1,396 matches
-
Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta s[ântă]. b[eserică]. în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și fiind archiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului Pop Ioan Prod [a] n, diacul Irimieș Trilă, ficurator Duma Stefan. Și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu ioan. Din același perimetru cultic al
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
se mai poate descifra, pare să fi fost ridicată în anul 1781 și zugrăvită mai târziu. Deasupra strănii e scris pe perete: ,S-au zugrăvit această s. biserică în zilele Înălțatului Împărat Ferdinand, fiind Episcop Ardealului Măria Sa Ioan Lemény și protopop acestei Dieceză Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie și s-au zugrăvit în cheltuiala satului prin mâinile lui Macarian Simion din Vaidahaza, din cinstita varmeghie a Dăbâcii, 21 Iunie 1841”. Biserica fiind foarte strâmtă și întunecată, nu a mai
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
lungime. Acoperișul este din tablă, iar pictura a fost realizată de prof. Cornea din Cluj. Construirea bisericii a costat 500.000 lei, statul a contribuit prin generozitatea lui Lapedatu, ministru al cultelor cu 70.000 de lei, iar la stăruința protopopului Dr. E. Dăianu cu 100.000 de lei . Restul banilor au fost din contribuția credincioșilor. În anul 1958, bolta bisericii a fost înlocuită cu una nouă, întrucât cea veche suferise o deplasare. A fost repictată de pictorul Cenan din Cluj
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
fragmentar, a fost realizată în 1841 de pictorul Simion Mărincan, ceea ce reiese din inscripția aflată deasupra ferestrei de sud-est a naosului: „S-au zugrăvit această sfântă biserică in zilele înălțatului împărat Ferdinand, fiind episcop al Ardealului Măria sa Ioan Lemeni și protopop al acestei dieceze Teodor Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au zugrăvit pe cheltuiala satului prin mâinile lui Mărincan Simion din cinstită varmeghie a Dăbâcii, 21 iulie 1841”. Nu se știe precis când s-a executat prima pictură
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
a remarcat și prin zelul cu care a contribuit la înzestrarea bisericii greco-catolice din sat cu obiecte de podoabă, icoane, vitralii etc. A fost un general maior în armata austro-ungară, născut la Racovița în anul 1856, fiul lui Petru Florianu, protopopul greco-catolic al Racoviței. A decedat în anul 1921 la Viena. Născut în 1802 dintr-o familie de grăniceri, după absolvirea "Școlii comunale germane" din Racovița, și-a continuat studiile la "Școala normală" a Regimentului I grăniceresc român de la Orlat, după
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
care i-a cauzat ulterior moartea. Acestuia i-au urmat Petru Oprișiu junior în perioada 1852 - 1875 și mai apoi Iosif Oprișiu (1877 - ?) din a cărui căsătorie cu Rafira s-a născut Leonte. Leonte Opriș s-a căsătorit cu fiica protopopului Valeriu Florianu din Racovița, Felicia-Dorina(n.08/feb/1896 - Racovița - d.06/feb/1966 - Alba Iulia). Felicia este înmormântată în cavoul familiei Florianu din Racovița alături de părinții ei și frații tatălui său, de Petru Florianu, generalul-maior Dionisie Florianu și de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
drepturile sale. Ca urmare el se stabilește la Orlat în calitate de director al Școlii normale, al cărui elev fusese în urmă cu o jumătate de veac. Aici leagă strânse prietenii cu intelectualitatea sibiană a vremii: Visarion Roman, asesorul judiciar Ioan Crețu, protopopul Sibiului Ioan V. Rusu, etc. Într-o scrisoare adresată lui Vasile Nașcu și P. Tanco, Moise Panga descrie viața din Mărginime: O dată cu înființarea "Astrei", Moise Panga devine membru ordinar și mai apoi chiar membru de onoare al acestei instituții culturale
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
actuale, prin strădania sa pictându-se iconostasul de către pictorul Octavian Smigelschi și procurându-se orologiul din turnul ei, ceas care funcționează și în ziua de azi. Din 3 decembrie 1912 și până în 1 iulie 1931 a îndeplinit și funcția de protopop al Districtului protopopesc al Arpașului de Jos, cu sediul în Racovița, precum și cea de președinte al forului judiciar al aceluiași protopopiat. Printre primii care l-au felicitat cu prilejul numirii în noua funcție, a fost scriitorul Ion Agârbiceanu. Astfel: În
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
