2,509 matches
-
cincilea rând, deoarece într-un capitol al Regulii se afirmă că Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștrii provinciali, frații mai sus amintiți sunt obligați să alerge la ei cât mai grabnic, fără întârziere, ei se îndoiesc pe bună dreptate dacă prin acest lucru trebuie să se înțeleagă doar păcatele publice sau și cele private. Se răspunde, așadar, că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
particular. La această întrebare răspundem după cum urmează: ministrul general nu poate acorda această facultate persoanelor ce sunt departe de el; însă cei care au nevoie de o astfel de examinare, să fie trimiși la el sau să vină împreună cu miniștrii provinciali la capitulul general, pentru acest motiv. În schimb, pentru cei care nu au nevoie de o astfel de examinare, pentru că au fost pregătiți într-o facultate teologică și în cele ce privesc oficiul predicării, dacă au vârsta necesară și îndeplinesc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
privesc oficiul predicării, dacă au vârsta necesară și îndeplinesc și celelalte condiții cerute, pot predica poporului, după cum s-a spus, cu excepția celor care au fost opriți de ministrul general. 9. În al șaptelea rând, frații se îndoiesc dacă vicarii miniștrilor provinciali, care îi înlocuiesc în perioada în care ei merg la capitulul general, pot să primească pe cineva în Ordin sau să îndepărteze pe cineva care este deja acceptat. Răspundem că nu pot să facă acest lucru, deoarece această facultate nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perioada în care ei merg la capitulul general, pot să primească pe cineva în Ordin sau să îndepărteze pe cineva care este deja acceptat. Răspundem că nu pot să facă acest lucru, deoarece această facultate nu o au nici măcar miniștrii provinciali, dacă nu li se dă în această privință o împuternicire specială, iar ministrul general le-o poate acorda sau le-o poate retrage. Și fiindcă, conform Regulii, facultatea de a admite frați în Ordin poate fi conferită doar miniștrilor provinciali
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
provinciali, dacă nu li se dă în această privință o împuternicire specială, iar ministrul general le-o poate acorda sau le-o poate retrage. Și fiindcă, conform Regulii, facultatea de a admite frați în Ordin poate fi conferită doar miniștrilor provinciali, aceștia nu mai au puterea de a o conferi altora, deoarece doar lor le-a fost conferită și nu altora. 10. În al optulea rând, datorită faptului că în Regulă se spune că la moartea ministrului general, alegerea succesorului să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
puterea de a o conferi altora, deoarece doar lor le-a fost conferită și nu altora. 10. În al optulea rând, datorită faptului că în Regulă se spune că la moartea ministrului general, alegerea succesorului să fie făcută de miniștrii provinciali și de custozi în capitulul de la Rusalii, unii se îndoiesc dacă trebuie să meargă la capitulul general toți custozii, sau poate fi suficient, pentru a se putea trata totul cu o mai mare liniște, să participe doar unii din fiecare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
totul cu o mai mare liniște, să participe doar unii din fiecare provincie, care să exprime și părerea celorlalți. Răspundem că toți custozii fiecărei provincii trebuie să aleagă pe unul dintre ei pentru a-l trimite la capitul împreună cu ministrul provincial, căruia îi vor încredința părerile lor; iar când va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și binecuvântare apostolică. Deoarece urmărim Ordinul vostru cu binecunoscuta afecțiune, și de aceea îi dorim din suflet printre altele un progres continuu cu lăudabile dezvoltări, ne îngrijim cu atenție părintească de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sau în mod individual, ci Ordinul să aibă uzufructul locurilor, al caselor, al uneltelor, al cărților și al acelor bunuri mobile ce le sunt permise să se dețină; frații să le folosească conform celor stabilite de general sau de miniștrii provinciali. Nici nu trebuie să se vândă locuri, case sau bunuri mobile asemănătoare, nici nu pot fi transferate în afara Ordinului sau înstrăinate în vreun fel, indiferent de cine ar fi fost ele donate, vândute, transferate spre uzul fraților, în orice mod
