3,405 matches
-
fiecare dintre facultățile umane, „având mereu în vedere armonizarea lor tot mai mare”. Individul este chemat deci să nu asimileze pasiv produsele culturii, ci să manifeste o atitudine activă, dinamică. De aici ideea „dinamismului cultural”, a rolului stimulativ pentru viața psihosocială a colectivității a manifestărilor creatoare. Omul modern, așezat în spațiu și timp, este atât „produs cât și producător de cultură”; aceasta devine un mijloc de a se ridica pe sine, de a-și dezvolta calitățile solicitate de mediu, cât și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Experiența se transmite apoi celor noi, într-o adevărată „școală de echipier” (Stahl, 1939c), fiecare învățând să devină un bun executant, dar și un „organizator de muncă în clacă”. Dacă evaluăm modelul echipei gustiene prin prisma conceptului modern de grup psihosocial (vezi Neculau, 2004), vom constata că intuiția celor care au construit Școala de sociologie de la București a fost deosebit de avansată pentru acel timp: a) Grupul joacă un rol deosebit în evoluția oricărui individ, constituie cel mai important mijloc de socializare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de ceată, gospodării familiale asociate într-o obște condusă prin hotărâri luate de „adunarea părtașilor”. Respectul normelor comune era reglat prin „sfatul bătrânilor” sau al „oamenilor buni”. Ceata a funcționat ca o asociație de formare a tinerilor și de asistență psihosocială, ca un fel de „club” de inițiere cu o organizare internă riguroasă și norme unanim acceptate, promovând spiritul de corp, „conștiința de noi”. Un doctrinar al cooperației moderne, N. Ghiulea, găsește că „asociațiile țărănești” din România, pe care le aflăm
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
argumenta). În acest fel, universitatea populară îndeplinește o funcție socială importantă și anume: formarea concepției despre lume și a atitudinii față de problematica politică, economică, socială și culturală (Urbánczyk, 1975). La Ungureni nu s-a urmărit doar schimbarea „modelului cultural și psihosocial” al individului, ci al colectivității rurale.Participarea creează coeziune, solidaritate, cooperare, ca modele comportamentale. În lumea rurală aceste valori au avut și au un deosebit impact. Profesorul de psihologie de la Universitatea din Iași și academicianul de mai târziu Vasile Pavelcu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la pubertate și în adolescență Capitolul 11. Activitatea erotică și viața sexuală a adultului Capitolul 12. Istoria revoluției cuplului Capitolul 13. Psihosexologia cuplului Capitolul 14. Situațiile de criză ale cuplului Capitolul 15. Sexualitatea la vârsta a treia Capitolul 16. Aspectele psihosociale și transculturale ale vieții sexuale Partea a II-a. Patologia psihosexuală Capitolul 17. Aspectele generale ale tulburărilor conduitelor sexuale Capitolul 18. Complexele psihosexuale Capitolul 19. Manifestările psihosexuale la granița dintre normal și patologic. Capitolul 20. Clasificarea tulburărilor psihosexuale Capitolul 21
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de „utilizare” al instinctelor și conduitelor sexuale, mai intervine un factor cu caracter moral-religios. Orice reprimare a instinctelor este resimțită ca o frustrare. Din acest motiv, ea este compensată prin atribuirea unei semnificații valorice noi, care-i conferă o dimensiune psihosocială superioară. Reprimarea și cenzura nu urmăresc anularea manifestărilor instinctului sexual, ci îi oferă acestuia o altă modalitate de manifestare, prin adăugarea unor atitudini de tip sublimat, psihomorale. Ele se vor manifesta prin „bun-simț” și „decență”. În locul sexualității libere a Omului
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
coordonare, utilizat în vederea atingerii obiectivelor educaționale la nivelul performanțelor scontate. O definiție cuprinzătoare este dată de Romiță Iucu, care consideră managementul clasei drept un „domeniu de cercetare în științele educației, care studiază atât perspectivele de abordare a clasei (didactică și psihosocială), cât și structurile dimensionale ale acesteia, în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situații de criză microeducațională (indisciplină, violență, nonimplicare etc.) și a evitării consecințelor negative ale acestora, prin exercițiul microdeciziilor educaționale”. Ca activitate distinctă, managementul clasei presupune: managementul conținutului
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