al băncii "Suru" din Racovița, ca președinte al Composesoratului de pădure "Braniștea" etc. Nu mai puțin laborioasă a fost activitatea pe care a desfășurat-o pe tărâm școlar și cultural. Ca învățător și mai apoi în calitate de catehet în perioada 1891-1940, protopopul Florianu a educat generații întregi de racoviceni în spiritul moralei creștine, în spiritul cinstei și al omeniei, al dreptății și iubirii față de neam și țară. Paralel cu aceste funcții a îndeplinit sporadic și funcția de președinte al Senatului școlar local
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
religios. Cu prilejul pensionării sale, la 76 de ani, a fost felicitat de către Mitropolia Blajului ""pentru frumoasa și bogata activitate desfășurată timp de 50 de ani ca păstor sufletesc și pentru neînfricata luptă în apărarea drepturilor bisericii și neamului nostru"". Protopopul Valeriu Florianu a fost căsătorit cu Maria Pop, fiica fostului învățător al școlii din sat, din perioada graniței militare, Iacob Pop, nași fiind "Căpitănița" Maria Drăgoiu și ginerele acesteia învățătorul-diriginte George Dănilă. Din această căsnicie au rezultat cinci copii: Liviu
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
revine în același an la cariera militară angajându-se în armata imperială din Transilvania ca asesor în regimentul de dragoni Savoia aflat în cantonament la Reghin . S-a întâlnit timp de 3 ani cu Petru Maior, după numirea acestuia ca protopop la Reghin în 1784, și cu Inocențiu Micu-Klein discutând în contradictoriu diferite probleme de istorie și de limbă. În 1782 tipărește la Viena sub formă epistolară, la sugestia pastorului brașovean Theodor Lange, adresantul scrisorilor, o "călătorie literară" numită "Altes und
Franz Josef Sulzer () [Corola-website/Science/309566_a_310895]
-
de aici. De teama represaliilor, intelectualii ardeleni și-au găsit adăpost în satele grănicerești ca Orlatul, Veștemul și Racovița unde, notează George Barițiu, „mâna guvernului provincial nu se putea întinde fără știrea și încuviințarea comandei generale”, printre aceștia fiind și protopopii Ștefan Moldovan de la Mediaș și Elie Farago de la Târgu Mureș. Merite deosebite ale grănicerilor racoviceni au fost legate de eliberarea lui August Treboniu Laurian și a grupului său întemnițați la Sibiu, după cum consemnează „un copoi al stăpânirii”: Ca urmare, românii
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
de către locotent-colonelul Gheorghe Cantacuzino. Efectiv, Racovița a fost ocupată în ziua de 18 august 1916 de către trupele comandate de sublocotentul Constantin T. Stoika, ce a avut o primire călduroasă făcută de către localnici, fiind întâmpinat de către toți racovicenii în frunte cu protopopul Valeriu Florianu încă de la „Podul Hotărălului” cu "crucea și Evanghelia" în mână. <br> Spre jumătatea lunii septembrie a anului 1916, profitând de mutarea unor trupe românești din zona Racoviței pe frontul dobrogean, inamicul a concentrat în sudul Transilvaniei Armata a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
au dus lupte grele pentru a acoperi retragerea Diviziei 23 infanterie prin defileul Turnu Roșu. Satul a rămas astfel sub ocupație, suportând ca represalii sechestrarea unor bunuri, obligarea locuitorilor la corvezi și încartiruiri. De tema represaliilor, juristul Victor Florianu și protopopul Valeriu Florianu, urmat de fii săi, Ovidiu și Liviu, au luat drumul pribegiei. Această situație a fost curmată prin intervenția energică pe lângă comandamentul german a colonelului Dionisie Florianu, din armata austro-ungară, intervenție în urma căreia trupele de ocupație au fost obligate
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
a realizat după ce Ministerul de război al României a aprobat înființarea „Corpului de voluntari transilvăneni și bucovineni” la Darnița, lângă Kiev, condus de șeful statului major, colonelul C.G. Pietraru. Președintele Comisiei a 7-a de recrutare a voluntarilor a fost protopopul Valeriu Florianu, ajuns aici după refugiul său din toamna anului 1916, și care a îndeplinit și funcția de "protoier" al acestui corp de voluntari, în care calitate a oficiat serviciul divin și în Catedrala mitropolitană din Kiev. După terminarea perioadei
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
racovicenilor, aceștia rămânând fără o parte din pășunile din „Arini”, fără fânețele din „Lunci” și fără o parte din terenurile arabile de la „Arinii ăi Mari”. Pentru a-și apăra drepturile de proprietate asupra pământurilor în cauză, racovicenii, în frunte cu protopopul Valeriu Florianu, au protestat violent împotriva exproprierilor de teren făcute în baza unui decret oficial mergând până la regele Carol al II-lea. Astfel, Uzinele „Mîrșa” au absorbit o mare parte a forței de muncă excedentară a Racoviței. Ca urmare a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
