3,382 matches
-
lingura.“ Altfel spus, o zeamă din făină de cereale semifermentată, servită alături de aceeași făină, de astă-dată însă coaptă... Aparținând aceluiași regn culinar, mai putem cita o rețetă descrisă de Radu Anton Roman, chiselița, astăzi specifică doar anumitor sate din Oltenia. Prune (probabil acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul „chiseliță“ are origine slavă (derivă din kiselu, care înseamnă acru), iar rețeta preparatului originar seamănă mult cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zi pilaf fiert cu supă din carne de oaie și cu unt. Mai pun în el și stafide. Pilaful este însoțit de carnea de berbec, care nu are, ca la noi, un sos făcut cu miere și cuișoare. Compotul de prune merge foarte bine alături de pilaf. Turcii mai fac un orez cu mult șofran în care pun și miere. Al treilea fel de mâncare pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la sfârșit apoi zahărul și sarea; la nevoie, se mai toarnă puțin oțet. Gustul final trebuie să fie dulce-acrișor. 1 rață 1/2 cană oțet 1 cană țelină tocată câteva fire de pătrunjel 1 ceapă tocată ienibahar 4 cuișoare 10 prune uscate, 1 cană cu cireșe uscate sau stafide, precum și mere sau pere uscate 2 linguri făină 1/2 cană smântână 1 linguriță zahăr sare după gust BIGOS (Tocană poloneză) Se prăjește șunca grasă; când s-a topit grăsimea, se adaugă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a venit hăla iar! Femeile sar degrab: Iar ai venit, nebunule? țipă Țâca. Ai venit iar la belete, ai? urlă bătrâna. Și, până să n-apuce d. Popescu să salute măcar, se pomenește fleașc drept în ochi, o strachină cu prune sleite: Na belete! Să pui să ne omoare, nevinovate, la politie, ai, oțule! Și după ce i-au luat văzul, trage-i, pumni, palme, și pe urmă care cu ce apuca, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură de lemn
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un zaplan cu mâinile pline de zeamă dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must un fel de sirop îngroșat cu țărână: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpăr; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grăsime arsă. Mai departe e zaanaua; miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe tejghea, privind înnegurat în jur. Crâșmarul dispăru pentru o clipă, ca un duh și se întoarse repede, punându-i dinainte pe tejghea un clondir plin ochi cu rachiu și păhărelul lângă el. Pe loc se răspândi un miros de prună veche, dulce-amăruie. Era o țuică galbenă ca untdelemnul, care a zăcut vreo doi ani într-o balercă cu doaga de fag... era o minune care aluneca pe gât mai ușor ca untdelemnul. Împinse încet păhărelul mai la o parte, duse
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Fraze pun spre-a nu fi...dură, Presărate cu...umor! PASTILUȚE CU UMOR Ofer --cum bogat nu îs- Pastiluțe! Tuturor! Poate măcar zece...mor Prăpădindu-se! De... râs! TRUFANDALE... Mănânc prima mea căpșună! Trece-alene, o...zeiță, Tânără, cu ochi de prună! -Doamne! Mi-am pus o...dorință! DREPTUL DE AUTOR Cartea-i scrisă la... beție Și te scoate din Umor! Ba, mai mult, vița de vie Cere ,,drept de ...autor"! IUBIȚI Dansau așa înlănțuiți, Erau și soți dar și ..iubiți: Ea
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
pierd vreo informație care mi-ar fi putut aduce nesperata eliberare, vreun mesaj divin care să mă scape de incertitudini, de așteptarea aceasta chinuitoare pe care o simte oricare proaspătă mamă fără acces la bebelușul bolnav. Trepte, copii care culegeau prune în livada din fața casei de la țară. Unul era foarte mic și amărât. Au apărut niște războinici. Unul dintre ei era în bătaia săgeților, spatele e atins în multe locuri, dar continua să lupte. Copiii se minunează. Joi spre vineri, ora
Închisoarea tapetată cu pamperși. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
