1,432 matches
-
opinia curții cum că persecutarea protestanților nu face decât să agraveze criza religioasă. La sfatul Caterinei de' Medici și a consilierilor moderați, guvernul încearcă să slăbească tensiunile printr-o politică de înțelegere. Mai multe măsuri de clemență sunt luate în favoarea protestanților. Este prima oprire a persecuților de la începutul domniei lui Henric al II-lea. Edictul de la Romorantin, semnat în mai 1560 conține germenii Edictului Libertății de Conștiință. În aprilie 1560 Caterina de' Medici îl numește cancelar al Franței pe Michel de
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
acceptă să consulte nobilimea. Așa are loc Asambleea Notabilior între 21 și 26 august la Fontainebleau. Prinții de sânge și conetabilul Montmorency sunt chemați pentru a-și ocupa locul în consiliul regelui. La această asamblee amiralul Coligny, viitorul lider al protestanților, citește în fața curții uimite o petiție în care Normandia cere libertatea de cult. Asambleea se închide cu convocarea Stărilor Generale. Poziția Papei este aspru criticată și se decide convocarea episcopilor, pentru a obține consensul lor pentru convocarea unui conciliu național
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
și se decide convocarea episcopilor, pentru a obține consensul lor pentru convocarea unui conciliu național. De teamă că galicanismul iese complet de sub controlul său, Papa este de acord cu deschiderea unui conciliu general, dar nu este de acord cu convocarea protestanților, ceea ce duce la redeschiderea Conciliului Tridentin. Politica de conciliere efectuată de guvern are efectul opus. Încurajați de măsurile de clemență, protestanții se reunesc în grupuri pentru a asculta slujbele religioase și sfidează autoritatea regală cu revolte armate. Principalele aree interesate
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
de sub controlul său, Papa este de acord cu deschiderea unui conciliu general, dar nu este de acord cu convocarea protestanților, ceea ce duce la redeschiderea Conciliului Tridentin. Politica de conciliere efectuată de guvern are efectul opus. Încurajați de măsurile de clemență, protestanții se reunesc în grupuri pentru a asculta slujbele religioase și sfidează autoritatea regală cu revolte armate. Principalele aree interesate au formă de semilună ce pornește de la Anjou spre Dauphiné traversând Poitou, Guienne, Périgored, Languedoc și Provence. Agitatorii beneficiază de un
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
înregistrează un val masiv de iconoclasm. La începutul verii mișcarea de nesupunere civilă se intensifică și diverse orașe din sudul Franței se revoltă. Cu sprijinul secret al primilor doi prinți de sânge, Condé și Navarra, se implementează o organizație politico-militară. Protestanții își aleg liderii locali, adună bani, cumpără arme și își întăresc trupele. Benzi armate pleacă din Languedoc spre Provence. Punctul culminant este atins în noaptea de 4 spre 5 septembrie când trupele protestante încearcă să cucerească orașul Lyon. Reacția lui
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
Moravia Mare era de fapt Morava de lângă Belgrad Românii din Europa centrală trăiesc în următoarele țări: În Cehia, în partea de est, românii trăiesc în Vlahia Moravă. Românii din Moravia au participat la războiul de 30 de ani de partea protestanților cehi. După război au fost distruse mai multe sate de români iar cei prinși au fost executați. Imperialii au forțat românii să treacă la catolicism. Localități: Vsetin, Rožnov pod Radhoštěm (are un Muzeu al Satului Vlah), Valašské Meziříčí, Valašské Klobouky
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
la această nouă viziune asupra lumii, și numai cei mai devotați credincioși sau „geniile religioase” ale Protestantismului, cum ar fi Martin Luther, s-au putut adapta, conform lui Weber. În absența unor asemenea garanții din partea autorității religioase, Weber argumenta că protestanții au început să caute alte „semne” că ei pot fi mântuiți. Calvin și adepții lui îi învățau doctrina dublei predestinări, în care Dumnezeu a ales de la începuturile lumii anumiți oameni pentru mântuire și pe ceilalți pentru damnare. Neputința de a
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
care credința religioasă era împletită cu o moralitate prea libertină. Totul se schimbă când este revocat Edictul de la Nantes în 1685, care provoacă o ruptură în sânul comunității științifice. Faimosul matematician și filozof Leibniz, în lipsa unei reconcilieri între catolici și protestanți, drept protest, polemizează publicând în 1696, unele extracte scandaloase din "Diario" lui Burcardo, cu titlul "Specimen historiae arcane, sive anecdotae de vita Alexandri VI Papae". Cartea are mare succes, se retipărește, iar în comentariul său filozoful subliniază "cum nu s-
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