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
donate, vândute, transferate spre uzul fraților, în orice mod au fost transferate sau vor fi, dacă Scaunul Apostolic sau cardinalul sfintei Biserici, care v-a fost dat pro tempore ca protector, nu a dat autoritatea sau acordul generalului sau miniștrilor provinciali: fiindcă dreptul, proprietatea și administrarea acestor bunuri, atât imobile cât și mobile (cu excepția acelora asupra cărora se constată că donatorii sau transferatorii și-au rezervat în mod expres proprietatea și administrarea) revin Bisericii fără mediatori. Este binecunoscut că acesteia îi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din partea propriilor superiori). 6. [Trebuie clarificat] și capitolul Regulii care afirmă: Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștri provinciali, frații mai sus amintiți sunt obligați să alerge la ei cât mai grabnic, fără întârziere, cu privire doar la păcatele publice și cunoscute. Totuși, miniștrii, pentru a-i scuti pe frați de oboseală și călătorii periculoase, îi pot delega pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care frații preferă să se spovedească la miniștrii sau custozii lor aflați în trecere prin locurile unde locuiesc ei. 7. Referitor apoi la expresia ce se află în Regulă: la moartea ministrului general, alegerea succesorului să fie făcută de miniștrii provinciali și de custozi în capitulul de la Rusalii, declarăm că toți custozii fiecărei provincii trebuie să aleagă un reprezentant dintre ei pentru a-l trimite la capitul în locul lor, împreună cu ministrul lor provincial, încredințându-i părerile lor. 8. Iar în privința cerinței
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
general, alegerea succesorului să fie făcută de miniștrii provinciali și de custozi în capitulul de la Rusalii, declarăm că toți custozii fiecărei provincii trebuie să aleagă un reprezentant dintre ei pentru a-l trimite la capitul în locul lor, împreună cu ministrul lor provincial, încredințându-i părerile lor. 8. Iar în privința cerinței aceleiași Reguli conform căreia niciunui frate nu-i este permis să predice poporului, dacă înainte nu a fost examinat și aprobat de către ministrul general și nu i s-a acordat oficiul predicării
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frate nu-i este permis să predice poporului, dacă înainte nu a fost examinat și aprobat de către ministrul general și nu i s-a acordat oficiul predicării, [declarăm] că același ministru în această materie poate să delege responsabilitățile sale miniștrilor provinciali și vicarilor lor, în așa fel însă ca provincialii, sau vicarii în absența lor, împreună cu definitorii în capitulele provinciale, să-i poată examina, aproba pe frații provinciilor lor care, conform părerii lor, au nevoie de un examen, și să le
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și nu i s-a acordat oficiul predicării, [declarăm] că același ministru în această materie poate să delege responsabilitățile sale miniștrilor provinciali și vicarilor lor, în așa fel însă ca provincialii, sau vicarii în absența lor, împreună cu definitorii în capitulele provinciale, să-i poată examina, aproba pe frații provinciilor lor care, conform părerii lor, au nevoie de un examen, și să le acorde oficiul predicării, așa cum consideră că este folositor după [voința lui] Dumnezeu. Dacă însă unii nu au nevoie de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu au nevoie de un examen, fiindcă sunt instruiți într-o facultate de teologie și în vederea exercitării oficiului predicării, și se regăsesc în ei celelalte calități cerute în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
demonstrează clar că mari sectoare ale aristocrației nu intenționau să împartă aceleași responsabilități cu guvernanții. S-a observat 144 că în timpul societății augustane se produce izolarea clasei guvernanților în castă, cu introducere de homines novi de proveniență italică, mai rar provincială și în special militară. Introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi fost una dintre cauzele reticenței aristocrației de a colabora cu regimul augustan, dar, în același timp, trebuie să fi fost un efect al acesteia. Un efect