dau ție sfaturi! Cuprins de tristețe Theo, eu care n-am fost în stare să iubesc așa cum trebuie nicio femeie! Crezând că numai pictura, eu caut cu toată ființa mea să-i urmăresc cuvintele, dar mirosul amărui al dulceții de prune îmi gâdilă simțurile, Am crezut întotdeauna că pictura îmi va spăla toate păcatele, Daniel, ducându-te la mănăstire nu faci decât să fugi de lume, vrei să te păstrezi curat la suflet și la trup, dar sfințenia se câștigă clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
încă încins al verii, și câini s-au retras pe la umbră, voi fi la Cruce cu mult înaintea celor care au venit deodată cu mine cu autobusul, din mers întind mâna spre prunul încărcat, lăsat peste cărare, ajung la câteva prune pe care le zdrobesc zemoase între dinți, cum îmi voi regăsi oare odaia la mănăstire?! plină de lume, mănăstirea neîncăpătoare, neputând oferi adăpost la atâția oameni, cum dormeau în biserică pe jos, sau în vechea casă de primire pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Janos au mâncat și mămăliguță cu lapte, Theo nu suferea laptele, îmi amintesc cum înainte de masă, după ce părintele a rostit rugăciunea, meșterul Luca și-a umplut paharul de băutură, era un pahar mic de sticlă și băutura mirosea puternic a prune, fratele Rafael a cumpărat din sat un litru, să avem pentru meșteri, ținea sticla în bufet și mie îmi stăruie și azi în nări mirosul tare al băuturii limpezi ca apa de izvor, cu mărgele minuscule la suprafață, e mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se supără. Am devenit repede prieteni. Azi mă anunță: „A venit o fată frumoasă la tine“. Este F. Nu știu cum a intrat până aici. Este o colegă ce face parte din comitetul de apariție a revistei. Mi-a adus compot de prune și țigări Snagov. „Ești proastă. Doar știi că nu fumez“, Îi scriu pe o hârtie, fiindcă nu pot și nici n-am voie să vorbesc. „N-am știut ce să-ți aduc“, se dezvinovățește ea. „N-a fost ieri nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
desagă În spate. După el, bunica. „Da, bine, n-ai știut că vin azi? Am stat În gară de am crezut că mă prăpădesc și am stricat atâția bani pe omul ăsta cu taxiul!” Scoate slănina. Cârnații. Ceapa. Fasolea. Nucile. Prunele uscate. Poamele. Lâna. Miroase a brânză. Și fac mămăligă cu brânză. „Ne-am pus difuzor, mamă dragă”, și tace. Apoi după o vreme: „Eu mă gândeam că vii duminecă, așa mi-ai scris carte”. Se așază cu toții la masă. Mănâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Sfântu’ Anton din casă, că de nu ți-o tai cu toporul În bucăți! Să dispară din casa mea”, urlă În timp ce iese pe ușă, Împlecitindu-se În primăvara mohorâtă, urmat de plutonier. Mulți ani de zile icoana a stat ascunsă printre prune uscate și păstăi de fasole, În cămară. În ziua În care Își ispășea pedeapsa tuns chilug, afară era Înnorat și-n piațeta rotundă erau două cozi, una la gaz și una la băcănie, unde se vindea făină și ulei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
-tu, beat criță, doarme, iar mama Îți pune pe sobă, la uscat, ciorapii uzi. Te strecori În pat cu picioarele reci și putrezite de udătură lângă un frățior care doarme și el demult. Visează un prun cu crengile Încărcate de prune și un berbec care se uită la el. Ca să-l Împungă. Viața ți se pare atât de frumoasă de parcă ar fi chiar viața pe care ți-ai ales-o tu. Sunt vremuri când totul e lin. Ca Într-un deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Fabrica de ciment Fieni a luat măsuri de evitare pe viitor a pătrunderii de impurități În ciment. Vagoanele C.F.R. se mătură și se căptușesc cu hârtie, atât podeaua cât și pereții până unde ajunge cimentul. Tu mănânci o mâncare de prune. Are carne și este foarte gustoasă. Afară ninge și azi v-au instalat, În fine, telefon. Telefonul e de culoare verde. Este din material plastic. Fabrica de mase plastice e pe la Obor, lângă Spitalul Doctor Stâncă. Nu ai pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
