1,976 matches
-
orice, înțelegere a afectivității? Și dacă tema, așa cum am definit-o, este un mod de a trăi relația fundamentală cu lumea și cu ceilalți, relație care constituie din punct de vedere genetic opera de artă, nu este oare însăși vocația psihanalizei să analizeze modul în care un om își trăiește din punct de vedere tematic existența, ca raport particular cu acești Ceilalți care ne domină viața, rudele, și cu calitățile sensibile ale lucrurilor, resimțite în semnificația lor imediată? Nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
fi inexplicabil dacă nu s-ar întâlni."15 Lucrarea aceasta era menită să dezamorseze polemica dintre reprezentanții "Noii critici" și R. Picard, care în Nouvelle critique ou nouveile imposture, se situa pe poziția pozitivismului lansonian și afirma cu maliție că psihanaliza și tematismul își centrează atenția pe anumite zone ale operei și biografiei greu de verificat. Răspunzând indirect acestor obiecții, Doubrovsky va reafirma răspicat că Opera, în ansamblul ei, rămâne obiectul de studiu al unui exeget, și nu autorul. Traseul de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
perpetuă este existența. Totuși, este esențial să înțelegem că plenitudinea aceasta nu ar putea fi desemnată decât printr-un limbaj simbolic, pentru că simbolul, departe de a fi eroare sau ocultare, e însăși adevărul vieții mele concrete. Lucru perfect înțeles de psihanaliza freudiană, atunci când utilizează viața imaginară ca cifru al existenței cotidiene: un anumit vis este cifrul prin care apare o anumită dorință secretă, care-mi orientează tot comportamentul; descifrând visul acesta, dezvălui "realitatea" dorinței și "adevăratul" sens al comportamentului meu."16
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cifru al existenței cotidiene: un anumit vis este cifrul prin care apare o anumită dorință secretă, care-mi orientează tot comportamentul; descifrând visul acesta, dezvălui "realitatea" dorinței și "adevăratul" sens al comportamentului meu."16 Sunt aici suficiente date pentru o psihanaliză de tip existențialist care, în accepția noastră, nu poate fi aplicată în opera camilpetresciană decât dinspre textele cu tentă autobiografică (jurnalul, fragmente disparate din Doctrina substanței, ca și confesiunile din câteva interviuri și conferințe) spre lumea ficțiunii. Notele zilnice ne
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dificilă e simbolistica omizii. Pentru psihologia colectivă, aceasta scoate în evidență o condiție larvară, nedesprinsă de sinele universal, mai concret o prelungire a devenirii. Secvența obsedantă, în întregul ei, este de o tulburătoare complexitate și desemnează două concepte fundamentale din psihanaliza lui C.G. Jung: sinele și individuația. Vom încerca să surprindem doar câteva repere ale acestor noțiuni, asupra cărora cercetătorul elvețian a revenit în nenumărate rânduri în voluminoasa-i operă: "Ca noțiune empirică, sinele desemnează întreg cuprinsul fenomenelor psihice ale omului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de Ch. Mauron într-un demers psihocritic: prin suprapunerea unor texte aparținând aceluiași autor apar, probabil involuntar, o serie de rețele asociative sau grupuri de imagini contigui obsedante.45 Noutatea constă doar în intercalarea și aplicarea unor termeni fundamentali ai psihanalizei jungiene în corpusul de texte al autorului. Sinele (în care, repetăm, inconștientul coexistă cu conștiința) se închide către subconștientul creator (inconștient obiectivat prin situarea sub tutela aceleiași conștiințe) și, fără a ignora irizările imaginarului, se ajunge la individuație, deci ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
că a trebuit s-o refuz. (sic!) Știam cine e D. și a fost în mine ca o schimbare de cadril în neliniște, căci limpezit brusc din partea lui Ladima, devenisem nervos din cauza acestui D."47 Cu ce argumente judicioase poate sprijini psihanaliza (și împreună cu ea critica mitică și arhetipală) ideea atât de tentantă a indeterminării operei și, în subsidiar, a personajelor lui Camil Petrescu? Ab initio, corifeii acestei școli au văzut în mitul lui Oedip o soluție infailibilă de interpretare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
trezește în artist și în auditoriul său un sentiment al "lumii celeilalte", al divinului; acest lucru este realizat în mod inexplicabil, sau prin ceva ce nu poate fi explicat rațional."72 Avem aici un rezumat al numinosului, concept fundamental al psihanalizei și țelul suprem al oricărei interpretări mitic-arhetipale. Pentru Gilbert Durand, numinosul este de o majoră importanță în plan metodologic; limitele psihocriticii, impuse de Mauron, pot fi depășite, în măsura în care aceasta este în stare să reconsidere textul ca o sumă de valori
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
