19,897 matches
-
efervescent s-a împrăștiat pe tavan și pe jos, totuși a mai rămas ceva în sticlă, suficient ca noi să ne bucurăm, căci vinul este vechi...” Primii ei locuitori, Livonii, un trib fino-ugric, își au până azi descendenții în nordul provinciei Kurzeme: o mână de pescari, sub o sută la număr, care vorbesc prin însăși existența lor despre puterea și temeinicia acestui neam nordic. Interesant îmi pare astăzi că poporul acesta și-a păstrat nealterate fibra și obiceiurile, deși s-a
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
se fi oprit și el la Emaus, căutând o privire mai acută, care să depășească ficțiunea” (La Repubblica). Era un teatru în afara orașului, o oră cu mașina până într-o localitate cu străzi și case cenușii și câmpie în jur. Provincie. Dar cu un teatru ca pe vremuri, în piață, cu scenă în formă de potcoavă și tot restul. Poate că se afla și vreun localnic acolo, dar cei veniți să vadă spectacolul erau mai ales prieteni și rude, ca la
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
Dinu Luca Mo Yan („Nu vorbi“), pseudonimul scriitorului Guan Moye, este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane. Născut în 1955, în provincia Shandong din estul Chinei, Mo Yan debutează în 1981 cu povestirea Potopul din noaptea de primăvară. Autorul devine celebru în lume prin Sorgul roșu, roman publicat în 1987 (Humanitas Fiction, 2010). La notorietatea scriitorului contribuie cunoscutul film omonim din 1987
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
eseuri (sub sigla Teme la alegere), ca și prezentări ale noilor membri din Filiala locală a USR. Toate aceste prezențe nu au un aer provincial, ci ilustrează convingător ideea că nu neapărat centrul este localizat în capitală, iar periferia în provincie: e posibil să găsim centrul peste tot unde există un nucleu format din intelectuali autentici. În cazul de față, e vorba despre Aurel Pantea, secondat de Cornel Nistea și Mircea Stâncel.) Despre personaje literare și mentalități În revista ARGEȘ (nr.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
Hoolywood. Oamenii de afaceri, care trec des prin zonă, susțin că o vilă cum este cea a lui Liviu Negoiță ar putea trece de 20 de milioane de euro, mai ales că este plasată într-o zonă de lux a provinciei. Vila din Italia este un adevărat palat. Reședința este ridicată pe o stâncă, cu o suprafață de 1.200 de metri pătrați, structurați pe trei etaje. Vila are piscină exterioară, din care se intră direct într-un imens living cu
Presupusa vilă a lui Negoiţă din Como ar valora circa 20 de milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/44857_a_46182]
-
Surse apropiate lui Liviu Negoiță, primarul Sectorului 3, susțin că acesta ar avea o vilă de lux în Italia care valorează peste două milioane de euro. Vila este situată în stațiunea Pianello del Lario, din provincia Como, una dintre cele luxoase zone din Peninsulă. Imperiul lui Negoiță se întinde și în România. Primarul Sectorului 3 mai are o vilă la Balotești, în apropiere de București, care este evaluată la peste 2 milioane de euro. Conform declarației
Imperiul lui Liviu Negoiţă: 2 vile de lux de aproape 5 milioane de euro - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/44860_a_46185]
-
pune, prin care romanii înțelegeau releele așezate, din loc în loc, pe drumurile pe care fuseseră organizate serviciile de poștă numite “cursus publicus”, ce transportau curieri cu porunci, dregători și alți funcționari ai statului. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, învingătorii au amenajat și construit drumuri extinzând rețeaua poștală pentru a asigura legături permanente între Roma și noua provincie. Sub presiunea atacurilor popoarelor migratoare și ale dacilor liberi din afara granițelor provinciei, împăratul Aurelian(270-275) a dispus în anul 271
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cursus publicus”, ce transportau curieri cu porunci, dregători și alți funcționari ai statului. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, învingătorii au amenajat și construit drumuri extinzând rețeaua poștală pentru a asigura legături permanente între Roma și noua provincie. Sub presiunea atacurilor popoarelor migratoare și ale dacilor liberi din afara granițelor provinciei, împăratul Aurelian(270-275) a dispus în anul 271, retragerea la sud de Dunăre a armatei și administrației din Dacia. De la plecarea romanilor și până la înființarea statelor feudale de-sinestătătoare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