parcat mașina sub copertina aflată în spatele grădinii. M-am aplecat să nu mă lovesc de frânghia pe care erau puse la uscat cearșaful de plajă și costumul de baie al Elsei. Un costum întreg dintr-un material supraelastic de culoarea prunei, pe care ea și-l cobora până sub buric, atunci când stătea la soare. Era întors pe dos. Am atins cu umărul căptușeala albă dintre picioare, bucățica aceea de lycra care stătea lipită de intimitatea soției mele. Am dat colțul casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
spre mare cu reflexe roz și m-am gândit că eram un prost. Trăiam o splendidă după-amiază din viața mea, trebuia să strâng aripile stânjenelii peste momentul acela de seninătate. S-a întors îmbrăcată cu costumul de baie de culoarea prunei și un prosop sub braț. Era încă incredibil de frumoasă, mai slabă decât atunci când o cunoscusem, poate mai dură, dar mai leală. Trupul bine îngrijit corespundea perfect sufletului ei. — Mergem? Bucățica de pânză albă în fața căreia tremurasem ca înaintea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
puneam picoarele când citeam este din nou la locul ei, departe de fotoliul meu, în mijlocul covorului, înconjurată de divanuri. Pe măsuța aceea joasă din lemn intarsiat sunt așezate paharele cu picior trandafiriu, un bol cu crudități și un castron cu prune învelite în șuncă afumată. Elsa i-a invitat pe prietenii noștri la cină. Operasem până târziu, cu multe probleme și câteva absențe în sala de operații, pentru că din septembrie au reînceput grevele. Am aruncat cheile pe farfuria de abanos din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
o zonă vulnerabilă unor pericole ca sticla spartă, cuiele ruginite și alte o sută de capcane? Privirea îmi urcă pe trupul ei, de la pulpele curbate ce te invitau la dans la pantalonii scurți mov care îi transformau fundul într-o prună coaptă. Mâna mea cuprinse forma aceea. În fața ei, două corpuri mici arămii, lucioase, pline de săpun, care stropeau în delir. Fiica mea mai mare se ridică să mă ia în brațe, dar alunecă și dispăru dincolo de bordura căzii. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
subtilă care se strecura În sufletul lui și În Ierusalim la apropierea sâmbetei, uneori Încă de joi seara, datorită spălatului rufelor, curățeniei și gătitului. Servitoarea pregătea gâturi de găină umplute, cusute cu ac și ață. Mama sa făcea compot de prune, dulce și gros ca lipiciul. Morcovi fierți dulci. Și pește umplut și colțunași și ștrudel. Sau plăcintă cu stafide. În afară de tot felul de dulcețuri, gemuri și un fel de pastă care se numea În rusește varienie. Pe când mergea, Își aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
își scărpinau bărbia, dar când își făcea apariția domnul acela în vârstă, atât de amabil, se ridicau plini de respect ca să-i strângă mâna. El se așeza alături de ei, era servit cu o cafea și un păhărel de rachiu de prune și, după un timp, le propunea o partidă de cărți. Iar eu îl vedeam stând acolo, atât de degajat și de natural, pe acel domn distins, plin de deferență și de amabilitate față de acești oameni, simpli muncitori, poate meseriași pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
treceam adeseori granița orașului liber în direcția Kokoschken, Zuckau și o vizitam pe stră-mătușa Anna, care sălășluia împreună cu cele patru suflete ce alcătuiau familia ei sub un tavan scund. Plăcintă cu brânză dulce, saramură, castraveți în muștar și ciuperci, miere, prune la cuptor și măruntaie de găină - pipotă, inimă, ficat -, dulciuri și acrituri, dar și țuică făcută din cartofi își găseau în același timp locul pe masă; și tot simultan se râdea și se plângea. Iarna, unchiul Joseph, fiul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]