18,757 matches
-
având și natura juridică a unei „mărturii în acuzare“ - Curtea constată că motivele de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză relevă modul defectuos de aplicare a legii, în condițiile în care organele de ordine publică (organele de poliție) au exercitat acte procesuale contrar dispozițiilor din Codul de procedură penală, anterior menționate. ... 18. Dispozițiile Codului de procedură penală realizează o delimitare clară a funcțiilor judiciare, prin reglementarea, în mod distinct, a etapelor procesului penal și a competenței organelor implicate în realizarea lor. Potrivit
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Arată că, în cauza penală în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, au fost efectuate
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
de cercetare penală să se specializeze și în materia supravegherii tehnice. În condițiile în care nici măcar la nivelul comisiei de specialitate, constituită la nivelul Parlamentului României, nu s-au identificat aspecte problematice privind această cooperare, apreciază că o sancțiune procesuală nu poate interveni decât dacă există suspiciuni rezonabile privind încălcarea competenței funcționale a organelor de urmărire penală sau privind producerea unei vătămări concrete unei părți din dosar. Reține că, în condițiile în care atât legiuitorul, cât și Curtea Constituțională au
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
autoritatea de lucru judecat a deciziilor Curții Constituționale se raportează la dispozitiv și la considerentele ce fac corp comun cu dispozitivul, iar nu la considerente ce pot reprezenta componente intermediare și secundare ale raționamentelor Curții Constituționale. Apreciază că neretroactivitatea legii procesual penale reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil, garantat atât părții civile, cât și persoanei acuzate (în măsura existenței unor mijloace de probă din care să rezulte nevinovăția acestora), în cadrul stabilit de către art. 21 și art.
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, și ale art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Având în vedere motivele de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
obligatorie. “ ; ... – Art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. “ ... ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
paragraful 190). ... 17. Potrivit art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei“. Aceste dispoziții legale reprezintă garanții procesuale ale dreptului la un proces echitabil, asigurat, în acest caz, prin reglementarea în sarcina organelor judiciare a interdicției de a utiliza în soluționarea cauzelor penale probe declarate nule (Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
nr. 302 din 4 mai 2017 în cauzele penale pendinte, apreciindu-se, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea administrării probatoriului se raportează nu doar la legea procesual penală în vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Așadar, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate astfel formulată nu relevă un viciu de neconstituționalitate intrinsec
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
cele enunțate anterior. Subliniază că, deși, în materie penală, recursul în casație urmărește asigurarea conformității deciziei instanței de apel cu normele de drept aplicabile, acesta are, totuși, o configurație diferită față de aceeași cale de atac din materie civilă, normele procesual civile oferind un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și înfăptuirii acesteia superior materiei penale. Susține că această diferență de reglementare nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice obiectiv și
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
legiuitorului, ci trebuie să se justifice obiectiv și rațional. Limitarea drastică a cazurilor de recurs în casație nu se poate justifica prin specificul acestei căi de atac ori prin degrevarea instanței supreme, întrucât nu se poate refuza deschiderea unui mecanism procesual pentru înfăptuirea dreptății, sub pretextul că s-ar produce aglomerarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Susține că normele criticate nu oferă suficiente garanții în vederea asigurării accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil și, de asemenea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
materie, respectiv principiul continuității completului, care are în vedere completul care administrează probe și care se pronunță asupra vinovăției, aspecte care nu se regăsesc la completul de filtru din procedura admiterii în principiu a recursului în casație. Arată că dispozițiile procesuale de lege lata, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 591 din 1 octombrie 2015 împiedică expres judecătorul de filtru să examineze, în această procedură, chiar și aparența de temeinicie a motivelor de recurs în casație. Apreciază că nu există un
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de recurs în casație, a simplei omisiuni a unei instanțe de apel de a examina integral criticile apelanților nu trebuie privită disociat de ansamblul reglementărilor pertinente în această materie, în mod particular în privința contestației în anulare. Acest ultim remediu procesual permite persoanei interesate să invoce neregularități procedurale asupra cărora instanța de apel a omis a se pronunța, reglementarea sa completând-o pe cea a recursului în casație și conturând împreună cadrul remediilor extraordinare menite să asigure legalitatea hotărârii penale definitive
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
că sfera redusă a cazurilor de recurs în casație, limitată la chestiuni care vizează erori de drept, nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să promoveze căile de atac prevăzute de lege și să se prevaleze de garanțiile procesuale ale unui proces echitabil, posibilitatea promovării căii extraordinare de atac a recursului în casație constituind o garanție în plus a conformității hotărârilor judecătorești cu regulile de drept aplicabile. Sub același aspect, reține că, deși este de netăgăduit faptul că, prin