n.n.), eroina din Suflete tari, care nu e altceva decât o replică feminină a prototipului său masculin.85 Verdictul atât de subtil dat de Șerban Cioculescu ne îndreptățește o dată mai mult să fim consecvenți cu direcțiile și conceptele trasate de psihanaliza lui Jung. Convingerea noastră este că, cel puțin în contextul romanului Patul lui Procust, Ladima și Fred Vasilescu sunt personae ale lui Camil Petrescu (considerat ca individ aparte), în vreme ce d-na T. este Anima acestuia. Procesul de constituire personae este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
poeziei Cer final, al cărui autor virtual este Ladima: "Iradiază sorii albi, când doi, când patru, / Terasele de ape vii în amfiteatru... / Grădinile Semiramidei, lateral, / Din răsărit pân' la apus, în sus de val.//"104 Din unghiul de vedere al psihanalizei, conjuncția vis-operă nu trebuie să surprindă pe nimeni, din moment ce ambele transpun anumite dorințe care, în viața cotidiană, sunt refulate de varii constrângeri sociale sau deziderate morale. Acel "cifru al existenței", prin care Doubrovsky definea visul, își relevă concretețea în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
că Ana Petrescu a murit când avea doar un an. În rezumat, sciziunea cuplului din roman se produce în urma unei duble refulări: a feminității excesive a autorului și a tendinței incestuoase. Ca o dovadă a corectitudinii raționamentului și conform teoretizărilor psihanalizei, să atragem atenția că indiferența lui Fred Vasilescu este doar una simulată; el o iubește în continuare pe d-na T., caută tot felul de pretexte pentru a o întâlni, este gelos, îi oferă cadouri princiare de Crăciun și îi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personajul a fost construit cu mijloacele pamfletului. Haloul din inconștientul scriitorului coincide perfect cu "vidul sufletesc", secvență-tip prin care este caricată actrița. Neomițând că multe personaje sfârșesc prin a se sinucide, teorie freudiană care a stârnit controverse în lumea psihanalizei: "Astfel, revendicarea unui instinct ucigaș și cultul sinuciderii sunt de aceeași natură. A te omorî înseamnă să accepți excesul pulsiunii criminale care îl caracterizează pe poetul autentic. Freud plasa creația în zona sublimării și explica mecanismele culturale pornind de la renunțarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
amănunt deloc de neglijat având în vedere că abordările lucrurilor încă neclarificate necesită, pentru a putea fi explicate, o multitudine de terminologii de valoare euristică diferită. "În momentul în care modul euristic al utilizării explorative a limbajului coagulează în sistem, psihanaliza poate deveni o <<filosofie imperialistă>> posesoare a unei terminologii extrem de pompoase."148 Lăsând deoparte aceste dificultăți și ierarhia sensurilor, se impune a recunoaște că, în experiența estetică, acest gen de abordare lasă urme clare în argumentele pe care le propune
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lasă urme clare în argumentele pe care le propune. Sensul este, oricum, un proces dinamic, pe parcursul căruia fantezia instinctuală se transformă în figuri identificabile ale conștiinței, toată literatura având următorul sens esențial: "...transformă fanteziile inconștiente, care pot fi descoperite cu ajutorul psihanalizei, în înțelesuri conștiente, ce pot fi găsite în interpretarea convențională."149 În opinia noastră, în text trebuie să existe, în primul rând, anumite condiții răspunzătoare pentru faptul de a fi citit printr-o perspectivă psihanalitică, în fine, printr-una mitică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
țină seama nu numai de drama ontică și fenomenologică a eroului hamletian, prin intermediul căreia scriitorul nostru își verifică propriul sistem filozofic. Fascinația exercitată de Hamlet își găsește categoricul suport argumentativ în condiția de orfan a lui Camil Petrescu. Dacă metodele psihanalizei moderne evidențiază, în scrierile sale, un veritabil complex matern, aceleași texte indică o tentativă de reabilitare, chiar de idealizare a tatălui. Am remarcat că Ștefan Gheorghidiu își apără cu un nobil entuziasm părintele în fața acuzațiilor celorlalți membri ai familiei, care
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cea erotică, își are sorgintea tocmai aici. Iubirea este un caz particular al unui sentiment mai vast de atașament față de natură, ambele derivând dintr-o relație armonioasă cu Mama. Marie Bonaparte, unul dintre primii critici care a aplicat judicios cercetările psihanalizei la opera unui mare scriitor (E. A. Poe), accentuează relația de complementaritate dintre natură și mamă: "Natura este pentru omul adult, ne spune doamna Bonaparte, 'o mamă atotcuprinzătoare, eternă și proiectată în infinit.' Sentimental, natura este o proiecție a mamei." (s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
