3,972 matches
-
severe impuse de materialul oarecum grotesc pe care-l au la dispoziție. Regulile Jocului sunt cunoscute drept anagramatică, iar cea mai mare dorință a oricărui gorf în viață era să dețină titlul de Magister Anagrammari. „în viață“ este o formulare problematică, pentru că gorfii nu sunt niște forme de viață precum cele pe care le știm noi. Lor nu le trebuie nici mâncare, nici apă, nici aer și nu au decât un singur organ senzorial, unul intangibil, care le servește pentru vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ghicitorii: Un loc numit Abisinia. Caracteristicile lui veneau din numele pe care gorful îl luase din mintea lui Vultur-în-Zbor. Era un abis uriaș, un canion îngust ai cărui pereți stâncoși ajungeau până la cer. Și, tocmai pentru ca să adauge un factor temporal problematic, acesta se îngusta treptat. Stâncile se îngroșau pe ambele părți și păreau chiar să se unească deasupra, astfel încât, în timp, urmau să formeze un mormânt de piatră. La baza canionului, împreună cu Vultur-în-Zbor, se găseau doi abisinieni. Semănau cu Deggle, creatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
închis, fără ieșire”<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 100. footnote>. Din acest punct de vedere au fost stabilite, modernitatea clasicului I. L. Caragiale și sursele mai importante ale acesteia. În afara acestor aspecte, s-a constatat în piesele lui Caragiale pătrunderea unei problematici umane neexplorate anterior, purtătoare către o viziune nouă despre existență, anticipatoare a registrelor moderne. Prin schemele comice realizate Caragiale are o percepție a realității apropiată de a reprezentărilor contemporane. În opera sa, născută la confluența dintre clasicism și realism, se
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
galere. Ghiulelele căzură la treizeci de pași În dreapta corabiei, care Își continua cursul. Strategia lui Morovan era clară: nu oferea nici o țintă laterală, mergând cu prova spre dușmani, și, În același timp, scurta rapid distanța făcând dificilă reglarea tirului. Mai problematică era apropierea altor două galere turcești, care veneau dinspre tribord, precum și pregătirile galioanelor. Diferența de forțe era uriașă, iar lipsa tunurilor devenea o problemă gravă pentru echipajul moldovean. Mesajul plecase, lupta putea Începe. - Coborâți pavilionul genovez! porunci Morovan. Ridicați flamura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
noi; iar pentru un viitor poate că iminent - așa erau de repezi prefacerile - apăreau imobilele mari de raport, se proiectau disproporționate și ponderoase pe armonia grațioasă a restului, azvârlite pe proiectul unor străpungeri, unor exproprieri și artere, totodată probabile și problematice. Mini fu cuprinsă de fizionomia Cetăței. - Ce fală de treabă Eliza asta! Nici n-aș fi crezut! zise Lina. - Da! răspunse Mini distrat. Lina se despărți de ea pentru a sal duce la o clientă în Izvor. - Așa departe te
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de butonieră, când voi strânge fonduri. - Numele dumitale! Numele dumitale îl punem! replica Rim, pe care floarea de butonieră îl captiva cu totul. Totuși conștiința savantului îl stăvilea oarecât. Nu o contrazicea, dar ofta amabil. Materializarea sufletului! Admirabil! Colosal, dar problematic! Se despărțeau astfel, fără de progrese mari în convingerile lor reciproce. Mini își punea atunci ei însăși întrebarea, pentru a se clarifica. Nici ea nu despărțea sufletul de trup, cum nu despărțea pânza aceea de păienjen a aparatului nervos de carne
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de când testase - cu frică, cum mărturisește - un teleportor bosonic. Capătul, tăiat perfect și ușor fluorescent, intrase în inventarul său de s.d.v.-uri, ca suprafața cea mai lipsită de asperități și interstiții de pe mapamond. Avea însă și o serie de invenții problematice. Prima invenție cu adevărat periculoasă pentru el a fost mașina cu scuipat, o berlină clasică ce consuma doar 25 ml de salivă la suta de kilometri. Marii industriași și petroliști, corporații internaționale și pro-globalizatori stupefiați au tocmit filiala bosniacă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
greutatea patului fierbinte al armelor în palmele lor. Însă nimeni nu resimte momentul mai puternic decât maiorul, de vreme ce această descărcare le substituie pe toate celelalte, este singura sa ușurare în fața urgențelor pe care aproape că le vede țâșnind puternic și problematic în interiorul său. Zilele de la începutul căsătoriei au fost cele mai fericite din viața lui Privett-Clampe . Simțea că se află în zorii existenței sale și că putea spera la o eternitate neîntreruptă de vânătoare de porci cu sulița, în compania pathanilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
