2,031 matches
-
TEODORESCU, VASILE, Compunerile-corespondență și compunerile cu destinație oficială în gimnaziu și liceu, în „Limbă și literatură”, vol. II, 1974, p. 328-332. [80] TESLER, EDUARD, Instruirea programatică și analiza gramaticală tradițională, TribSc, 4, nr. 126, 1974, [81] ȚÎRDEA, VASILE, Metodica predării pronunției in școlile speciale de surzi, București, Editura didactica si pedagogică, 1974, 196 p. [82] ȚUGULAN, LIDIA, Pronumele, I.C.P.P.D., Institutul central de perfecționare a personajului didactic, Filiala Timișoara, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara, 1974, 26 p. [83] ȚUGULAN, LIDIA, Substantivul, I.C.P.P.D.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Satu Mare, iunie, 1975]. în: RPed, 24, No. 9, 1975, coperta 3. [9] BARBU, FLORIN, Perceperea vizuala a consoanelor limbii române de către elevii surzi [cu 3 figuri în text], Rped, 24, nr.6, 1975,34-37. [10] BELDESCU, G., Despre raporturile dintre pronunția literară și ortografie în practica predării limbii române, LL, 2, 1975, 367-371. [11] BELDESCU, GEORGE; POPESCU, ION, Gramatica limbii române (cu noțiuni de vocabular și fonetică). Manual pentru licee pedagogice. București, EDP, 1975, 356 p. [12] BORA, ALEXANDRINA, Elemente de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CONSTANȚA, Limba și literatura română în învățământul liceal, LL, 4, 1980, 644-647. [15] BĂRBOI, CONSTANȚA, Pentru o mai bună pregătire a elevilor la limba și literatura română, învLicTehn, 28, nr. 8, 1980, 3-4. [16] BEJAN, V., BOTEZ, ADRIAN, Date privind pronunția vocalelor de către elevii surzi și dezvoltarea auzului rezidual, [cu numeroase figuri], PedSpec, 13, nr. 2, 1971, 90-113. [17] BELDESCU, G., Aspectul funcțional al scrierii normale actuale în perspectiva predării, LL, 4, 1980, 630-641. [18] BELDESCU, G., Puncte de vedere asupra
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ian 1980, p.6. [65] DUMITRU CORNELIA, Scrisul copilului, EDP, București, 1980. [66] FARKAS, MAGDALENA, Patologia limbajului infantil și procesul de corectare a acestuia în lumina neurolingvisticii contemporane, PD, 10, 1980, p. 198-219. [67] FILIMON, VIORICA, Preocupări referitoare la corectarea pronunției preșcolarilor, PD, 10, 1980, 47-55 (cu 1 tab.). [68] FLAIȘER, MARIANA, Culegere de exerciții de limba română. Pentru studenții din anul pregătitor. Iași, [TUI], 1980, 139 p. multigr. (Universitatea “Al.I.Cuza” Iași, Facultatea de filologie). [69] FLOREA, MELANIA, Niște
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
135-143. [66] FLOREA, MELANIA, Subiectul, gramatical din perspectiva românei ca limbă țintă, LR, nr. 2, 1986 135 143 [67] FOPESCU-SIRETEANU, ION, Un dicționar de verbe romanești, LLD, 70-75 [in curs de elaborare la FF a UI]. [68] FURTOS, DANIELA, Consolidarea pronunției corecte, Tribșc, 13, nr. 286, 1986, 9 [s.t.c Dezvoltarea vorbirii în grădiniță]. [69] GANCZ, MARGARETA Dificultăți întâmpinate în alcătuirea unui dicționar de electronică, LLD, 19-23. [70] GANCZ, MARGARETA, Aspecte ale predării lexicului în Institutul Politehnic, DMod, [l], 1986
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ionescu]. [86] îN SPRIJINUL predării - învățării limbii și literaturii române. [schimb de experiență la Liceul Industrial nr. 9 din Buc., 22-23 mai 1986]. în: învLicTeh, 34, nr. 6, 1986, p. 9. [87] JIPLEA, NICOLAE, Cauzele greșelilor de ortografie și de pronunție ale elevilor, învLicTehn, 34, nr. 12, 1986, 18. [88] KEMENSKI, ION ȘTEFAN, Predarea vocabularului din perspectiva echivalentelor neologice de origine franceză, LMS, nr. 2, 1985, 37-39. [89] LANGA, VASILE, Luceafărul de Mihai Eminescu - comentariu literar - în: ProDid, 2, p. 122-126
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
26] BODEA, ANA, Fundamentarea psiho-pedagogică și etapele predării și însușirii cunoștințelor de vocabular, BulIDMȘ-Suceava, 1987, 110-112. [27] BODEAN, AURELIA, Corelații interdisciplinare în cadrul orelor de citire la clasa a III-a, BulIDMȘ Suceava, 1987, 28-31. [28] BOLDAN, MIHAI, Corectarea tulburărilor de pronunție de tipul sigmatismelor și parasigmatismelor,: MCDDL, p. 216-222. [29] BOLDUREANU, I. V.; CHIRIAC, A.; ȚEGHIU, L.; VULTUR, L, Optimizarea corelării informației științifice cu limbajul de specialitate în predarea limbii române și a disciplinelor fundamentale în anul pregătitor (profil medical), APPM