au săvârșit fapte antisociale. Acești minori nu aveau acasă nici o responsabilitate, nu erau integrați în treburile gospodărești. În complexul factorilor care generează comportamentul deviant penal sunt mai multe nivele de cauzalitate: cauze directe, nemijlocite, de natură endogenă: psihică, morală; cauze psihosociale, interacțiunile din mediile de socializare: familie , școală, grup de prieteni; 8 11 cetățean al patriei. În scopul realizării acestui deziderat semnalăm unele dispoziții ale normei juridice menționate. Art.1. Punerea în executare a măsurii educative a internării într-un centru
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
unui plan menit a asigura, sub altă formă, continuitatea vechiului regim. Fantomele persistă, în ciuda oprobiului public, ispita puterii i-a sedus pe mulți și nu e surprinzător că se refuză părăsirea ei benevolă. Posedații epocii noastre se supun acelorași reguli psihosociale ca și pe vremea lui Dostoievski. Ciudat e numai faptul că ignoră profundele schimbări ce se produc astăzi în lume și mai ales în această parte a Europei, unde ciclul istoric se încheie sub ochii noștri și a căuta să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre o constituie capitolul al III-lea, care reprezintă și designul cercetării
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut din lucrările autorului. J. Piaget a expus
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ocupă o poziție oarecum supraordonată,”strategică”, constituind baza necesară înțelegerii domeniului de care ne vom ocupa: motivația activității școlare. Viziunea istorică, integrativă și dinamică pe care trebuie s-o avem asupra personalității este reclamată de exigențele analizei operațional pedagogice și psihosociale. Concept cu largă deschidere, personalitatea ni se relevă a fi un sistem deschis, orientat spre cucerirea unui mediu din ce în ce mai complex și extins (J. Piaget), un sistem ”care asimilează cultură, ... activ, în permanentă organizare și creștere, îndeplinind
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în permanentă organizare și creștere, îndeplinind scopuri, realizând aspirații și idealuri, ... un sistem care se autoactualizează, se autoperfecționează, ... social - motivat și motivabil, dispunând de multiple valențe și posibilități de a încorpora și interioriza noi informații, noi dimensiuni valorice și relații psihosociale.” Stabilirea unor legături durabile și firești, precum și clarificarea problemei trecerii de la un nivel la altul, de la o stare motivațională la alta în structura personalității constituie două din sarcinile teoriei și practicii educaționale. Într-un plan mai larg, prin aceste sarcini
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pe profesori să înțeleagă modurile diferite în care copiii reacționează în ales funcție de sarcina de învățare sau performanțele diferite ale aceluiași copil în sarcini cognitive diferite. II.3.2 Etapa de vârstă 12 - 15 ani Încadrare generală Stadiul dezvoltării psihosociale: identitatea versus confuzia rolurilor sociale . Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea față de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocațională. Stadiul dezvoltării cognitive: debutul operațiilor formale. Crește abilitatea de analiză
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Analizăm apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Avem astfel un diagnostic de etapă care ne permit reveniri ulterioare comparative. II.3.3 Etapa de vârstă 16-18 ani Încadrare generală Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
aici, sentimentul confuziei și vinovăției. La acestea se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel de experiențe. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor transmise sexual, cât și a implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar în postura lui cea mai neutră, profu’ de mate, - Paganel cel veșnic absorbit de teoreme - ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situeze pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
utilizat în vederea atingerii obiectivelor educaționale la nivelul performanțelor scontate. O definiție cuprinzătoare este dată de Romiță Iucu, care consideră 9 managementul clasei drept un „domeniu de cercetare în științele educației, care studiază atât perspectivele de abordare a clasei (didactică și psihosocială), cât și structurile dimensionale ale acesteia, în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situații de criză microeducațională (indisciplină, violență, nonimplicare etc.) și a evitării consecințelor negative ale acestora, prin exercițiul microdeciziilor educaționale” 1. Ca activitate distinctă, managementul clasei presupune: managementul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
