1,193 matches
-
în timpul perioadelor de depresie. Teoria lui Beck a avut o mare influență în psihologia clinică. Astfel s-au dezvoltat noi domenii care au dus mai departe conexiunile dintre psihopatologia depresiei și cercetarea cognitivă. Se poate remarca contribuția deosebită a orientării psihanalitice în psihopatologie. Astfel este important trecutul personal, sexualitatea, experiența individuală și faptul de a concepe o boală mintală dintr-o perspectivă funcțională, ca o încercare de rezolvare a unor probleme care nu au putut fi rezolvate într-un alt mod
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din America, cunoscută sub numele de DSM. Prima ediție a fost publicată în 1952. Aceasta sublinia criteriile de diagnosticare a tutor tulburărilor mentale recunoscute de comunitatea psihiatrică de atunci. Aceste criterii erau descrieri vagi ale tulburărilor puternic influențate de teoria psihanalitică. De exemplu, diagnosticul de Anxietate Nevrotică se putea manifesta într-o gamă largă de comportamente specifice și simptome emoționale. Cheia diagnosticului era aceea ca terapeutul să deducă conflictele inconștiente care-i cauzau pacientului anxietate. A doua ediție a DSM, publicată
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe sine sau pe alții (Conform DSM IV-R, 2000) Sumar Evaluarea și Diagnosticarea tulburărilor mintale * DSM oferă criterii de diagnosticare a tuturor tulburărilor psihologice recunoscute în SUA. * Primele două ediții ale DSM ofereau descriptori vagi ai tulburării bazați pe teoria psihanalitică, astfel fidelitatea diagnosticelor după aceste manuale era scăzută. * Ediții mai recente ale DSM conțin criterii mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezultate scăzute. Acest sistem de cotare este foarte eficient, însă este costisitor în timp și foarte complex. Sistemul propus de Hutt în 1960 (apud Hoeksema, S.N., 199847) acesta propune un sistem de cotare și interpretare care se bazează pe principii psihanalitice. El este interesat de utilizarea testului Bender ca test proiectiv de investigare a personalității. În ciuda acestor limite, proba Bender rămâne un instrument extrem de popular (este al 4-lea cel mai frecvent utilizat test), ușor de administrat și eficient, mai ales
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este acum portabil, luminile pot fi așezate în niște reflectoare, pe care pacienții le pot purta pe cap, deci nu trebuie să rămână în cameră sub lumină, ci pot să-și continue treaba în timp ce urmează terapia. 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Sigmund Freud, iar explicația din perspectiva psihanalitică asupra depresiei a depins în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul 1905 Freud a conturat o teorie potrivit căreia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pot fi așezate în niște reflectoare, pe care pacienții le pot purta pe cap, deci nu trebuie să rămână în cameră sub lumină, ci pot să-și continue treaba în timp ce urmează terapia. 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Sigmund Freud, iar explicația din perspectiva psihanalitică asupra depresiei a depins în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul 1905 Freud a conturat o teorie potrivit căreia personalitatea umană se dezvoltă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cap, deci nu trebuie să rămână în cameră sub lumină, ci pot să-și continue treaba în timp ce urmează terapia. 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Sigmund Freud, iar explicația din perspectiva psihanalitică asupra depresiei a depins în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul 1905 Freud a conturat o teorie potrivit căreia personalitatea umană se dezvoltă în mai multe stadii: stadiul oral (0-1 an); stadiul anal (2-3ani); stadiul falic
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru evenimentele și rezultatele negative și depresie. 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck Teoria lui A. Beck (1995)187 asupra depresiei își are punctul de plecare în teoria psihodinamică, însă autorul ulterior devine nemulțumit de explicația psihanalitică asupra depresiei descoperind în depresie pe lângă reprimarea ostilității, gândurile negative legate de sine, lume și viitor. Studiind teoria constructelor personale elaborată de George Kelly potrivit căreia oamenii înțeleg realitatea elaborând ipoteze pe care le testează sau predicții, asemenea unor oameni