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
formei. "Teorii" lovinesciene și câteva reminiscențe livrești Împrumutând mijloacele dramaturgului, prozatorul respectă regula clasică a celor trei unități și plasează așa-zisa "acțiune" într-un timp bine delimitat (câteva săptămâni de vacanță) și într-un cadru închis, figurat de orășelul provincial unde prin natura lucrurilor nu se poate întâmpla nimic în afară de mizerabile drame sentimentale, ca și în pensiunile din Elveția. Departe de lumea civilizată, convalescentul Andrei încearcă să-și recapete liniștea și să se integreze cumva în cercul mărunt al intelectualilor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Leon Hartmann, Marx și Engels interpretează asasinarea țarului Alexandru al II-lea ca prevestind instaurarea certă a unei "Comune rusești" (K. Marx, id. ed., op. cit., Chronologie, pag. CLXXII). Este adevărat că Alexandru al II-lea, care abolise iobăgia, instituise adunările provinciale alese și îl împiedicase pe Bismarck să declare război încă o dată Franței în 1875, era cu siguranță mai sortit loviturilor nihiliștilor decît un autocrat odios poporului și intelighenției. Vor urma alte atentate anarhiste împotriva altor suverani: împărăteasa Austriei, regele Humbert
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
închiderea sesiunii extraordinare din 1862, domnitorul își exprima regretul cu privire la această pierdere și la golul ireparabil pe care îl provoca. Mesajul expunea de asemenea nemulțumirea suveranului că adunarea a înlăturat proiectele supuse deliberării ei, între altele legea privind organizarea consiliilor provinciale și a instituțiilor municipale, care trebuia să preceadă neapărat promulgarea legii rurale. Un nou cabinet fu creat în același timp sub președinția d-lui Crețulescu. Începuturile acestui minister fură pașnice, domnul nu părea să se gândească atunci la a-și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de spiriduș, spirit rău, diavol. 86 Din cele cinci legiuni venite să cucerească Dacia, trei erau spaniole și două italiene. Traian însuși era spaniol (dintr-o familie romană emigrată în Spania de azi astfel el devine primul împărat de origine provincială, cf. Axis, vol. 6, n. tr.). În română în original (n. tr.). Un million de faits. Aide-mémoire universel des sciences, des arts et des lettres (Îndreptar universal al științelor, artelor și literelor), Paris, Dubochet, 1843, cf. http://www.cabinet-revel.com
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fiecare dintre actori trebuie să se protejeze singur. Orașul și mediul rural sînt puse în opoziție în multe romane realiste și romantice. Idealizarea orașului de către Emma Bovary, proiectată asupra Parisului, devine măsura implicării și apoi a dezamăgirii cauzate de amantul provincial din Rouen, singurul oraș în care aceasta are acces. Opoziția dintre oraș și sat poate căpăta diverse semnificații un spațiu al ticăloșiei în contrast cu inocența idilică sau o posibilitate de îmbogățire ca prin minune în contrast cu munca grea a fermierilor. Sau un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acestui impostor întins până la orizont, cu case cu olane roșii risipite printre plopi și carpeni, cu pașnice curți dimoviene, cu, în zare, magazinul Victoria și, deja începînd să pâlpâie, reclama rotundă, albastră GALLUS, înlocuită abia anul ăsta cu PEPSI. Urât, provincial, cu niște coșuri cenușii de termocentrală hiperdeparte, orașul "real" mă jignea, îmi scuipa în față o flegmă cenușie. Cenușiu, cenușiu avea să-mi fie destinul literar, căci unora li se dăduse Viena, iar mie plictisul ăsta fără limite. Din cauza asta
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Baudelaire, cărora, se arăta cu satisfacție patriotică, Eminescu le era evident superior. Extaze culturale de acest fel, încă majoritare la noi, nu arată nici admirație reală pentru un autor, nici mândrie națională, ci prostie, pur și simplu, prostie gongorică și provincială. La fel, altădată, Mihail Dragomirescu analizase pe zeci de pagini " Somnoroase păsărele", trecînd-o prin toate arcanele teoriei literare a vremii, storcind din ea tot ce se putea stoarce, pentru ca în final să creadă că poetul spunea "noapte bună" păsărelelor! Cum
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]