2002; 17. Leroy, Gilbert, Dialogul in educatie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 18. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 19. Păun, Emil, Școala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999; 20. Petcu, Mihai, Delicvența. Repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1999; 21. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ, Editura Facla, Timișoara, 1973; 86 22. Stan, Emil, Profesorul între autoritate și predare, Editura Teora, București, 1999; 23. Stan, Emil, Managementul clasei de elevi
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
întregului grup, a exprimării atitudinilor colective, a conștientizării consecințelor unor comportamente, aprecierea de către grup a succeselor obținute de unii dintre membrii săi. Grupurile școlare reprezintnu numai cadrul în care se desfășoarviața sociala elevilor, ci și mijloacele de formare și schimbare psihosociala elevilor. Grupul devine un instrument în mâinile membrilor săi în vederea schimbării lor și a lui însuși. El îi învațpe elevi scoopereze, îi pregătește pentru viața colectivă, le favorizeaz însușirea celor mai eficiente comportamente interacționale, le genereazmotivații și atitudini colective. Am
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o deficiență (sublinierea mea, Gh. Sch.) a văzului (handicapați vizuali), a auzului (handicapați auditivi), a motricității (handicapați motor) etc."14. După cum se vede, renumitul autor nu face nicio distincție între deficiență și handicap. Dar diferențele sunt evidente. Handicapul semnifică "dezavantajul psihosocial pe care trebuie să-l compenseze o persoană care suferă de o deficiență"15. Oare, chiar așa să fie? În realitate, handicapul constituie un grad mai adânc de incapacitate de integrare. Un nevăzător, oricât de inteligent ar fi, nu se
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Testing, Fourth Edition, Macmillian Publishing Co., Inc. New York Collier Macmillan Publishers Londra, 1976. Atkinson, Rita, L.; Atkinson, Richard, C.; Smith, Edward E.; Bem, Daryl, J. Introducere în psihologie, Editura Tehnică, București, 2002. Barus-Michel, Jacqueline; Giust-Desprairies, Florence; Ridel, Luc, Crize, Abordare psihosocială clinică, Editura Polirom, Iași, 1998. Binet, Alfred, Psihologia raționamentului, IRI, 2002. Birch, Ann; Hayward, Sheila, Diferența interindividuale, Editura Tehnică, 1999. Blândul, Valentin, Cosmin; Duța, Florentina, Adriana în Marcu, Vasile (coordonator), Vademecum de psihopedagogie specială, Editura Universității din Oradea, 2007. Brânzei
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
parte, prin conduita generală a copiilor, pe de alta, prin relatările lor spontane privind mici libertăți și restricții, ca si forme de experienta din familie. Problema valorilor morale ce se instituie ca factori de reglementare a conduitei prezintă o importanță psihosocială, dată fiind continuitatea și responsabilitatea socială implicată În viabilitatea ei și progresul social. Există modificări În valorile umane. Considerată Înainte cu 100 de ani ca un domeniu imuabil și inflexibil, morala socială a câștigat, treptat, În democratizarea ideii de libertate
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și somnul acestor copii sunt necorespunzătoare. Nu de puține ori, responsabil de acest fapt este programul școlar și Încărcătura nepermisă a temelor pentru acasă, “boala" mai veche a sistemului nostru școlar. 2.2.2 Caracteristici sociomorale In ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, după Erikson, puberii se află În faza de identitate vs confuzia rolurilor sociale. Independența crescândă duce la primele gânduri privind identitatea. Preocuparea fața de prezentarea de sine și rolurile de sex este mai mare decât cea pentru orientarea vocatională. Regulile
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
foarte mari diferențe În toate procesele la care neam referit. Se spune pe bună dreptate că există atâtea adolescențe câți adolescenți există. Dată fiind creșterea ratei maternității adolescentine, a celei a avorturilor și bolilor cu transmisie sexuală, cât și implicațiilor psihosociale pe care toate acestea le au, este cert că educatorul contemporan, chiar În postura lui cea mai neutra, profu' de mate, Paganel cel veșnic absorbit de teoreme ca și instituția școlară de altfel, nu pot să se mai situieze pe
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
sau de anihilare a intențiilor acestuia. Condiția fundamentală ca explicația pe baza modelului etologic al agresivității să fie operantă la om, este să țina seama atât de deosebirile fundamentale ale structurii sistemului nervos central și edocrin, cât și de structurile psihosociale ale personalității umane. Teoriile ce au abordat agresivitatea ca pe un instinct au fost supuse unor multiple critici. La animale, agresivitatea este influențabilă și modificabilă În mai mare măsură decât sugerează aceste teorii. De exemplu, Încă din 1930, Zing Young
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]