2,396 matches
-
inscripții aflate sub craniile din unele morminte demonstrează că aici au fost înmormântați și monahi. O parte din morminte fuseseră afectate când, în cursul lucrărilor de săpare a tunelurilor de metrou între satațiile Piața Unirii și Universitate, în trotuarul din fața pronaosului bisericii Colțea a fost construit un „zid de sprijin de protecție” din coloane forate. Atunci, la foarte mică adâncime (cca. 1-1,5m) au fost descoperite oase omenești.
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
200 de ani, ce avea hramul Adormirea Maicii Domnului. Este clădită din bârne trainice de stejar, încheiate în cheotori “drepte” sau în “coadă de rândunică”, cu tălpile fixate pe o fundație de piatră. Biserica are un plan rectangular alungit înscriind pronaosul și naosul, cu dimensiunile 10m/6,5m și cu altarul poligonal. La aceste elemente constructive se adaugă prispe, la sud și la nord, cu scop dublu: de protejare a pereților construcției, de extindere a spațiului cultual, mai ales în trecut
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
altarul poligonal. La aceste elemente constructive se adaugă prispe, la sud și la nord, cu scop dublu: de protejare a pereților construcției, de extindere a spațiului cultual, mai ales în trecut, când aici avea loc practicarea unor ritualuri de pomenire. Pronaosul bisericii este tăvănit. De pe grinzile din structura sa de bază se înalță spre cer unul din cele mai frumoase turnuri din zonă, svelt, de o distincție aparte, cu o galerie de formă pătrată, cu câte patru arcade semicirculare pe fiecare
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
fiecare latură, iar în cele patru unghiuri cu turnulețe elevate, situate la baza coifului șindrilit. Acoperișul, unitar pentru corpul central al clădirii, este de o simetrie perfectă asigurată de prezența celor două pridvoare laterale, întinse pe toată lungimea naosului și pronaosului. Deasupra absidei altarului proporțional diminuat, cu mai bine de un metru mai jos decât cel principal, acoperișul altarului este bine integrat arhitectonic. Căpriorii acoperișului sunt fixați cu meșteșug pe cosoroabele așezate pe capetele mai lungi ale bârnelor din partea superioară a
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
trei calote semisferice, care, împreună, dau o notă de eleganță interiorului absidei. Stâlpii pridvorului, fixați în partea superioară în cunună și prevăzuți cu contrafișe, formează arcade semicirculare similare celor din galeria turnului clopotniță, iar ușa de intrare din pridvor, in pronaos este exemplar decorată cu motive specifice zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
in pronaos este exemplar decorată cu motive specifice zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie Ispas”. a avut și norocul să conserve, în cele mai bune condiții din zonă, atât elementele de decor, exterior și interior, cât și pictura din naos. Pictorul Ispas a decorat cele mai multe
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne cioplite cu mulți ani în urmă. În 1818, probabil în urma unei refaceri a acoperișului de șindrilă, a retușat se pare părțile afectate de intemperii și a pictat pronaosul și fațada dinspre sud. E aproape sigur că la Agârbiciu a lucrat singur, poate ajutat doar de ucenici mai puțin inițiați. Specialiștii sunt unanimi în aprecierea unității de tratare a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
unității de tratare a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt foarte bogate și de mare efect. Motivele sunt mai ales vegetale: flori, vrejuri, mlădițe, frunze de pălămidă și de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte două icoane pe sticlă: Arhanghelii Mihail si Gavriil, Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
comunei Căpușu Mare este construită din bârne bine cioplite de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții retrași. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile ce-l delimitează înălțându-se turnul de înălțime mai redusă, în comparatie cu alte construcții similare, cu galerie deschisă
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții retrași. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile ce-l delimitează înălțându-se turnul de înălțime mai redusă, în comparatie cu alte construcții similare, cu galerie deschisă, având câte trei arcade semicirculare pe fiecare latură a sa și un coif octogonal pe bază pătrată
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
Sfântul Mucenic Gheorghe” din localitatea Dângău Mare, județul Cluj a fost construită în anul 1864. Biserica a fost cumpărată din localitatea Dâncu. Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de 3,50/3,80 și naosul de 6,34/3,80. Altarul este poligonal, cu pereții retrași în comparație cu cei din lungimea dreptunghiului. Pronaosul este tăvănit. Pe grinzile din structura de rezistență a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de 3,50/3,80 și naosul de 6,34/3,80. Altarul este poligonal, cu pereții retrași în comparație cu cei din lungimea dreptunghiului. Pronaosul este tăvănit. Pe grinzile din structura de rezistență a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin, la nivelul coamei, o galerie deschisă cu câte trei arcade pe latură, toate semicirculare, sub un coif octogonal. Pridvorul este marcat de opt stâlpi
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest se găsește intrarea principală a bisericii delimitată de încăperea de la baza turnului, boltită semicilindric și străpunsă pe partea de nord de scara clopotelor, cu o pătrundere în pronaos facută pe sub un arc în mâner de coș, urmează nava unde are loc o asociere între un semicilindru dispus transversal încadrat de două panouri curbate ale laturilor de nord și de sud. La est patru panouri curbate susțin o calotă