statului. După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, învingătorii au amenajat și construit drumuri extinzând rețeaua poștală pentru a asigura legături permanente între Roma și noua provincie. Sub presiunea atacurilor popoarelor migratoare și ale dacilor liberi din afara granițelor provinciei, împăratul Aurelian(270-275) a dispus în anul 271, retragerea la sud de Dunăre a armatei și administrației din Dacia. De la plecarea romanilor și până la înființarea statelor feudale de-sinestătătoare, Țara Românească sub Basarab Iăc.1310-1352) și Moldova sub Bogdan I(1359-c
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștală rapidă, mică, joasă. slujbaș însărcinat cu strângerea cailor de olacăsau cu îngrijirea lor), curier călare. nobil, moșier. mănunchi de pene aplicat la pălărie tricorn, la chipiu. veche monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiecăruia privind calitatea infrastructurii turistice, impactul publicității, considerente religioase, modă etc. 1.3. Etapele dezvoltării turismului românesc A. Etapa turismului incipient Primele acțiuni de valorificare a unor resurse turistice pe teritoriul țării noastre au avut loc în perioada romană în cadrul provinciei Dacia Felix (130 d.H.), când se utilizau apele termale în scop terapeutic și pentru agrement. Cele mai cunoscute amenajări erau cele din vestul țării: Băile Herculane (Ad Aqua Herquli Sacras), Geoagiu Băi (Germisara) și Călan (Aquae). Dintre acestea, Băile Herculane
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Mării Negre, în siturile cetăților Histria, Tomis și Callatis. Ele dovedesc legăturile statornice stabilite între coloniile grecești de la Portul Euxin și populația locală din Dobrogea. d. Civilizația romană a lăsat cele mai numeroase și mai diverse vestigii antice pe teritoriul vechii provincii Dacia Felix. Urmele marii civilizații sunt evidențiate de temple, edificii rezidențiale, monumente, coloane, valuri de pământ, șanțuri, arme, podoabe, unelte, monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și, mai ales, în capitala
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
împrumutat de la populațiile cu care a intrat în contact multe alte preparate culinare, precum plăcinta de la romani, ciorba cu perișoare de la turci, musacaua de la greci, borșurile și zacusca de la bulgari, șnițelul de la austrieci, toate acestea imprimând specificul gastronomic al fiecărei provincii. În Ardeal se mănâncă, în principal, carnea de porc, preparată sub formă de slană, mușchi afumat, cârnați și tobă. Sunt apreciate și supele cu găluște de griș sau tăieței de casă, ciorba de văcuță, tocănița de pui, iahnia de fasole
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe baza factorilor naturali terapeutici, prin împachetări cu nămol, cură internă cu ape minerale, tratamente cu mofete, gimnastică sportivă, proceduri cu efecte electrice și dinamice. Evaluare 1. Localizați cinci pasuri montane, traversate de căi rutiere, care leagă Transilvania de celelalte provincii românești. 2. Analizați, comparativ, bucătăria din Oltenia și cea din Bucovina. 5. TIPURI ȘI FORME DE TURISM 5.1. Criterii de clasificare și particularități Posibilitățile diverse de valorificare a resurselor turistice și modul de participare la această activitate au condus
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vedeam filme, mă plimbam cu prietenii și colegii, eram un bun camarad (sunt și acum sociabilă) și râdeam foarte mult (și frumos, spun unii, pentru că mulți au râs la râsul meu). Stăteam în cămin, la Iași, ca orice student din provincie. Era să uit ! Nu lipseam de la reuniuni și ceaiuri; lucru foarte important pentru orice om - tânăr sau bătrân. Râdeți?... Voi, cei tineri, să nu râdeți, pentru că toți avem nevoie de oameni, de muzică, de voie bună, de mișcare ! Fiecare, după
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
coline. Liniștea de peste vară se spulberă și străzile se animă odată cu redeschiderea anului universitar. Uneori, chiar mă întreb cum ar arăta acest loc fără forfota ce îl inundă la început de octombrie. Poate ar fi prea liniștit (de, oraș de provincie), nostalgic, precum un șlagăr vechi. Oricum ar fi pentru alții, pentru mine va fi mereu nou și plin de mister. Am știut că voi rămâne aici chiar de atunci, de când am pășit, pentru prima oară, cu servieta sub braț, în
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu realizează o analiză literară cu aplicație pe opera , evidențiind imagini ale alterității în proza de început a scriitoarei. Lucrarea de față surprinde imaginile personajului feminin Manuela, în raport cu sine, cu lumea exterioară, cu spațiul claustrant al orașului de provincie, cu societatea mediocră cu care nu intră în consonanță, cu familia față de care se simte străină, cu ipostaza femeii în general, pe care o suportă ca pe un corsaj inadecvat, cu timpul ce rămâne un etern pierdut. Lucrarea a fost
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
