1,228 matches
-
tuturor elementelor care concură la organizarea psiho-mintală a unui individ, pentru a-i da o fizionomie proprie. Ea se fundamentează pe constituția somato-psihică, dispozițiile acesteia ca potențialități proprii, precum și pe influențele din exterior (mediul fizic, familie, nivel de educație, cultură, profesionalizare, viață socială etc.). După A. Porot, orice personalitate se caracterizează prin următoarele aspecte psihologice: a) unitate și identitate care fac ca aceasta să fie un tot coerent, organizat și rezistent; b) vitalitate, în sensul de ansamblu organizat ierarhic, însuflețit, a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
chinezi de imperativele adâncirii implicării economice cu restul lumii. (Yahuda, 1997, p. 7; vezi și Roy, 1998b, p. 104) Conform comportamentului realismului identității, preocuparea elitelor conducătoare față de suveranitatea lor internă le-a făcut să participe în cadrul instituțiilor internaționale. Mai mult, profesionalizarea, pluralizarea și descentralizarea ierarhiei politicii externe au făcut loc nesiguranței și incoerenței în procesul de luare a deciziilor. Comentatorii observă că incertitudinea politică a dus la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a actorilor colectivi În societate (Rowlinson, 1997). Dezvoltarea corporației moderne este paralelă procesului de separare a proprietății de control; funcțiile sociale Îndeplinite de membrii organizației și, În special, funcția managerială se profesionalizează și se diferențiază de proprietatea asupra capitalului financiar. Profesionalizarea funcțiilor este rezultatul dezvoltării capitalului uman, ingredient ce devine indispensabil dezvoltării corporației. În teoria organizațională, problematica agent - principal apare ca urmare a tendinței de separare a managementului ce exercită funcția de control de deținătorii intereselor financiare constitutive. În termeni generali
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
corporațiilor gigant care aveau o pondere importantă În economia americană (cel puțin la nivel simbolic) și a căror prăbușire a antrenat repercursiuni sociale majore. Modelul managerului puternic, profesionist a fost dur chestionat În momentul În care a devenit evident că profesionalizarea managementului nu era decât un paravan În spatele căruia comportamente oportuniste și socialmente iresponsabile s-au putut pune pe seama investitorilor (fonduri de pensii care au pierdut miliarde de dolari din contribuțiile asiguraților); de asemenea, a devenit În același timp evident că
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
considerabilă a managementului: specializări În managementul resurselor umane, management informațional, managementul educațional, managementul conflictului și, mai ales, cursuri privind responsabilitatea socială a conducerii se impun În curricula academică și ca urmare a presiunii opiniei publice. Aceste dezvoltări au condus la profesionalizarea și, foarte important, la acreditarea carierei de manager. Fiind un domeniu științific de sine stătător și având o mare influență În mediul universitar, managementul este autorizat să Îndeplinească funcția socială a conducerii. Managementul este o construcție culturală, devenind o rețetă
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un domeniu științific de sine stătător și având o mare influență În mediul universitar, managementul este autorizat să Îndeplinească funcția socială a conducerii. Managementul este o construcție culturală, devenind o rețetă a succesului În diverse domenii de activitate. Tendința de profesionalizare a managementului este istoric coextensivă tendinței de separare a proprietății de control, precum și celei de creștere În dimensiuni a corporațiilor moderne. A poseda anumite resurse și interese nu include și autorizarea de acțiune responsabilă În privința respectivelor resurse și interese. Capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interne ale acestora. În teoria economică neoclasică a firmelor scopurile erau neproblematice fiind asimilate intereselor proprietarilor legali - comportamentul organizațiilor fiind orientat spre obținerea profitului - iar relația cu societatea privea doar funcția eminamente economică. Evoluțiile sociale privind separarea proprietății de control, profesionalizarea managementului și a altor funcții sociale exercitate În interiorul organizației și construcția culturală a relației agent - principal au pus problema considerării elementelor cognitive, alături de cele economice În determinarea relațiilor intraorganizaționale. Astfel, „revoluția” managerialistă, urmată mai târziu de contestarea funcțiilor clasice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