tâlcuiesc, acleverează și întăresc cu Scriptura sfântă și mie tare plăcură și am scris cu tipariul voao fraților românilor să vă fie pre învățătură!"." (Diaconul Coresi) Mânat de aceste idealuri, diaconul Coresi și colaboratorii săi (Călin, Mănăilă, Șerban Coresi, Toma, protopopii Iane și Mihai ș.a.) au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului, tipărindu-se între anii 1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menționăm: "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învățătură") tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai; "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul" ș.a. Aceste cărți au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga "întâiul mare poem al unui neam". În condiții medievale, obligați să trăim despărțiți arbitrar în ținuturi diferite, cartea și limba ei
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
cultură din Șcheii Brașovului. Copiști, traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: "Omiliarul" din secolele XI-XII, "Molitvelnicul popei Bratu", "Cronica protopopului Radu Tempea II", "Parimiarul protopopului Vasile", alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Șaguna", realizate de Mișu Pop, precum și opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: "Omiliarul" din secolele XI-XII, "Molitvelnicul popei Bratu", "Cronica protopopului Radu Tempea II", "Parimiarul protopopului Vasile", alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Șaguna", realizate de Mișu Pop, precum și opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice specifice Șcheiului, permit
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
biserica din două biserici din care una au fost biserica din locu și din biserica cumpărată din Olpretu. S-au edificatu această biserică în anulu 1909 și 1910 și s-au sfințitu în al 6-lea noiembrie 1910 fiind președinte Protopop Alexandru Pop născut în Lujerdiu și cantor de biserică Ioan Popu din locu, născut în anul 1841 și fiind cantor din 1870 până la facerea bisericii. Tot Ioan Pop, astalășu, au fost lucrător cu barda și toată feștitura de dânsul și
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
în stare perfectă, și păstrează inscripționat numele cărturarului român. Este cunoscută îndeobște sub denumirea de biserica lui Petru Maior, marele cărturar ardelean, ctitor de conștiințe care a slujit la prestolul său între 1784-1809, timp în care a îndeplinit misiunea de protopop al Gurghiului. Sub îndemnarea sa, școala de la Reghin și-a căpătat renume, iar toate cele din partea locului au prins viață. În 1800, zbătându-se pentru construirea unei biserici de zid în Sas Reghin, Petru Maior arată că de lăcașul de
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
Domnului 1857”. Este vremea când s-a adăugat pridvorul pe latura de vest supraînălțat prin clopotnița cu foișor. În 1982, biserica lui Petru Maior, abandonată și aflată în prag de prăbușire, a fost restaurată prin strădania preotului Ilie Damian, fostul protopop de Reghin care prin demersurile sale susținute și atragerea de sponsori a salvat-o de la dispariție. Principala urgență este acum salvarea picturii. Pictura cade de pe pereți, iar preotul Ilie Damian face eforturi disperate ca să o salveze. Rroblemele cele mai mari
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
Bucovina. Între 1929-1931 este administrator protopopesc în Hațeg, apoi, la cererea să, paroh la Ocna Sibiului, între 1931-1933, din nou administrator protopopesc în Odorhei, între 1933-1940, preot refugiat în Viștea de Jos (județul Făgăraș), până în 1945, când ajunge paroh și protopop de Satu Mare. În vremea păstoririi de la Ocna Sibiului rămâne văduv. A construit biserici și școli la Crăciunești, Vulcan și Odorhei (în ultimele două localități - catedrale) și a condus societăți culturale. La Odorhei a fost profesor de religie la Liceul de
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
Român Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, PS Arhiereu-Vicar Gherasim Cristea al Episcopiei Râmnicului și Argeșului), asistați de PC Arhimandrit Bartolomeu Anania, directorul Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, stareța Nazaria Niță, profesori de la Seminarul Teologic Neamț, preoți, consilieri, protopopi, călugări, soborul maicilor, rude și foarte mulți credincioși.
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]