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba și literatura română. Concurs de admitere în licee și școli profesionale, [ed. a II-a], [București], Editura Recif, 1993, 384 p. [33] BOGDAN, MĂDĂLINA, Gramatica practică pentru ciclul primar, București, Editura Coresi, 187 p. [34] BRUDA, TRAIAN, Dificultăți de pronunție la preșcolari. I. în: RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 86-92; II, p. 92-95. [35] BUDĂU, EUGEN, Marin Sorescu. Astfel. în: Excelsior, 2, nr. 5, 1993, p. 24-26. [36] BUMBEA, MARIANA, Abecedarul și scrierea corectă. în: Tribînv, 4, nr. 19
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
EUGENIA, Poeziile-mijloc de îmbogățire a vocabularului, RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, 7174. [66] DUMITRANA, MAGDALENA, Implicații ale interacțiunii verbale timpurii în achiziția limbajului, în: RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 23-24. [67] DUMITRAȘCU, MONICA, Modalități de recuperare a dificultăților de pronunție. în: RÎP, 16, nr. 1-2, 1993, p. 97-98. [68] DUMITRESCU, ANA; TEODORESCU, VASILE. Limba română. Manual pentru clasa a V-a. București, EDP, 1993, 384 p. [69] DUȚU, OLGA, Dezvoltarea comunicării orale, EDP, București, 1993. [70] DUȚU, OLGA, Dezvoltarea comunicării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ele depind de interacțiunea lor cu caracteristicile corespondente, așteptările și normele elevilor și ale familiilor lor. Aceeași profesoară, același profesor, vor provoca reacții individuale sau colective diferite. Dar mai ales, această judecată va evalua în funcție de istoria comună: un defect de pronunție sau un exces de greutate pot fi înduioșătoare sau iritante în funcție de pretențiile sau strategiile unuia sau altuia”. [Perrenoud Ph., 1996, p. 24-30] Pe de altă parte, cerințele față de calitatea activității profesorului trebuie să fie deduse nu doar din documentele reglatoare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
ortografic oficial și general, cu obligativitate în toate școlile românești. Până atunci, ortografia română cu litere latine, era etimologicăși foarte puțin unitară. Sunetele limbii române erau notate cu litere corespunzătoare limbii latine din care proveneau. În limba română, ortografia reflectă pronunția literară în sens fonetic, iar inventarul fenomenelor și cel al sunetelor - tip nu diferă mult. Ideea necesității unei ortografii funcționale din punct de vedere fonologic, a fost intuită de mult de către Titu Maiorescu, pentru care semnul grafic trebuia să fie
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
PRINCIPII ȘI NORME DE ORTOGRAFIE,,Ortografia stabilește corectitudinea formală a domeniilor celor mai întinse ale scrierii, supunând normelor ei folosirea sistemului de semne grafice adoptat , relațiile scrierii cu sistemul, cu structura și cu normele limbii literare, în primul rând cu pronunția, dar și situații de scriere fără legătură cu realitatea fonică reprezentată. ” Sistemul ortografic al limbii române este construit pe o bază de criterii generale. Pricipiile ortografiei românești sunt : - principiul fonetic-fonematic ; - principiul morfologic ; - principiul sintactic ; - principiul etimologic ; - principiul stilistic () afectiv simbolic
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
lui â, de revenire la sunt ) care n-a determinat schimbarea normei. Alte cazuri în care se întâlnesc rămășițe etimologice sunt : *scrierea cu oa în loc de ua la începutul unor cuvinte de origine latină (oaie - ovis, oameni - hominies ) ; * influența grafiei asupra pronunției, așa cum este cazul articolului hotărât l dispărut din pronunțare, dar care este obligatoriu în rostirea solemnă și în scris ; *păstrarea grafiei unor cuvinte vechi ale limbii precum : îmbâcsi, catadicsi, ticsi ; *păstrarea grafiei unor personalități așa cum au semnat ei : Alecsandri, Hașdeu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
necesitau mobilizarea unei întregi armate de scribi. Aceștia din urmă, pentru a evita întreruperile, bâlbâielile și gafele secretarului general al PCR, care antrenau repercursiuni grave asupra lor, căutau "să alcătuiască fraze care nu pun probleme prea mari de cetire și pronunție". Nu în ultimul rând, pentru a nu fi nevoiți să întâmpine reproșurile sale, cei care redactau discursurile "umflau" deliberat cifrele. Liderul PCR "este deci mințit cu știință și se poate afirma că în multe rânduri el face de bună credință
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu au același înțeles și nu pot fi interpretate în același sens. O hieroglifă sau un simbol reprezintă un radical și radicalul are multe înțelesuri, precum numeroase cuvinte din limbile moderne. Înțelegerea contemporană a cuvintelor reiese și din modul de pronunție sau accentul pe care îl folosim. În timpul distrugerii continentului mamă, Mu, științele ce aveau o evoluție de peste o sută de mii de ani s-au împrăștiat în jurul lumii, în mii de practici și limbi diferite, toate ducând însă aceleași informații