adânci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii sunt caracteristice pentru situația femeii în vechea societate, mai ales a femeii din condiția autoarei, despărțită de viață prin deasa țesătură de interdicții și prejudecăți care o înconjurau. Acolo undeva într-un mic oraș de provincie, izolată prin morala constrângatoare și ipocrită a clasei ei, măsura sufletului singuratic se umple până-n vârf și se revarsă acum înecând toate limitele. Paginile acestor cărți alcătuiau nu numai un document psihologic de mare amploare, dar și manifestarea unei femei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
capacitate analitică, bazată pe intuiție fină, ce a îndrumat-o către o literatură de probleme, de cazuri complicate. Destinul scriitoarei a fost strâns legat de orașele prin care a locuit, cea mai mare parte a vieții a trăit-o în provincie, în orașe monotone. Aici a scris romane citadine, a consemnat literar moravuri și tablouri sociale. Câteva personaje feminine din prozele scurte - Adriana din Romanul Adrianei, alteori Manuela din Femeia în fața oglinzii - exprimă în numele autoarei, nostalgia unei ambianțe elevate. Tendința de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
realitate singulară. În stilul apăsător de viață al Angliei victoriene se țese, mai cu seama pentru femeie, care nu are accesul la funcții publice, o existență închisă, mediocră, cenușie și exasperantă. Condiția nu este prea depărtată de orașele mărunte de provincie, unde același sens moral insalubru al mărginirii, al vidului și al inutilității domnea pretutindeni. Se relevă mediul descris de scriitoare, mediul în care a fost silită să trăiască și Hortensia Papadat-Bengescu, dependentă de ocupația tatălui militar de carieră, și apoi
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pe o artă”. Suflet sensibil și creator, eroina încearcă salvarea prin artă: “Cânta acum o simfonie în care să exprime, din sensibilitatea sonorităților, impresiile sufletești cele mai impalpabile și cea mai fină vibrație a aparatului nobil al senzației” ORAȘUL DE PROVINCIE Atmosfera sufocantă a orașului mic, poate prea mic pentru sensibilitatea autoarei, căci în paginile cărții se observă prezența descrierilor atmosferei străzilor orașului de provincie, așa cum Hortensia Papadat-Bengescu le prezenta în scrisorile sale, este excepțional zugravită în capitolul trei, “Strada”: “Din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sufletești cele mai impalpabile și cea mai fină vibrație a aparatului nobil al senzației” ORAȘUL DE PROVINCIE Atmosfera sufocantă a orașului mic, poate prea mic pentru sensibilitatea autoarei, căci în paginile cărții se observă prezența descrierilor atmosferei străzilor orașului de provincie, așa cum Hortensia Papadat-Bengescu le prezenta în scrisorile sale, este excepțional zugravită în capitolul trei, “Strada”: “Din când în când Manuela pleca din liniștea posacă a orașului de provincie”. Dar ea nu vedea nimic din spațiul fizic în care se manifestă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
căci în paginile cărții se observă prezența descrierilor atmosferei străzilor orașului de provincie, așa cum Hortensia Papadat-Bengescu le prezenta în scrisorile sale, este excepțional zugravită în capitolul trei, “Strada”: “Din când în când Manuela pleca din liniștea posacă a orașului de provincie”. Dar ea nu vedea nimic din spațiul fizic în care se manifestă, căci ea “strămuta melancolia îngândurată a sufletului pustiu...și oglinda reflexurilor interioare, în decorul zgomotos și indiferent al capitalei”. Ea se substituie planului real evadând în planul imaginarului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
interior al personajelor. Cele două atitudini ale scriitoarelor nu sunt deloc întîmplătoare, ci mai degrabă determinate de o întorsătură a destinului fiecăreia, care se va dovedi, în fond, decisivă: în timp ce Hortensia Papadat-Bengescu trăiește captivă într-un univers familial sufocant, în provincia moldavă la Focșani, unde se stabilește cu soțul său, magistratul Nicolae Papadat), Katherine Mansfield reușește să evadeze dintr-o căsnicie nefericită Ăcare durează nu mai mult de trei săptămîni) și, după mai mulți ani în care se străduie să obțină
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
călătorind în străinătate, încercând să își vindece boala de plămâni prin schimbarea climei, dar și mutându-se mereu dintr-o casă într-alta, în funcție de starea financiară a cuplului, Hortensia Papadat Bengescu se vede exilată în spațiul amorf al orașului de provincie, departe de evenimentele ce se petreceau în capitala culturală a Regatului. Într-o scrisoare adresată lui Garabet Ibrăileanu, mentorul său spiritual dinaintea întâlnirii decisive cu Eugen Lovinescu, scriitoarea afirmă: „Totdeauna am spus că-mi lipsește «mișcarea», ocaziile care ne prezintă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]