4,919 matches
-
cadrelor didacticetc " 1.1. Locul didacticii științelor juridice și administrative în sistemul de formare inițială a cadrelor didactice" În ceea ce privește formarea inițială a cadrelor didactice, aceasta se va realiza organizat, în sistemul Departamentelor pentru Pregătirea Personalului Didactic. Structura curriculară a modulului psihopedagogic cuprinde o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o serie de discipline omogene ca procesualitate și finalitate: psihologie educațională, pedagogie, didactica specialității și practica pedagogică. Deși formarea inițială a cadrelor didactice ar trebui însoțită și de o serie de discipline cu caracter opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice esențiale formate și dezvoltate prin intermediul disciplinelor cu caracter obligatoriu pot constitui o premisă favorabilă a viitoarei cariere didactice a absolvenților. Pentru majoritatea absolvenților instituțiilor de învățământ superior, importanța modulului psihopedagogic este minimalizată de credință sau, mai
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
opțional (elemente structurale indispensabile ale modulului psihopedagogic), informațiile și competențele didactice esențiale formate și dezvoltate prin intermediul disciplinelor cu caracter obligatoriu pot constitui o premisă favorabilă a viitoarei cariere didactice a absolvenților. Pentru majoritatea absolvenților instituțiilor de învățământ superior, importanța modulului psihopedagogic este minimalizată de credință sau, mai corect spus, de reprezentarea socială potrivit căreia profesorul eficient este produsul interacțiunii dintre trăsăturile înnăscute de personalitate și tactul pedagogic izvorât din intuiție și că, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesită o pregătire
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
potrivit căreia profesorul eficient este produsul interacțiunii dintre trăsăturile înnăscute de personalitate și tactul pedagogic izvorât din intuiție și că, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesită o pregătire suplimentară (specială). Preconcepția anterioară poate fi contracarată prin apelul la argumente psihopedagogice concretizate în studiile dedicate carierei didactice, care atestă că rolul suportului informațional, al pregătirii metodice și al antrenamentului practic, incluse în programul de formare inițială, este fundamental. O analiză științifică a cauzelor nereușitei în cariera didactică (vezi Birkinshaw, 1995) identifică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
adică să fie capabil să ordoneze și să prezinte logic-progresiv informația, și, de asemenea, să se adapteze ușor diferitelor niveluri de înțelegere și de receptare. Întregul nostru demers metodic se va orienta și către atingerea și dezvoltarea unor asemenea competențe psihopedagogice. Observația anterioară trebuie luată în considerare, cu atât mai mult cu cât specificul informației didactice din științele sociale este unul clar determinat: transinformativ. Această caracteristică evidențiază o dublă determinare a informației, pe circuitul informație empirică-informație științifică-informație didactică (pregătită pentru a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lor prin contribuția la viața intelectuală a școlii, la calitatea instrucției în general, la progresul profesiunii lor. (Am optat pentru acest set de standarde cu referințe bogate din domeniile științelor sociale aplicate, pornind și de la premisa unor interpretări cu nuanță psihopedagogică, deci cu accente specifice psihologiei dezvoltării/psihologiei vârstelor, produs al pragmatismului american, dar prelucrat, în aceeași măsură, și sub auspiciile exigențelor mediului educațional românesc în cadrul Proiectului de Reformă al Învățământului Preuniversitar, cofinanțat de Guvernul României și de Banca Mondială; a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Curriculumul Național. În acest document se specifică: „Aria curriculară oferă o viziune multiși/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Curriculumul Național din România este structurat pe șapte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii și criterii de tip epistemologic și psihopedagogic. Aceste șapte arii curriculare sunt: • limbă și comunicare; • matematică și științe ale naturii; • om și societate; • arte; • educație fizică și sport; • tehnologii; • consiliere și orientare”. Obiectivele curriculare sau specifice sunt caracteristice diferitelor obiecte de învățământ, fiind asociate cu conținuturile în cadrul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dobândite în etapa anterioară” (Potolea, 1983). Sintetic, particularitățile strategiei sunt următoarele (Iucu, 2001): • strategia presupune un mod de abordare a unei situații de instruire specifice, atât din punct de vedere psihosocial (relații și interacțiuni), cât și din punct de vedere psihopedagogic (motivație, personalitate, stil de învățare etc.) - reprezentările și convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcția strategiei; • prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându-se totodată structuri acționale pertinente atingerii obiectivelor prestabilite - programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