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Poloniei, ca și în zilele noastre. Și mai uluitoare sînt amintirile lui Iorga de la Congresul Internațional de Istorie de la Oslo din 1928. Luînd contact cu doamna Kollontay și cu alți istorici ruși, Iorga menționa "farmecul burghez" al acestora, "franceza și pronunția lor impecabilă", după care spunea: "Probabil că nici războiul, nici revoluția nu pot înfrînge Rusia Sovietică; poate că acest lucru îl va realiza îmburghezirea"71. La moartea lui Lenin, Iorga comenta că Hanul Tătar își dăduse duhul. Doliul îi amintea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele de pe indicatoarele de la i) la v) ale alin. c) al paragrafului 1 al art. 5 vor fi date în limba națională și printr-o transcriere cu caractere latine care va reda pe cît posibil pronunția în limba națională. 3. În țările care nu folosesc alfabetul latin, cuvintele cu caractere latine pot figură fie pe același indicator care cuprinde și textul în limba națională, fie pe un indicator de repetare. 4. Nici un indicator nu va cuprinde
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra semnalizarii rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137070_a_138399]
-
auz se acordă 5 - 10%; aceste procente se adaugă la deficiență funcțională, astfel încât incapacitatea generată va rezulta înglobând și aceste tulburări. Tulburările de vorbire se pot datora pe de o parte tulburărilor de limbaj vorbit, tulburărilor de articulare și de pronunție. Fără deficiență (tulburări de limbaj, articulare și │ │ │pronunție, viteza a discursului, greu observabile) │ 0 - 10% Deficiență medie (dificultăți în înțelegerea mesajului │ 15 - 20% │ │adresat care este mai greu inteligibil, dar prin │ │ │obișnuință celor din mediu, se poate totuși integra bine
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
adaugă la deficiență funcțională, astfel încât incapacitatea generată va rezulta înglobând și aceste tulburări. Tulburările de vorbire se pot datora pe de o parte tulburărilor de limbaj vorbit, tulburărilor de articulare și de pronunție. Fără deficiență (tulburări de limbaj, articulare și │ │ │pronunție, viteza a discursului, greu observabile) │ 0 - 10% Deficiență medie (dificultăți în înțelegerea mesajului │ 15 - 20% │ │adresat care este mai greu inteligibil, dar prin │ │ │obișnuință celor din mediu, se poate totuși integra bine) Deficiență gava - nu poate vorbi deloc - mutitate │ 31
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
-7 ore; 3-4 ore; 1-2 ore, limba opționala și minorități. OBIECTIVE A) Proba orală urmărește să evalueze capacitatea de înțelegere și exprimare orală. Candidații vor fi solicitați: . să citească corect un text studiat sau la prima vedere, respectând regulile de pronunție, intonație și accentul . să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin selectarea și rezumarea informației, prin exprimarea unui punct de vedere personal și argumentarea acestuia . să traducă textul, redând corect în limba română structurile gramaticale și lexicale din italiană . să
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sau scrisă și nu pe conținutul textelor din manuale. ÎI. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: - să citească un text necunoscut (nestudiat la clasa) într-un mod corect (pronunție, intonație), fluent și expresiv (deprinderea de a citi); - să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecați de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
minorități), precum și obiectivele, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte). ÎI. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ● să citească un text necunoscut (nestudiat la clasa) într-un mod corect (pronunție, intonație), fluent și expresiv (reading skill); ● să demonstreze capacitatea de a înțelege un text (reading comprehension) prin exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv, să emită judecați de valoare, să facă trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunica și a dicției În cadrul probei se verifică: capacitatea de a comunica; pronunția cuvintelor, în general, si a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin 1 - 2 din următoarele forme: recitarea a 1-2 strofe
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri de la normă; 6 p - elevul are o pronunție acceptabilă, care permite realizarea comunicării cu ușurință; 4 p - elevul are o pronunție defectuoasă, care disturbă comunicarea; 2
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]