9,981 matches
-
drepturilor și intereselor lor procesuale, în condiții de contradictorialitate și oralitate. De asemenea, contestația reglementată la art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală este soluționată prin încheiere motivată, părțile putând cunoaște argumentele care au stat la baza soluției pronunțate, aspect ce constituie o altă garanție a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și
DECIZIA nr. 372 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291187]
-
singure măsuri educative neprivative de libertate, respectiv măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, iar nu o măsură educativă privativă de libertate. ... 21. Astfel, chiar și în cazul admiterii excepției de neconstituționalitate, decizia pronunțată nu va produce niciun efect concret în condițiile în care inculpatului i s-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu poate produce un efect concret asupra desfășurării
DECIZIA nr. 280 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291242]
-
competenței Curții Constituționale. Se mai arată că, în vederea unei interpretări și aplicări corecte și unitare, dispozițiile legale criticate au fost supuse analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în acest sens fiind Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 pronunțată ca urmare a soluționării unui recurs în interesul legii și Decizia nr. 23 din 19 septembrie 2017 prin care a fost soluționată o chestiune prealabilă. În aceste condiții, se observă că excepția de neconstituționalitate invocată nu vizează textele criticate în
DECIZIA nr. 367 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291407]
-
și alții. S-a arătat că prin hotărârea menționată instanța europeană a constatat că directiva analizată încalcă dispozițiile art. 7, art. 8 și ale art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Referitor la efectele deciziei astfel pronunțate, Curtea a reținut că, de la publicarea deciziei Curții Constituționale a României, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului nu mai au nici obligația, dar nici posibilitatea legală de a reține
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
își prezinte demisia, o parte importantă a soluției asupra căreia prima instanță s-a oprit având la bază conținutul conversației telefonice înregistrate fără acordul celui cu care a fost purtată conversația, fiind redată în considerentele sentinței, în scopul justificării soluției pronunțate. ... 13. Din înregistrările depuse rezultă intenția pârâtei de a înceta colaborarea cu reclamantul, chiar dacă din aceleași înregistrări rezultă că această intenție este justificată de refuzul reclamantului de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu. De asemenea, rezultă că pârâta a
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
80. Potrivit elementelor furnizate de către instanța de trimitere, conținutul conversației telefonice purtate de către reclamant cu un alt salariat sau cu un reprezentant al angajatorului și înregistrate fără acordul acestuia din urmă a avut o pondere importantă în soluția pronunțată. ... 81. De asemenea, angajatorul pârât s-a opus la încuviințarea probei cu mijlocul material de probă și a criticat prin motivele de apel inclusiv această soluție. Este exclusă, așadar, ipoteza unei convenții asupra admisibilității probei, în sensul art. 256 din
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
pot fi audiați ca martori în cauze disjunse, chiar și în condițiile existenței Deciziei nr. 10 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, însă soluția pronunțată nu se va putea întemeia într-o măsură determinantă pe aceste declarații, întrucât chiar și dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală fac referire la limitele principiului liberei aprecieri a probelor, iar, în măsura în care declarațiile
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
Codul de procedură penală fac referire la limitele principiului liberei aprecieri a probelor, iar, în măsura în care declarațiile suspectului sau ale inculpatului, respectiv ale foștilor coinculpați se coroborează cu celelalte mijloace de probă, acestea pot sta la baza soluției pronunțate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 6 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.794/3/2017, Curtea de Apel București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, din ale cărei considerente și din a cărei soluție reiese faptul că foștii inculpați, condamnați definitiv în procedura simplificată, pot fi audiați ca martori în cauza disjunsă, însă soluția pronunțată nu se va putea întemeia, în măsură determinantă, pe aceste declarații, ci numai în măsura în care acestea se coroborează cu alte probe legal obținute în cauză. ... 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
magistrați trebuie stabilite la nivelul maxim aflat în plată, în aplicarea art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și a art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, pentru că hotărârile pronunțate au examinat prevederi legale cuprinse în acte normative cu aplicabilitate generală“, raționamentul din paragraful 83 antereferit fiind valabil pentru toate categoriile profesionale din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“. ... 122. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
încredere pentru rezultatele proiecțiilor climatice viitoare (Bojariu et al., 2021). Principalele caracteristici care definesc tendințele climatice prezente și viitoare sunt prezentate în continuare. a) Semnalul de încălzire a climei este vizibil și semnificativ statistic în toate regiunile țării, fiind mai pronunțat, în general, în timpul zilei. Temperatura medie anuală a aerului a crescut între 0,21/deceniu și 0,44°C/deceniu, corespunzător unei rate de încălzire cuprinsă între 1,3°C și 2,6°C, în întreaga perioadă analizată. Tendința de încălzire observată este mai pronunțată în ultimele două
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
d) Tendința actuală a vitezei medii anuale a vântului pe termen lung (1961 -2020) prezintă un semnal climatic de scădere semnificativă în majoritatea regiunilor țării, mai estompat în regiunea extracarpatică. Regiunile de dezvoltare în care au fost observate cele mai pronunțate scăderi (circa 0,5 m/s/deceniu) sunt cele de Nord-Est și Sud-Est. Variabilitatea vitezei maxime anuale a vântului relevă schimbări majore, sugerând o tendință generalizată de scădere la nivel național, cu pante superioare celor estimate pentru viteza medie. Distribuția spațială a acestui
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
mari valori anticipate ale acestui indicator sunt pentru regiunile joase din sudul țării, atât pentru scenariul RCP4.5, cât și pentru RCP 8.5. Durata fenomenelor de arșiță va crește și ea continuu, în ambele scenarii, în toată țara, cu cele mai pronunțate creșteri așteptate în regiunile Sud și Sud-Est. În scenariul RCP4.5, durata fenomenelor de arșiță va atinge valori de 12-15 zile în perioada 2021-2050. Comparativ, în scenariul RCP8.5, creșterea anticipată va fi similară, dar cu o extindere a arealelor de creștere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