doar confidenta sa (dacă bârfele sunt adevărate) ci chiar soția sa legitimă"". I-a fost atribuită o influență considerabilă asupra regelui. S-a spus că datorită ei a fost revocat Edictul de la Nantes în 1685, care provocând exodul masiv al protestanților și al capitalurilor lor, a dus la ruina finanțelor și economiei franceze și la izbucnirea războiului succesiunii spaniole din 1701. Chiar dacă a fost învinuită că a fost cauza tuturor relelor și datorită ei la curtea franceză a fost instaurată o
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
portugheză. Brazilia are o populație de 190.732.694 locuitori (recensământul din 2010), densitatea acesteia fiind de 22,6 loc/km². Limba oficială în stat este portugheză, iar religia majoritară creștinismul (74,7% din pop. fiind Catolici, iar 15,4 Protestanți). Concentrarea maximă a populației se remarcă în regiunile litorale din partea orientala (peste 160 loc/km²) și sud-est (triunghiul industrial Sao Paulo-Rio de Janeiro-Belo Horizonte). Cele mai mici densități se ating în Amazonia centrală (sub 1 loc/km²). Populația este foarte
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
Jakubinyi. Chiar dacă în timpul comunismului s-a dublat numărul unitarienilor, numai după 1990 a putut începe comunitatea construcția unei biserici noi. Parohia a fost proiectată de către arhitectul Gábor Bayer în stilul bisericilor fortificate din Transilvania. Culoarea albă a peretelor, specifică a protestanților, este îmbinat cu motive florale pe acoperiș făcând astfel trimitere la stilul secesionist maghiar a Palatului Culturii. Pe turla bisericii este montată un ceas, iar în fiecare zi la ora 12 sunt trase clopotele. Construcția a durat între 1999 și
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
Deoarece orașul nu a oferit suficiente locuri de muncă mulți dintre refugiați s-au mutat în zonele de expansiune industrială și numărul credincioșilor evanghelici a scăzut drastic. În anii ´80 și ´90 ai secolului trecut încep să sosească emigranți dar protestanții rămân o minoritate. În 1975, prin comasarea satelor limitrofe, a crescut din nou procentul creștinilor romano-catolici din Warburg. Cea mai veche construcție aparținând bisericii romano-catolice este biserica "Sf. Andrei". Arhitectura acesteia aparține stilului romanic timpuriu. Cripta acestei biserici care dedesuptbtul
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
refugiați). Deoarece refugiații nu au găsit de lucru mulți au plecat spre centre industriale mai mari astfel încât numărul credincioșilor evanghelici s-a redus puternic. Prin migrațiile din anii 1980-90 au venit din spațiul sovietic nenumărate familii evanghelice. Cu toate acestea protestanții au rămas o minoritate. Comunitățile din Warburg-Herlinghausen și Rimbeck-Scherfede aparțin canonic de protopopiatul Paderborn al Bisericii Evanghelice din Westfalia înființată în anul 1840.. Începând din ultimul deceniu al secolului trecut există în Warburg și o comunitate neoprotestantă fondată de migranții
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
categorie poate fi înscrisă și rețeaua „Cahiers du Témoignage Chrétien”, fondată de preotul Pierre Chaillet. Toți acești activiști considerau că apartenența lor la credința catolică le impune să se alăture mișcării de rezistență. Mișcările creștine grupau atât catolici, cât și protestanți și unitatea lor de luptă s-a făcut prin întărirea tendințelor unității ecumenice.
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
pe teritoriile Scoției și Franței. În mai 1544, Contele englez de Hertford (mai târziu Duce de Somerset) a intrat în Edinburgh și scoțienii au dus-o pe Maria la Dunkeld pentru siguranță. În mai 1546, Beaton a fost ucis de protestanți, și la 10 septembrie 1543, la nouă luni după decesul regelui Henric al VIII-lea, scoțienii au suferit o înfrângere grea în Bătălia de la Pinkie Cleugh. Maria a fost trimisă la Inchmahome Priory pentru trei săptămâni și s-a apelat
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
de a negocia o căsătorie cu Don Carlos, moștenitorul aparent instabil psihic al regelui Filip al II-lea al Spaniei, a fost respinsă de către Filip. Elisabeta a încercat s-o neutralizeze pe Maria sugerând ca aceasta să se căsătorească cu protestantul englez Robert Dudley, Conte de Leicester (cumnatul lui Sir Henry Sidney, favoritul reginei), în care Elisabeta avea încredere și pe care se gândea că-l poate controla. Planul a eșuat în parte și pentru că mirele nu-și dorea această căsătorie
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
a suferit al doilea avort; Ludovic a învinovățit-o pe Anna și a fost furios pe Madame de Luynes că a încurajat-o pe regină în ceea ce el a numit neglijență. Atenția regelui a fost monopolizată de războiul său împotriva protestanților, în timp ce regina a apărat recăsătoria însoțitoarei ei inseparabilă, Marie de Rohan, centrul tuturor intrigilor curții cu iubitul ei, Claude, duce de Chevreuse, în 1622. Sub influența ducesei de Chevreuse, regina s-a lăsat atrasă în opoziția politică împotriva lui Richelieu
