt sora lui Naoji, domnul Uehara a pufnit în râs. M-a trecut un fior rece. Nu știu de ce. — Vrei să ieșim în oraș? Nici n-a rostit bine cuvintele, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
despre cine e vorba. Inițialele lui sunt M.C. De câte ori dau de greu, mă cuprinde dorința să fug la el și să-mi dau viața pentru el. Ca și dumneavoastră, M.C. are soție și copil. Se pare că are și multe prietene, mai frumoase și mai tinere decât mine. Dar simt că nu mai pot trăi dacă nu merg la el. N-am cunoscut-o pe soția lui M.C., însă am auzit că e o persoană foarte drăguță și bună. De câte ori mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fac o revoluție. Rosa și-a închinat toată dragostea ei marxismului. (rând liberă Era iarnă. Acum doisprezece ani. — Ești ca fata din Jurnalul Sarashinei. Aia nu e în stare să deschidă gura niciodată. Este imposibil să se vorbească cu tine. Prietena mea a plecat după ce mi-a adresat asemenea cuvinte. Tocmai îi înapoiasem, necitită, o carte de Lenin. — Ai citit-o? — Scuză-mă. Nu. Ne aflam pe un pod de unde se vedea Catedrala Nikolai din Tokyo. — De ce? Ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mea a plecat după ce mi-a adresat asemenea cuvinte. Tocmai îi înapoiasem, necitită, o carte de Lenin. — Ai citit-o? — Scuză-mă. Nu. Ne aflam pe un pod de unde se vedea Catedrala Nikolai din Tokyo. — De ce? Ce s-a întâmplat? Prietena mea era doar cu câțiva centimetri mai înaltă decât mine și foarte talentată la limbi străine. Îi venea foarte bine bascul roșu. Era o fată frumoasă și lumea spunea că seamănă cu Mona Lisa. — Nu mi-a plăcut culoarea coperții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de data asta. Adio pentru totdeauna. Byron.“ M-a strâns ușor la piept. M-am simțit rușinată și am bolborosit o scuză. Am pornit spre stația Ochanomizu. Am mai privit o dată în urmă, peste umăr, și am văzut-o pe prietena mea stând nemișcată pe pod. Se uita după mine. A fost ultima oară când am văzut-o. Aveam același profesor, însă eram la școli diferite. (rând liberă Au trecut doisprezece ani și ar fi trebuit să depășesc odată faza Jurnalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
apărut cu o fată ce părea a fi dansatoare. Asta a complicat și mai mult lucrurile. Am decis să mă îndepărtez, într-un fel. — Am să plec la Tokyo astăzi, l-am anunțat brusc. Aș vrea să-mi vizitez o prietenă pe care n-am văzut-o de ani de zile. O să stau la ea două-trei nopți. N-o să-ți fie greu să vezi de casă, nu? Poți să o rogi pe domnișoara să-ți gătească. N-am mai ezitat nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]