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cauzată de pierdere, asupra lor, majoritatea terapeuților psihodinamici nu tratează depresia cu psihanaliza tradițională pe termen lung. Oamenii depresivi nu răspund bine la lipsa de structură a psihanalizei tradiționale. În anii '80 un nou tip de terapie bazată pe teoria psihanalitică, dar concepută a fi mult mai structurată și pe termen scurt, a fost introdusă în tratamentul depresiilor. Această terapie cunoscută ca și terapie interpersonală pune accent pe problemele din relațiile interpersonale ale clientului, relații ce ar putea contribui la declanșarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de umor. B.C. Cu cine se sfădea cel mai des? J.-F. B. Baillet/Sauvan și Baillet/ Laborit reprezentau niște frumoase afișe de luptă! Baillet îl făcea pe Laborit introvertit și fiecare din-tre ei încerca să-l supună unei analize psihanalitice pe celălalt. Grupul celor Zece era și un spectacol. Fiecăruia îi făcea plăcere acolo. Jacques Robin era sufletul grupului. Ce mă impresiona la el era capacitatea sa de a citi un număr incredibil de cărți! Jacques Robin a însemnat mult
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de decizie ale responsabililor politici, rasism, durere, liberta-te, mod de funcționare a creierului, comportament masculin-feminin. Schimburi de puncte de vedere despre criza clasei politice a vremii, prezentarea cărții Les Découvreurs (Descoperitorii) de Henri Laborit, discuție în jurul noțiunii de model, noțiuni psihanalitice prezentate de Baillet, expunerea lui Gérard Rosenthal despre marxism, analiza cărții La civilisation au carrefour (Civilizația la răscruce) a lui Radovan Richta vor constitui subiecte-le întîlnirilor din primul an. Prezentarea lucrării lui Radovan Richta făcută de Françoise Coblence 133
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei, concretizate în ceea ce modernitatea și postmodernitatea numesc „specializări” (științe teoretice) și „tehnici” (științe practice), sunt recuperate și reintegrate unei dimensiuni ontologice fundamentale: teoria psihanalitică a lui Jacques Lacan „traduce” inconștient liniile de forță ale gândirii lui Martin Heidegger, litera S a semnăturii postume a lui Sade și spiritul laocoonic al lui Diderot sunt aspecte înstrăinate ale numinosului și, în același timp, „proiecții” degradate ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
că „numai superficialitatea are sens” (Fuga postmodernă IV), M. mută astfel teatrul de luptă pe terenul reprezentărilor, hrănind voracitatea abisului cu imaginile cadaverice ale obiectelor. De altfel, multe din simbolurile definitorii (oglinda, umbra, focul, orbirea) sunt preluate direct din scenografia psihanalitică, unele (șobolanii și lupii) trimițând în mod direct la două cazuri celebre tratate de Freud. E ca și cum, multiplicând la nesfârșit simulacrele lucrurilor și ale ființelor, eul liric ar vrea să se convingă că semnele au o existență palpabilă și că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
femeile și alte minorități și îi transforma în sclavi ai statului, ai clasei burgheze și ai familiei patriarhale tradiționale. Aceste idei făceau parte din curente mai mari din lumea occidentală unde atât marxismul cât și interpretările de stânga ale teoriilor psihanalitice ale lui Freud erau cunoscute în rândul unor mici grupări intelectuale ale "noii" drepte. Chiar dacă socialismul marxist tradițional fusese destul de puritan în problemele sexuale, noua abordare de stânga a îmbinat "lupta de clasă", "eliberarea" sexuală și ura împotriva societății "burgheze
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
modernitate"203. Chiar dacă s-a încetățenit ideea morții avangardelor, filosoful francez consideră că ele nu trebuie considerate doar niște mode perimate, expresii ale unei modernități ce trebuie alungate din scenă, ci trebuie privite prin prisma comparației cu anamneza din terapeutica psihanalitică, care permite descoperirea unor sensuri secrete sau ascunse ce pot clarifica mai bine situația prezentă. În această orientare, avangarda poate fi lecturată ca o muncă de edificare a sensului modernității înseși, la fel cum și ""post-" din "postmodernism" nu semnifică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