competența strategic-administrativă ca atare. Capacitatea de a gândi o arhitectură organizațională și de a elabora strategii, eficiența managerială autentică (adică cea măsurabilă!) sunt rare și dificil de găsit în lipsa unei selecții reale, nepersonalizată dinainte, a viitorilor manageri. Orice efort de profesionalizare în această direcție nu ar fi decât de salutat. 14 ianuarie 2009 Marea bombă, imi scria pe e-mail, la alegerile din toamnă, un prieten, este că la Iași "Pupu a mâncat Meluțul". Dincolo de formularea ireverențioasă, mai potrivită pastilelor satirice din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în numele "flexibilizării". Admit că legislația muncii trebuie să încurajeze o dinamică și o eficientizare a activității productive. Sunt de acord că, în condițiile actuale, e nevoie de o creștere a volumului de muncă și de o sporire a intensității acesteia (profesionalizare, productivitate), și că, în limite rezonabile, competiția este un motor al progresului economic, desigur, însă, doar în condițiile în care există cu adevărat o piață a muncii, nu ca în România, unde președintele însuși ne spune verde-n față să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și unitară a problemei. 4. Principiul coordonării și cooperării unitare între toate sectoarele implicate. Practicile și procedurile în domeniul prevenirii și combaterii traficului, consumului și abuzului de droguri vor fi adaptate la caracteristicile sociale și culturale ale populației. 5. Principiul profesionalizării în toate domeniile de activitate. Lupta împotriva traficului, consumului și abuzului de droguri presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialiștilor, precum și diseminarea informațiilor, a bunelor practici și a instrumentelor de lucru în domeniu. 6. Principiul complementarității. Implicarea societății civile alături de instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
II de studiu 31 de studenți, toți la forma cu taxă. În anul I de studiu au fost înscriși 14 studenți toți la forma cu taxă. Cursurile acestui masterat conțin discipline de specialitate în asistență socială, care au ca scop profesionalizarea asistenților sociali din instituțiile publice. La masterul Managementul Resurselor Umane, în anul universitar 2003-2004 s-au înscris un număr de 62 de studenți, dintre care doi pe locuri de la buget și 60 pe locuri cu taxă. Prin acest curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
confuntării bipolare și abandonarea doctrinei descurajării (deterrence) În favoarea celei a constrângerii (coercion) marchează o reîntoarcere la importanța utilizării puterii aeriene la nivel strategic, materializată prin formularea doctrinei aeriene În varianta John Boyd și John Warden 2. Dincolo de elementele doctrinare menționate, profesionalizarea studiilor strategice ca disciplină academică este o dezvoltare mai degrabă recentă, acestea fiind introduse În curricula universitară Începând cu sfârșitul anilor ’50. Această etapă particulară a Războiului Rece, precum și interesul generat de tehnologia nucleară și echilibrul bipolar au avut ca
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sur l'individualisme, 1983). Fără îndoială, această transformare este mai puțin rațională decât se spune; neîndoielnic, economia celei mai "dezvoltate" societăți postindustriale nu se explică în totalitate fără a lua în considerare simbolicul, ideologia, credințele, deși ea a generat o profesionalizare a cercetării științifice și tehnologice. Acest lucru nu înseamnă deloc că societățile occidentale dețin monopolul reflecției critice; în toate societățile umane, individul, care trăiește experiențe diversificate, se distanțează din când în când pentru a analiza sensul acțiunilor sale. Nicăieri ființa
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un model social foarte bine definit pentru România post comunistă. Stat al țăranilor și muncitorilor? Sau și al păturilor mijlocii? Oferta, la acest punct absolut capital, nu este încă deloc limpede. O gravă insuficiență. Se simte și necesitatea acută a profesionalizării, a tehnicității luptei politice. în fața unui mare aparat de consilieri, servicii și specialiști, de fapt al întregului aparat de stat modernizat, ce structuri mai mult sau mai puțin analoage, corespunzătoare, opune Convenția? Bunele sale intenții sunt evidente. Dar în fața vechiului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
interbelică, voi discuta însă în cele ce urmează. Dominarea culturalului de către intelectual a fost posibilă doar pe măsura unei alfabetizări progresive a publicului determinând o cerere crescută pe piața literară. Educația a generat astfel consecințe pe două fronturi: a înlesnit profesionalizarea intelectualului și a transformat populația în public. Atunci când bunul cultural a dobândit valoare economică, intelectualul, la rândul său, a fost perceput ca prestator: prestatorul muncii intelectuale. 1.3 Intelectualul și munca intelectuală Evoluția sistemului educațional manifestată prin accesul în școlile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectualului independent pare a fi însă Karl Mannheim. Căutând locul intelectualului în societate, Mannheim propunea spre finele anilor '20 imaginea cărturarului liber de orice constrângeri instituționale, situat sociologic "între clasele sociale". Mannheim dovedea însă o racordare improprie la modernitate, căci profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost redate și în viziunea lui Wolf Lepenies asupra intelectualului european. Pentru Lepenies, temperamentul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