următoarele (Iucu, 2001): • strategia presupune un mod de abordare a unei situații de instruire specifice, atât din punct de vedere psihosocial (relații și interacțiuni), cât și din punct de vedere psihopedagogic (motivație, personalitate, stil de învățare etc.) - reprezentările și convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în construcția strategiei; • prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându-se totodată structuri acționale pertinente atingerii obiectivelor prestabilite - programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă; • strategia presupune o combinatorică structurală în care elementele de tip
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3 x 3 x 3 x 3 = 729 de strategii posibile. „Aceste strategii rezultate în urma combinărilor multiple ale elementelor detaliate alcătuiesc posibilul acțional didactic.” (Manolescu, 2000) „Dincolo de competențele psihopedagogice implicate, procesul de construcție al strategiilor de instruire implică o serioasă concentrare pe problema de tip decizional și o atentă focalizare pe ceea ce în mod curent denumim reprezentarea complexă și deschisă a proceselor de învățare implicate. Exploatarea atentă a multiplelor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
activitatea și nivelul pregătirii elevului. Ele completează datele furnizate de metodele tradiționale (Stoica, 2001). Observarea sistematică a comportamentului elevului Se realizează prin: - fișa de observații curente; - fișa de evaluare (calitativă); - scara de clasificare; - lista de control/verificare; - fișa de caracterizare psihopedagogică (la final de ciclu). Observarea este adesea însoțită de aprecierea verbală asupra activității/răspunsurilor elevilor. Investigația • reprezintă o posibilitate pentru elev de a aplica în mod creator cunoștințele și de a explora situații noi de învățare; • este limitată la o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
următoarele volume: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995), Pedagogie (Polirom, Iași, 1996, ediția a IIa, revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Polirom, Iași, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Polirom, Iași, 1999), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale (Polirom, Iași, 2000), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Polirom, Iași, 2001), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital 5.6. AEL - un exemplu de platformă te tip e-learning 5.7. Portofoliul digital Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică 6.2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului 6.4. Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea bine știu că, în calitate de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
trebuie să devenim maiă schimbători. Conștientizarea unei stări de fapt este începutul unui nou mod de a gândi și de a acționa. Încercăm, așadar, să aducem câteva argumente în favoarea poziționării corecte în fața acestor realități și pledăm pentru înnoirea instrumentelor noastre psihopedagogice. Îi rugăm și pe alții să pună umărul la ceea ce noi doar am început. Să ne urăm inteligență, spirit vizionar și succes! Autorul Iași, la 24 ianuarie 2006 Capitolul 1. Virtualizarea educației - determinări, fundamente, perspective 1.1. Virtualizarea - sensuri și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un înalt grad de transferabilitate, devenind funcționale în circumstanțe culturale diferite și convertind conținuturi curriculare multiple. Formarea unei noi culturi pedagogice de susținere și consiliere a celor se formează în rețelele virtuale sau on-line. Evantaiul procedural și metodologic, de natură psihopedagogică, este redimensionat în concordanță cu noile realități. Dezvoltarea, testarea și implementarea de noi modele organizaționale și de gestionare a învățării sub impactul noilor tehnologii. Structurile organizatorice sunt renovate sau înlocuite cu noi instanțe sau instituții profilate pe gestionarea cunoașterii livrate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
parcurs școlar realizat undeva în lume e bine să fie rezonant cu ceea ce se face în altă parte și să fie recunoscut altundeva. Există apoi o platformă „tehnică” a unificării, datorită specificității practicilor didactice, discursului acțional propriu-zis, teoriei pedagogice, limbajului psihopedagogic. Educația este un proces al „universalizării” ființei particulare. Peste tot unde este vorba despre formarea tinerei generații se impun practici similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare ale cursanților, iar elementele noi trebuie introduse treptat; derularea cursului și cerințele de promovare trebuie descrise foarte clar și exact; este obligatorie respectarea ritmului individual de învățare; motivația cursanților trebuie susținută și întărită constant prin metode și strategii psihopedagogice specifice. Comparând strategia e-learning cu formulele clasice de învățare putem să evidențiem o serie de avantaje evidente. În primul rând, prin e-learning se poate vehicula o cantitate imensă de cunoștințe, ele însele presupunând un înalt grad de mobilitate și de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu înseamnă că depreciem sau neglijăm formulele tradiționale de formare sau evaluare. Alături de acestea, se ivesc și se vor impune și altele noi. Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică Cercetările asupra problematicii educației la distanță sunt la început, iar, în spațiul nostru pedagogic, acestea lipsesc aproape total. Unele întreprinderi în direcția invocată vin din partea unor practicieni din varii domenii (ingineria podurilor și drumurilor, pregătirea în domeniul educației fizice, al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pledoarie explicită (prin legi, ordine ministeriale) pentru noua formulă, ca un semn al integrării noastre în modernitate. Interesant este faptul că oamenii de meserie, pedagogii, nu prea s-au exprimat în acest sens, nu au acordat o mare atenție substratului psihopedagogic ce ar recomanda noua practică. Dezinteres? Blamare tacită prin omisiune? Acceptare ca ceva normal și inofensiv? E posibil să fie câte ceva din toate acestea. În general, din punct de vedere psihologic, distanța comportă multe semnificații, fiind de cele mai multe ori purtătoare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
scop epistemologic și pedagogic). • Sinergia câmpurilor disciplinare, atât la nivelul cercetării științifice, cât și la nivelul curriculumului (scop praxiologic și pedagogic). Construirea, prin educație, a unor structuri mentale dinamice, flexibile și responsive, capabile să sprijine deciziile cele mai potrivite (scop psihopedagogic). Rezolvarea de probleme poate fi considerată dintr-un anumit punct de vedere cea mai importantă forță motrice a integrării, datorită relevanței sale practice. Problemele cu care ne confruntăm în viața profesională, socială sau personală impun judecăți și decizii care nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sunt mai largi și de interes general, membrii comunității (părinții, autoritățile publice, simplii cetățeni) vor fi implicați în diverse activități/etape ale proiectului. 5.2. Inteligențele multipletc "5.2. Inteligențele multiple" Una dintre cele mai importante teorii recente din domeniul psihopedagogic este legată de numele unui american: Howard Gardner, care publica în 1983 o lucrare ce a căpătat ulterior statutul de bestseller: Frames of Mind. Aici, dar mai ales în volumele publicate ulterior (de exemplu, Multiple Intelligences. From Theory to Practice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
astfel de nouă concepție și de a o pune în aplicare. 2. Articularea unei noi concepții privind managementul timpului școlar. Dincolo de faptul că modelul actual al orelor de curs de aproximativ 50 de minute are (sau avea) și o fundamentare psihopedagogică, ce ține mai cu seamă de igiena muncii intelectuale și de curba de concentrare a atenției, elementul decisiv de legitimitate a devenit tradiția sau, mai bine spus, obișnuința. Considerăm că orarele școlare actuale, așa cum se prezintă ele, sunt alcătuite după
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ultima perioadă aducând transformări semnificative și binevenite. Viitorii profesori rămân însă cantonați excesiv în modelul instruirii disciplinare, prin faptul că, în cele mai multe cazuri, se formează pentru predarea unei singure discipline, dar și că în curriculumul pentru formarea inițială de tip psihopedagogic și metodic nu se insistă asupra abordării integrate a curriculumului. La nivelul formării continue, întregul sistem are nevoie de restructurare; formarea competențelor pentru proiectarea și implementarea curriculumului integrat trebuie să devină o componentă de bază a curriculumului pentru formarea continuă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai multor ministere relevante, reprezentanțe în România ale organizațiilor internaționale, instituții de învățământ superior și institute de cercetare. Diagnoza sistemului de resurse implicat în educația și îngrijirea copilului de la naștere la 7 ani și enunțarea obiectivelor se fac pe componente: psihopedagogică, socială, sanitară și comunitară. Obiectivele sunt proiectate în diferite orizonturi de timp, unele fiind considerate de interes permanent, altele fiind concepute pentru zece ani, cele mai multe ținând de orizontul de timp al actualei guvernări. Segmentul de învățământ vocațional a căzut cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din urban este foarte veche (fost spital), investițiile făcute în ultimii ani și mai ales anul trecut au făcut ca școala să aibă un aspect plăcut, elegant, un număr apreciabil de săli de clasă, bibliotecă, laboratoare, cabinet medical și cabinet psihopedagogic, toate foarte spațioase: „Am dorit ca toți colegii noștri și elevii care învață aici să se simtă bine, confortabil” (director școală, mediul urban). În mediul rural, chiar dacă una din școli a beneficiat de o finanțare de la Banca Mondială în anul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]