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
200 de ani. Fostă biserică greco-catolică, ea a trecut în 1948 în folosința ortodocșilor. Biserica a fost pictată în jurul anului 1847, veșmântul pictat, de o bună calitate artistică, fiind distrus în cea mai mare parte. Doar în altar și în pronaos se mai disting câteva scene. E posibil ca pictura să fie realizată în mai multe etape: pe iconostas descrierile imaginilor sunt în caractere chirilice, pe bolta absidei altarului în latină, iar pe cea a naosului citate din Evanghelie multilingve: în
Biserica de lemn din Silivaș () [Corola-website/Science/313494_a_314823]
-
peretele de sud, cu un neîntrecut decor sculptat, poate fi luat ca martor pentru măiestria cu care fuseseră împodobite unele elemente de arhitectură ale edificiului. De plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală, monumentul comportă, în acoperirea interioară: tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
o „Psaltire românească” de secol XVI. Dimensiunile monumentului, lățimea mare în comparație cu bisericile ridicate în secolul al XVIII-lea în zonă susțin această presupunere. În sprijinul unei datări în secolul al XIX-lea pledează și faptul că pictura interioară, care acoperă pronaosul, naosul și altarul, a fost realizată doar în anul 1878 de către „Maer Darie, zugravu din Valea Ierii”. Planimetria edificiului se înscrie tipului comun Munților Apuseni, având în plus un pridvor sudic și turnul cu foișor și coif înalt. De la vechiul
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
doar poarta de lemn a cimitirului, ce are incizată data 1790. Biserica de lemn “Sfinții Arhangheli” din Ocolișel, comuna Iara, monument istoric, deține o pictură de secol XIX, relativ bine păstrată. Din ansamblul mural, realizat în 1878, se remarcă în pronaos câteva detalii din „Judecata de apoi”, ilustrare a unor secvențe sociale din lumea satului românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Între cei damnați apar îmilatorii satelor, „Biraiele”, alături de alte păcate umane (femeia care face farmece, cârciumarul care înșală). Patrimoniul
Biserica de lemn din Ocolișel () [Corola-website/Science/313515_a_314844]
-
bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face notă aparte prin volumetria sa dominată de turnul cu foișor, fleșă înaltă și patru turnulețe. Inițial clopotnița a fost separată, dar prin adăugarea la vechea navă a unei tinzi, care devenea astfel pronaos, s-a ridicat și turnul-clopotniță, cu galerie deschisă și cele patru turnulețe specifice la baza coifului. Peste vechea tindă, ce avusese tavan, a fost atunci extinsă bolta semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” -Jiu există două ipoteze: Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvita în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de o parte și de alta a pârâului
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de o parte și de alta a pârâului Strâmba, fiind considerați și ctitori, ai Schitului. Deasupra intrării în pronaos se află o inscripție, scrisă la 25 august 1793, care lasă să se înțeleagă că fondator al mănăstirii la data de 1519 ar fi Stoichiță Râioșeanu și nepotul său Miloși, dar istoricul Alexandru Ștefulescu subliniază că aceasta lectură nu este
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
poartă și azi numele de Preluca Tătarilor, localnicii fiind conduși în lupta din 4 septembrie 1717 de un preot, Lupu Șandor. Biserica are o absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe fațada de vest se mai află un pridvor deschis, cu etaj. Pridvorul
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
lui Saul, Sf. Gheorghe, Sf. Roman și Sf. Macarie, Sf. Paraschiva, Ducerea moaștelor sfântului Nicolae, Sf. Onufrie și Maria Egipteanca, Sacrificiul lui Avraam, Viziunea sfântului Petru din Alexandria (temă care reapare în naos ca îndemn la păstrarea credinței tradiționale). În pronaos, Judecata de apoi se desfășoară pe peretele estic și are în centru pe Iisus, Maica Domnului și Ioan Botezătorul în Deisis, între îngeri, prooroci și apostoli; la dreapta sunt reprezentate cetele celor drepți și raiul cu cei trei patriarhi, iar
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
a fi păstorul credincioșilor din Sătmar. era relativ datată din anul 1777. A ars pe data de 3 octombrie 2009. Se păstrează ruinele carbonizate. Reprezentativă pentru zona etnografică Codru, biserica avea spațiul interior împărțit după canoanele bisericești în trei încăperi: pronaosul, naosul și absida altarului. Pereții erau din bârne așezate orizontal, materialul folosit pentru acestea fiind obținut, conform tradiției chiar de pe locul unde a fost contruită biserica. Pereții din lemn erau așezați pe un postament din piatră de râu. Întrarea în
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
a fost contruită biserica. Pereții din lemn erau așezați pe un postament din piatră de râu. Întrarea în biserică se făcea pe latura de vest. În fața intrării se afla o prispă cu șase stâlpi ce adăpostește intrarea. Spațiul destinat femeilor, pronaosul este tăvănit, deasupra acestuia fiind amplasat turnul bisericii. Spre turn dar și spre corul ce se afla în jumătatea dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând o scară. Intrarea în biserică, datorită importanței sale recunoscute, a
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]