orice constrângeri instituționale, situat sociologic "între clasele sociale". Mannheim dovedea însă o racordare improprie la modernitate, căci profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost redate și în viziunea lui Wolf Lepenies asupra intelectualului european. Pentru Lepenies, temperamentul intelectual formează tipologiile. Pe de o parte, se disting oamenii cu conștiință pozitivă - oamenii de știință, de acțiune, sangvini, cuceritori, cărora eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la finele anilor '30 aproximativ 240 de scriitori. Conform statisticii întocmite în 1938 de către Pavilionul culturii românești din capitală, din cei 116 scriitori originari din Moldova, 12 pornesc pe cărările creație din Botoșani. Un număr nu foarte consistent ce reflectă profesionalizarea relativă a acestei ocupații intelectuale, căci oamenii de litere sunt mult mai numeroși, dar practică scrisul ca activitate auxiliară. Câteva nume din nordul Moldovei sunt înscrise în cadrul Societății Scriitorilor Români: Alexandru Cazaban, Emanoil Ciomac, Ludovic Dauș, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în primul rând de "vechea generație", promotoare a curentelor de factură tradiționalistă. Tabel 8. Decade nașteri producători culturali < 1870 1871-1880 1881-1890 1891-1900 1901-1910 1911-1920 10 19 36 24 27 2 O analiză a ocupațiilor de bază a producătorilor culturali confirmă profesionalizarea raportului dintre intelectual și cultură prin intermediul educației. 86 dintre intelectuali sunt licențiați ai universităților din țară sau din străinătate, iar cinci dintre aceștia dețin doctorate în diferite domenii, la universitățile din Berlin, Paris, Leipzig sau Cernăuți. Cadrele didactice, profesori secundari
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
înșiși și față de intervenția armatei reprezintă nenumărate motive care pot ține militarii în cazărmi. 2.3 Regimuri civile-militare Studiul nostru asupra intervenței militare în politică nu epuizează în niciun fel complexitatea și amplitudinea temei. Nu a fost atinsă tema noii profesionalizări a militarilor, la rându-i analizată de diferiți autori [Stepan, 1971: 47-65; 1978: 127-136]. Noua profesionalizare înseamnă, pentru spațiul latino-american, achiziția de către militari a mai multor cunoștiințe teoretice, transformarea armatelor în organisme foarte diferențiate, cu mai multă coeziune, spirit de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Regimuri civile-militare Studiul nostru asupra intervenței militare în politică nu epuizează în niciun fel complexitatea și amplitudinea temei. Nu a fost atinsă tema noii profesionalizări a militarilor, la rându-i analizată de diferiți autori [Stepan, 1971: 47-65; 1978: 127-136]. Noua profesionalizare înseamnă, pentru spațiul latino-american, achiziția de către militari a mai multor cunoștiințe teoretice, transformarea armatelor în organisme foarte diferențiate, cu mai multă coeziune, spirit de echipă și capacitate managerială, o mai mare dispoziție de a lua și a menține puterea, o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a lua și a menține puterea, o mai mare siguranță în forța proprie de guvernare, o ideologie bazată pe doctrina siguranței naționale: o mai scăzută disponibilitate de a lăsa puterea civililor, așadar. Chiar în țările în care există o nouă profesionalizare, există regimuri civil-militare, deși sunt țări cu societăți mai complexe și variate. Aceste regimuri sunt, înainte de toate, bazate pe o alianță între militari, mai mult sau mai puțin profesionalizați, și civili, aceștia din urmă fiind funcționari, politicieni de profesie, tehnocrați
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
spre cercetări aplicate 147. Odată cu revoluția industrială, noțiunea de creșterea înlocuiește ideea de progres și, dacă puterile publice se feresc să ajute cercetarea științifică în mod direct, ele contribuie la dezvoltarea științei susținînd reformele din învățămîntul superior care vor consacra profesionalizarea savanților. La acea vreme, activitățile de cercetare apar ca un scop în sine. Statul subvenționează cercetarea științifică precum o activitate culturală printre altele, acordîndu-și sprijinul cercetărilor așa-zis pure mai degrabă decît celor aplicate 148. E vremea în care Ernest
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
disciplina, iar versiunea sa practică se pierduse în această furtună. Mai devreme, în dezbaterea dintre paradigme, disciplina a fost divizată ideologic, iar neorealismul a oferit un mod de a reapropia majoritatea cercetătorilor în spatele unei fațade științifice mai neutre. Acum, odată cu profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, aceasta s-ar putea afla pe calea reunificării metodologice, dar, așa cum vom vedea în această secțiune concluzivă, cu prețul fragmentării realismului. Mai ales unul dintre scopurile majore ale realismului este dat deoparte, anume cel de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
împrăștiat în timpul cotiturii metateoretice. În vreme ce ideile realiste sînt încă vii și influente, realismul ca abordare comprehensivă s-a pierdut. 13. Realismul la răscruce Școala realismului reunea cîndva metode divergente de cercetare în cadrul unei singure discipline. Acum, într-un mod asemănător, profesionalizarea crescîndă a disciplinei relațiilor internaționale, mai ales în unele părți ale industriei americane producătoare de doctorate, poate contribui la reunificarea disciplinei pe baze metodologice. Totuși, ceea ce s-a petrecut a fost fragmentarea realismului în diferite programe de cercetare. Ca o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]