oralitate, precum și principiul egalității armelor sunt aplicabile pe deplin și în acele proceduri care nu vizează fondul cauzei penale, în care nu se judecă o acuzație în materie penală, în sensul prevederilor art. 6 din Convenție, iar prin hotărârea pronunțată nu se dispune cu privire la vinovăția inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia. ... 21. Astfel, prin Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, precitată, paragraful 22, Curtea a constatat că „procedura reglementată la art. 488^4-488^6 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
constatat că „procedura reglementată la art. 488^4-488^6 din Codul de procedură penală nu vizează fondul cauzei penale, prin procedura analizată nefiind judecată o acuzație în materie penală, în sensul prevederilor art. 6 din Convenție, și nici faptul că, prin încheierea pronunțată, potrivit textului criticat, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată nu dispune cu privire la vinovăția inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci apreciază asupra duratei rezonabile a activității de urmărire penală sau de judecată, conform dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
superior față de cel al reclamantului, stabilite în raport și cu vechimea în funcție, în contextul în care, prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021, pronunțată ulterior respectivelor hotărâri judecătorești și obligatorie de la data publicării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (...) care nu are o grilă proprie
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
nr. 554/2004), coroborat cu art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare (Codul administrativ), și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, să soluționeze recursul declarat împotriva unei sentințe pronunțate, în primă instanță, de Tribunalul București - Secția de contencios administrativ și fiscal într-un proces având ca obiect raportul de serviciu al unui funcționar public, mai precis, egalizarea salariului de bază al acestuia la nivelul maxim aflat în plată în
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
probabil, a cursurilor mai mici, se poate deplasa considerabil în timpul unei ciclu de monitorizare, deși impactul unei astfel de schimbări asupra întinderii estuarului poate fi neglijabil. Datorită amestecului celor două tipuri de apă din estuare, parametri fizico-chimici prezintă gradienți pronunțați. Ținând cont de aceste particularități, de influența acestora asupra structurii comunității fitoplanctonice, de prezența speciilor și habitatelor marine de interes comunitar, de folosirea acestora din urmă pentru anumite etape ale ciclului de viață, monitorizarea va fi efectuată folosind metodologii specifice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
un cadru procesual, astfel încât nu se poate vorbi de vreo încălcare a dreptului la un proces echitabil. Concluziile din rapoartele de evaluare ale membrilor CNATDCU sunt aprecieri de ordin științific, abuzul de putere fiind exclus. Ca urmare, prin hotărârea pronunțată, instanța și-a depășit competențele, atunci când a reținut că, prin referatul sintetic de evaluare, membrii CNATDCU nu ar fi acționat în mod corespunzător. Claritatea și predictibilitatea (despre care se susține, în decizia instanței de fond, că ar lipsi în
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
februarie 2018. De asemenea, arată că legiuitorul, în contextul punerii de acord a Codului de procedură civilă cu decizia Curții Constituționale, a stabilit că în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 inclusiv și nefinalizate printr-o hotărâre pronunțată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv nu sunt supuse recursului. Față de această împrejurare, se învederează că, în dezacord cu decizia Curții Constituționale, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului și pentru hotărârile care erau pronunțate anterior
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284092]
-
legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunțată, în cazul în care fie constată neregularități ale actului de sesizare, fie sancționează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi
DECIZIA nr. 67 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284153]
-
241/2005 reglementează măsuri alternative la pedeapsa închisorii, în cazul comiterii infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute la art. 6^1, 8 și 9 din aceeași lege, consistența valorică a sumelor ce trebuie plătite de către făptuitori conferă măsurilor alternative astfel reglementate un pronunțat caracter disuasiv, nefiind de natură să încurajeze comportamentul infracțional al acestora, astfel cum susțin autorii sesizării. Cu toate acestea, textele criticate creează pentru făptuitori premisa posibilității de a evita aplicarea unor pedepse penale privative de libertate, prin plata acestor sume
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
îi rămâne competența de a judeca acțiunea pentru repararea pagubei pe baza constatărilor instanței penale, fără a putea, însă, valorifica, sub acest aspect, o hotărâre de achitare din moment ce privarea de libertate nu este considerată nelegală prin însăși hotărârea pronunțată (paragraful 33 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 21. Curtea a reținut, în consecință, că, deși libertatea individuală a persoanei a fost limitată în cursul procesului penal, limitare care s-a dovedit în final a fi injustă/nedreaptă, persoana
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
acelui proiect supus aprobării. Autorul mai arată că, dacă o instanță învestită cu solicitarea de anulare a unor acte administrative cu caracter normativ în condițiile art. 23 și 24 din Legea nr. 176/2010 nu poate da eficiență soluțiilor penale anterioare, pronunțate (în speță) pentru infracțiunile de delapidare (clasare) și conflict de interese (achitare) și care demonstrează absența conflictului de interese real, atunci textele de lege criticate sunt neconstituționale. Mai mult, sunt neconstituționale dacă instanța învestită cu acțiunea în anulare promovată de
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]
-
fiscal, a fost identificată, așa cum a fost redat la paragrafele 42, 51 și 66 din prezenta decizie, o practică judiciară consistentă, constant divergentă, cu privire la problema de drept expusă la paragraful 8. ... 90. Chiar dacă numărul hotărârilor judecătorești pronunțate nu este unul mare, este relevant faptul că s-a dat o anumită dezlegare problemei de drept, iar, pe de altă parte, nu se poate prezuma că inconsistența jurisprudenței existente indică în mod neechivoc o practică în curs de formare
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]