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
penală. ... 17. Cât privește criticile de neconstituționalitate formulate de autor cu privire la dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța supremă apreciază că sunt neîntemeiate, întrucât utilizarea termenilor „citare“, respectiv „participare“ constituie expresia poziției procesuale a participanților la procedură (procuror și părți) și a mijloacelor procedurale specifice prin care se asigură prezența lor în fața instanței; folosirea acestor noțiuni nu este de natură să conducă, eo ipso, la concluzia autorului excepției, interpretarea gramaticală dată textului
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
vreun fel independența celorlalți doi membri ai completului chemați să decidă asupra fondului căii extraordinare de atac. Recursul în casație intră în competența exclusivă a instanței supreme și este grefat pe erori de drept substanțial, spre deosebire de celelalte remedii procesuale menționate de autor. Or, poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în ierarhia sistemului judiciar și rolul său constituțional în asigurarea unei interpretări și aplicări unitare a legii, corelate cu numărul redus al situațiilor ce constituie motive de recurs în
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de atac. Consideră că dispozițiile criticate nu generează discriminare între diferiții titulari ai dreptului de a promova recurs în casație, întrucât aceștia au posibilitatea de a uza de calea de atac în condiții asemănătoare, în concordanță însă cu poziția lor procesuală și cu specificul interesului procesual urmărit. În egală măsură, apreciază că prevederile criticate nu limitează nici dreptul părților civile de acces la justiție ori pe cel la un proces echitabil și nici dreptul la apărare, de vreme ce această categorie
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
criticate nu generează discriminare între diferiții titulari ai dreptului de a promova recurs în casație, întrucât aceștia au posibilitatea de a uza de calea de atac în condiții asemănătoare, în concordanță însă cu poziția lor procesuală și cu specificul interesului procesual urmărit. În egală măsură, apreciază că prevederile criticate nu limitează nici dreptul părților civile de acces la justiție ori pe cel la un proces echitabil și nici dreptul la apărare, de vreme ce această categorie de părți are posibilitatea de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită. “ , reținând, în paragrafele 18-23 ale deciziei precitate, că dispozițiile procesual penale ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită; conform dispozițiilor aceleiași norme, inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță, care poate dispune și citarea altor subiecți procesuali, atunci când prezența acestora este necesară pentru soluționarea cauzei. Analizând sistematic prevederile art. 353 și art. 363 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acestea sunt norme cu caracter general aplicabile oricărei proceduri de judecată, în lipsa unor
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, din moment ce este asigurată egalitatea procesuală între părți, pe de o parte, și procuror, pe de altă parte. În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Curtea Constituțională se
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ce reglementează dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie o normă de drept penal substanțial, iar nu o reglementare de drept procesual penal, de natură a avea incidență în materia garanțiilor dreptului la un proces echitabil. ... 33. Prin urmare, se poate aprecia că instanța de contencios constituțional a stabilit că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal continuă să producă efecte
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. Cu acel prilej, Curtea, plecând de la premisa potrivit căreia prescripția răspunderii penale aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale, a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal instituie o soluție legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
acțiunea penală, prezentarea materialului de urmărire penală, citarea părții, comunicarea de copii de pe dispozitivul hotărârii părților care au lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare. S-a considerat, totodată, că, deși legea nu prevedea expres, pe lângă actele procesuale comunicate învinuitului sau inculpatului, au efect întrerupător de prescripție și actele efectuate în prezența acestora (de exemplu, luarea interogatoriului, ascultarea unui martor, rezolvarea unei cereri de către instanță etc.). ... 66. Având în vedere aceste considerente, Curtea observă că modalitatea de
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
rezolvarea unei cereri de către instanță etc.). ... 66. Având în vedere aceste considerente, Curtea observă că modalitatea de reglementare a structurii procesului penal este diferită în cele două coduri de procedură penală, noua reglementare renunțând la anumite instituții de drept procesual penal și introducând noi etape procesual penale cu caracteristici proprii. Așa fiind, Curtea constată că modalitatea de reglementare diferită a procesului penal în cele două acte normative face necesară intervenția legiuitorului, ori de câte ori sunt necesare adaptarea și concilierea
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
a pierdut rezonanța socială avută în momentul comiterii sale. Curtea reține că, deși repunerea în termenul de prescripție este un instrument oferit organelor judiciare, necesar îndeplinirii rolului lor și împiedicării tergiversării soluționării procesului penal prin exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale de către suspect sau inculpat, aceasta nu poate fi convertită într-un instrument care să justifice pasivitatea acestor organe în îndeplinirea obligațiilor lor legale. Prin urmare, Curtea observă că instituția prescripției răspunderii penale are, în egală măsură, rolul de a
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]