marii scriitori, stilul se încadrează perfect cu întregul lor univers de substanță. Deci substanța există. Ori, tocmai lipsa de substanță este aceea care îi desemnează pe făcătorii de cuvinte, și nu stilul. Stilul însă e cultul lor. Incapacitatea exprimării unei problematici umane veritabile naște făcători de cuvinte și în peisajul urban, nu numai la țară și la mahala, și anume chiar în sânul acelei categorii sociale care prin profesiunea ei ai zice că e cea mai familiarizată și apropiată de specificul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ar fi locuit într-un conac cu douăsprezece camere și o grămadă de servitori, tot nu l-ar fi interesat nici cât negru sub unghie să devină înlocuitor de părinte pentru nepoata lui. Un copil normal ar fi fost destul de problematic, dar unul care refuza să vorbească și se opunea cu încăpățânare să ofere orice informație cu privire la propria peroană era o imposibilitate desăvârșită. Și totuși ce putea face? Deocamdată se pricopsise cu ea și, dacă nu reușea să o facă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de iarnă. Nu mai știu ce face în urma mea Alecs, îl aud numai țipând când îmi iese capul la suprafață, pe urmă în fața ochilor am doar apă verzuie cu vegetație mișcătoare, ca într-un film dat pe repede. Viața mea problematică se derulează în raccourci, începând evident cu nașterea tot într-un mediu acvatic, episodul pe seama căruia îmi plăcea pân-acum să mă amuz evocându-l, fiindcă nimeni nu poate pretinde că și-l amintește. Din filmul ăsta m-au scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
scria, „ceafa și urechile. Marți, între degetele de la picioare. Miercuri, pe spate.“ și așa mai departe. Ah, da, era ziua din săptămână în care trebuia să se spele în spatele urechilor și pe gât. În fiecare dimineață, acorda atenție altei părți problematice a corpului său. Astfel, în cele șapte zile, fiecare pliu și scobitură greu-de-ținut-minte era spălată cum se cuvine, în ciuda raționalizării apei. Bineînțeles, pe față se spăla în fiecare zi. Dar tocmai pe când se pregătea să se săpunească bine, își aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și astfel de a ieși din seculara inegalitate sat - oraș. Cît de benefică va fi (este) această schimbare pentru ceea ce ne-am obișnuit să numim „tradiții” este discutabil. Cum va schimba această automodernizare peisajul cultural al satelor este o chestiune problematică. În orice caz însă, refuzul de a studia acest fenomen sub pretextul lipsei sale de autenticitate țărănească este nociv pentru societate și sinucigaș pentru disciplinele menite să cunoască această societate - pentru etnologie în primul rînd. Ciobanul, xenofobia și economia de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aceea de țăran, adică de om al pămîntului. Semnificativ în toată această poveste rămîne faptul că ceva din această referință pare să mai dăinuie încă în inconștientul unora dintre oamenii noștri de la țară. Ceea ce poate fi interesant pentru turism, dar problematic pentru economia de piață... Produsele tradiționale „Omul este un omnivor care se hrănește cu carne, vegetale și imaginar”, amintea Carlo Ricci într-un seminar dedicat produselor locale. Și, în ultima vreme, nimic nu pare a fi mai excitant - și mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acțiune pozitivă. Un răspuns eterogen la întrebare Cum să întrebăm și despre ce să întrebăm? A ne pune aceste întrebări ulterioare poate părea superfluu, întrucât deja în paginile precedente s-a încercat identificarea specificului întrebării filosofice. Și totuși, aprofundând aceste problematici ne dăm seama că orice soluție poate să reapară sub forma unei probleme. Întrebărilor solicitate de experiența existențială li se pot da răspunsuri diferite, de pe planuri disciplinare diferite. Care este, atunci, planul tipic filosofiei? De exemplu, când încercăm să stabilim
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
față de transcendența religioasă. Descoperirea greacă a activității teoretice este așadar o descoperire esențială a gândirii umane, prin intermediul căreia se clarifică și se definește pe sine. Ea a pus bazele mentalității critice, întrucât a scos la lumină caracterul neimediat, și deci problematic, al cunoașterii; a precizat ritmul și sensul gândirii concrete și a devenirii sale, adică a clarificat natura dialectică a procesului discursiv; prin intermediul dialecticii a evidențiat legătura dintre particular și universal, caracterizând-o ca pe un raport deductiv și furnizând astfel
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ipoteze de răspuns și se întrepătrund diferitele forme și metodologii de cercetare, diferitele ritmuri prin intermediul cărora se exprimă activitatea gândirii. Considerarea tuturor acestor elemente nu ne oferă în mod sigur o compoziție armonioasă a diferitelor răspunsuri, dar ridică o tensiune problematică, redeschide instanța interogativă, ba mai mult, o complică dezvăluindu-i profunzimi, ce nu sunt evidente în mod imediat; indică instrumente de căutare, metode de cercetare ce îmbogățesc, chiar dacă, pe de altă parte, îngreunează și mai mult găsirea unei soluții și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