factor determinant o "dispariție locutorie."405 Ficționalizarea eului auctorial creează permutări circulare, o tensiune incitantă a lecturii, care sesizează, frapant, opera in fieri ca un autoportret sui-generis (v. capitolul I, în care am surprins aceeași conotație autobiografică, însă din perspectiva psihanalizei). Structura circulară a romanului poate fi probată multiplu, dar relevă și un alt aspect nu lipsit de importanță pentru raportarea la complexul Pygmalion. Doamna T. este prima protagonistă, cea dintâi naratoare, însă și ultima parteneră de dialog, închizând cercul în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și amărăciunile calofilismului ca și în subsolul romanului Patul lui Procust, dar care nu se poate susține la nivel stilistic în beletristica sa. Admirator fără rezerve al fenomenologiei lui Husserl, el se declară mefient față de noua știință apărută în epocă, psihanaliza, dar, în câteva rânduri, în Note zilnice, recunoaște că personajele sale par a fi rezultatul unor elaborări venite din inconștient. În plus, avem motive să credem că nici nu era foarte bine familiarizat cu operele lui S. Freud. Incipitul primului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
I. Negoițescu, Editura Polirom, Iași, 2000; 5. Bachelard, G., Aerul și visele, Editura Univers, București, 1997; 6. Bachelard, G., Apa și visele, Editura Univers, București, 1997; 7. Bachelard, G., Pământul și reveriile odihnei, Editura Univers, București, 1999; 8. Bachelard, G., Psihanaliza focului, Editura Univers, București, 1989; 9. Baltruisaitis, J., Anamorfoze, Editura Meridiane, București, 1975; 10. Bataglia, S., Mitologia personajului, Editura Univers, București, 1976; 11. Blaga, L., Trilogia culturii, în Opere, vol. al IX-lea, Editura Minerva, București, 1985; 12. Bot, I.
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
București, 1993; 42. Eliade, M., Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992; 43. Frazer, J. G., Creanga de aur, vol. al IV-lea, Editura Minerva, București, 1980; 44. Freud, S., Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991; 45. Freud, S., Psihanaliză și artă, Editura Trei, București, fără an; 46. Florenski, P., Perspectiva inversă și alte scrieri, Editura Humanitas, București, 1997; 47. Genette, G., Figures III, Seuil, Paris, 1972; 48. Genette, G., Figuri, Editura Univers, București, 1978; 49. George, Al., La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Iași, 1999, p. 56 181 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 41-42 182 Idem, p. 321 183 Maurice Merleau-Ponty, Fenomenologia percepției, Editura Aion, București, 1999, p. 254 184 Idem, p. 255 185 vezi pentru mai multe detalii studiul Psihanaliza artei și a creativității de Janine Chasseguet-Smirgel, Editura Trei, București, 2002 186 José Ortega y Gasset, Meditații despre Don Quijote, Editura Univers, București, 1973, p. 107 187 Apud Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii, în Revista de istorie și teorie literară
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu CES o reprezintă dificultățile majore de limbaj și ne referim aici la înțelegerea inadecvată a spuselor celuilalt, ceea ce împiedică o comunicare corectă. Acest lucru se reflectă și în mersul unor terapii, la care nu cooperează corespunzător. De exemplu, în psihanaliză. "Medierea operațiilor psihice nu poate fi înțeleasă decât prin și cu ajutorul limbajului. Limbjul, în tehnica psihanalitică, este în același timp vehiculul relației și materia asupra căreia se operează transformările, lutul care se plămădește și care va fi mulajul viitor al
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
fi înțeleasă decât prin și cu ajutorul limbajului. Limbjul, în tehnica psihanalitică, este în același timp vehiculul relației și materia asupra căreia se operează transformările, lutul care se plămădește și care va fi mulajul viitor al persoanei. (...) Această trăsătură marcantă a psihanalizei a fost oarecum invadată de buruienișul reificărilor de tot felul. Lacan a degajat însemnătatea înțelegerii lingvistice a psihanalizei, care apare, prin aceasta, ca o teorie și practică a comunicării 180". Însă și nu este niciodată prea mult dacă se repetă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
materia asupra căreia se operează transformările, lutul care se plămădește și care va fi mulajul viitor al persoanei. (...) Această trăsătură marcantă a psihanalizei a fost oarecum invadată de buruienișul reificărilor de tot felul. Lacan a degajat însemnătatea înțelegerii lingvistice a psihanalizei, care apare, prin aceasta, ca o teorie și practică a comunicării 180". Însă și nu este niciodată prea mult dacă se repetă ori de câte ori e posibil toate tehnicile de lucru, nu numai ale medicului psihiatru, ci și ale defectologului, pornesc de la
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
integrarea copiilor cu deficiente senzoriale multiple/ În seria Psihologie au apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, Aurel Stan • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]