incluzându-i pe Marx și Freud, care au deschis căi de cercetare care pornesc de la teoriile lor, dar în același timp conțin și diferențe față de ele, însă acest lucru nu determină excluderea noilor abordări din discursul marxist sau din cel psihanalitic. Deși se bucură de un alt statut discursiv, caracterizat mai ales de acea "reîntorcere" la textele lor, de reinterpretare și căutare constantă a unor sensuri noi, până și acești autori făuritori de discursivitate trebuie să "dispară" în sensul de autori
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deși, precizează Parret, orice text deține un anumit grad de transparență alcătuit din persuasiune, manipulare și seducție, pe care cititorul obișnuit să caute în special argumente, îl omite. "Miezul" tare al discursului nu se obține prin intermediul unei încercări interpretative sau psihanalitice, ci prin recursul la ritual și metaforă ce presupune deplasarea ușoară a aparențelor și crearea unui lanț continuu de aparențe ale aparențelor. Seducția operează în interiorul unui discurs prin intermediul aproximării, ambivalenței, al vrăjii, împlinindu-se în cadrul ceremonialului sau al ritualurilor care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru depășire și progres. 203 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În acest sens, Lyotard utilizează termenul psihanalitic "perlaborare", care nu este nici repetiție și nici simplă reamintire a modernității și a sensurilor sale. Făcând apel la înțelesul de dicționar al termenului în psihanaliză, Ciprian Mihali îl explică astfel: "În filosofie, ea [perlaborarea, n. n.] desemnează, după Lyotard, aceeași
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la "veghe" la "vis"), autorul Luceafărului va refuza însă "reducționismul de tip psihanalitic" (nu și "raționalistul" Lovinescu 209), sugerând cititorului că, pentru a nu cădea în eroare, e indicat să înceapă lectura "de la finalul nuvelei". Așa reușea Eminescu să descopere, crede Ilina Gregori, "un limbaj nou, în concordanță cu viziunea sa metafizică", un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
răului, ce derivă din faptul că amenințarea e personalizată, palpabilă etc. (vezi Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & London, 1976, pp. 15 ș.u.). 44 Justin Neuman, "Considerații psihanalitice. Firu'n patru", în Adevărul, an 48, nr. 15372, 14 febr. 1934. 45 Șerban Cioculescu în articolul "Romanul românesc 1933", în Revista Fundațiilor Regale, an 1, nr. 2, febr. 1934. Potrivit criticului, Lovinescu "nu își cunoaște incapacitatea sa de intuiție
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a fost freudian convins, cu timpul Paul Diel s-a distanțat semnificativ de doctrina maestrului. I-a reproșat acestuia confuzia dintre subconștient și supraconștient, respectiv interpretarea credinței în Dumnezeu drept o iluzie fără viitor. Diel preia la rându-i limbajul psihanalitic, dar utilizează termenii în cu totul alt sens. De exemplu, perechea ,,refulare-sublimare" este pusă în relație cu două instanțe extra-conștiente (subconștientul și supraconștientul). Ultimei dintre ele îi aparține și simbolul divinității. Cartea cu titlul Divinitatea. Simbolul și semnificația ei a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mic prietenului atunci când știe că astfel îl poate feri de la a suporta consecințele unui rău fatal. Așadar, o doză de agresivitate ne este necesară pentru afirmarea și menținerea identității noastre, a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Depresia poate avea o latură agresivă intensă negând prezența benefică a celuilalt, descalificat astfel sub aspectul capacității de a intra în relație cu persoana depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt integrate, adesea sunt complementare. Cel mai frecvent, măsurile practice care se iau sunt ateoretice, încercând soluționarea de moment a situațiilor de violență în familie, în cadrul unui pragmatism centrat pe problemă și adesea dominat de criză. Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]