Ana de Austria () [Corola-website/Science/310277_a_311606]
-
cardinalul de Bourbon în calitate de unchi a lui Henric de Navara, nu în calitate de preot. După nuntă s-a sărbătorit trei zile. Liniștea între catolici și hughenoți durează puțin. La doar câteva zile după nuntă are loc atentatul împotriva amiralului Coligny căpetenia protestanților. În noaptea de 24 august 1572 hughenoții au fost masacrați la Paris(unde veniseră în număr mare cu ocazia nunții), dar și în interiorul Luvrului. Ca să-și salveze viața Henric al III-lea de Navarra se preface că se convertește la
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
la Luvru, cu gărzi în fața ușilor pentru că regele o considera complice. François, care preluase conducerea hughenoților refuză negocierile, atât timp cât ea e ținută prizonieră. Eliberată, ea participă cu mama sa la negocieri și se ajunge la un rezultat foarte avantajos pentru protestanți, Edictul de la Beaulieu. În 1577, la reînceperea războiului civil, Margareta împărțită între fidelitatea pentru fratele său și datoria către soț, cere permisiunea să plece în sudul Țărilor de Jos (nordul Franței și Belgia din prezent) în numele fratelui ei mai mic
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
Ross. Maria era deja nepopulară și căsătoria ei la 15 mai 1567 cu James Hepburn, al 4-lea conte de Bothwell, care era suspectat că era implicat în uciderea lui Darnley, a sporit la nepopularitatea ei. În iunie 1567, rebelii protestanți au arestat-o pe Maria și au întemnițat-o la castelul Loch Leven; ea nu și-a mai văzut fiul niciodată. A fost obligată să abdice la 24 iulie 1567 în favoarea fiului ei minor Iacob și l-a numit regent
Iacob I al Angliei () [Corola-website/Science/310325_a_311654]
-
în mai multe filme ale BBC-ului, printre care "The Inspector Lynley Mysteries" și mai recent "Walk Away And I Stumble". Mama lui Radcliffe este evreica, originală din Westcliff-on-Sea, Essex (numele familiei ei fiind preluat de la "Gershon"; tatăl lui este protestant originar din Irlanda de Nord. Radcliffe a exprimat o dorință de a juca pe scenă la vârsta de cinci ani. În 1999 și-a făcut debutul în adaptarea în două părți a BBC-ului a românului lui Charles Dickens, "David Copperfield", având
Daniel Radcliffe () [Corola-website/Science/310616_a_311945]
-
vândute cele mai multe bomboane și este a doua sărbătoare după Crăciun ca volum al vânzărilor globale. În America de Nord, atitudinea creștină față de Halloween este foarte variată. În Biserica Anglicană, unele dioceze au ales să sublinieze tradițiile creștine de Sărbătoarea Tuturor Sfinților, în timp ce Protestanții țin cont de sărbători ca Ziua Reformei, o zi de comemorare și rugăciuni pentru unitate. Preotul Gabriele Amorth, un exorcist numit de Vatican la Roma, a declarat: În ultimii ani, Arhiepiscopia Romano-Catolică din Boston a organizat o Sărbătoare a Sfinților
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
în cartierul Jamaica din districtul Queens, orașul New York. Trump a frecventat școală duminicală bisericească și a primit confirmarea botezului la această biserică. Într-un interviu din aprilie 2011 de la programul de televiziune The 700 Club, el a comentat: „Sunt un protestant, sunt un prezbiterian. Și să știți că am avut o relație bună cu biserica de-a lungul anilor. Cred că religia este un lucru minunat. Cred că religia mea este o religie minunată.” Trump a spus în 2015 oamenilor adunați
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
Ashley Judd, Juliette Lewis, Jane Fonda, Jamie Lee Curtis, Lily Tomlin, Vanessa Hudgens, Jessica Biel, Robert de Niro, Marcia Gay Harden, Jason Ritter, Laura Dern, Rosario Dawson, Rose McGowan, Patricia Arquette și Jessica Chastain. La Marșul femeilor de la Washington numărul protestanților a fost de trei ori mai mare decât numărul persoanelor care au participat la discursul inaugural al lui Trump, potrivit unui grup de oamenii de știință de la Universitatea Metropolitană din Manchester. La 10 noiembrie 2016, președintele ales Donald Trump a
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
piesă istorică engleză despre detronarea regelui homosexual Eduard al II-lea de către baronii nemulțumiți și de către regina Franței. "Masacrul de la Paris" este o piesă scurtă, schițată, portretizând evenimentele din preajma masacrului din Noaptea Sfântului Bartolomeu, din 1572, un eveniment pe care protestanții englezi îl invocă adesea ca fiind cel mai negru exemplu de trădare catolică. De asemenea prezintă un personaj tăcut, "agentul englez", care se presupune că l-ar fi întruchipat pe Marlowe însuși și chiar ar fi fost jucat de acesta
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]