termen caracteristic metodei socratice, întrucât într-adevăr discursul poate să fie reluat astăzi din această perspectivă. Dacă ne întrebăm cum este posibilă prezența simultană a formelor de gândire și a metodologiilor de cercetare diferite, dar aflate într-o reciprocă tensiune problematică, dacă ne punem întrebări cu privire la condițiile de posibilitate ale acestei situații variate, mobile, putem răspunde că aceasta este posibilă deoarece întrebarea fundamentală și mirarea originară pe care ea o cauzează nu găsesc, în ciuda tuturor tehnicilor logice rafinate și expresive, un
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
vie și actuală sensibilitate contemporană. Sociologia nu este filosofie și nu poate să devină, dar atunci când însăși rădăcinile faptului social, mai mult, ale evenimentului rupturii solitudinii, coboară adânc într-o dimensiune existențială, atunci întreg cadrul reflecției sociologice este animat de problematici și instanțe ce trec dincolo de descrierea faptelor și de cercetarea normelor comportamentale. Sub «terenul neted» al cunoștințelor sociologice reapar «fisurile», și totodată, se profilează piscurile cele mai înalte. Nostalgia Absentului Am ajuns, ajutați de formele de socialitate considerate până la limita
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cucută dată lui Socrate și guvernul republicii lui Platon se pot identifica, de fapt, poziții intermediare, iar acestea pot marca și astăzi condiția existențială a filosofului: opoziția clară, distanța; alianța cu principele, filosoful consilier al principelui; filosoful aflat în situația problematică dintre distanță și participare, situat în fața riscului unei puteri la care nu poate renunța și, pe de altă parte, pe care nu o poate împărtăși, asumându-și responsabilități și logici interne. Fiecăreia dintre aceste forme, menite să exprime viața politică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
politice? În capitolele precedente am conturat un mod de înțelegere a filosofiei și, deci, al filosofului. O astfel de perspectivă aduce cu sine o propunere și pe planul precizării raportului dintre filosof și putere. Este vorba despre o propunere deschisă, problematică, care refuză formulele, și odată cu ele, soluțiile unilaterale. Trebuie să se plece de la conștiința clară că legăturile dintre filosofie și putere nu sunt legături dictate de un câștig ocazional (chiar dacă această componentă este deseori prezentă), ci se înrădăcinează în natura
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
intenționalitate, întrucât implică o elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat, fiind angajat cu precădere în protestarea morală față de concepțiile și situațiile ideologice. Lăsând la o parte problema identității personalismului, am dori să subliniem că filosofia, ca deschidere problematică, contestatoare a închiderilor scientiste și a organizațiilor puterii se prezintă ca anti-ideologie. Filosofia nu este însă doar anti-ideologie, este și propunere pozitivă în ordine logică, ontologică, metafizică, etică, dar astăzi, în contextul cultural contemporan, constatăm exigența și, prin urmare, susținem
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și a evaluărilor ordinare, o punere în discuție a ceea ce ne însoțește în trăirea vieții de fiecare zi. Începem să filosofăm în momentul în care ne situăm într-o nouă perspectivă, problematizând ceea ce în mod normal nu considerăm a fi problematic, mirându-ne de ceea ce în trăirea vieții de fiecare zi nu suntem obișnuiți să considerăm a fi drept obiect de mirare. Așadar, viața teoretică începe într-un climat de suspendare a credințelor ordinare. Ceea ce este specific este dat de faptul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
credință la dubiu, ci de la credință la poziția originară; de la adeziunea la mărturia revelată, la mirarea în fața realității și a vieții în imediata lor apariție. Prin urmare, este vorba despre o reîntoarcere la starea de la început, caracterizată de o tensiune problematică predispusă să se cufunde în credința deja profesată, o credință trăită, iubită și suferită pentru tot ceea ce înseamnă ea intrinsec și extrinsec, fără nici o altă preocupare, cu o detașare atât de puternică, pe cât de puternică este la rându-i credința
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
motivații ce stau la temelia suferințelor de ordin spiritual, ce le fundamentează și poartă. Interogarea anterioară despre modul în care suferindul privește și înțelege lumea ce-l împresoară precum și de posibilitatea asumării transcendenței în acest context survine într-un mod problematic și pentru al trei-lea tip de suferință amintit aici. Așadar, cum percepe cel pătruns în vârtejul existențial insuflat prin suferințele de ordin sufletesc mundaneitatea ce-și răsfiră pulsația în succesiunea temporală? Survin deschiderile transcendenței și în acest context spre
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]