1,593 matches
-
într-un grup considerat aprioric ca având un prognostic favorabil. în realitate, studii longitudinale asupra evoluției schizofreniilor arată o rată a recăderilor necesitând spitalizări ce pot însuma 1520% din întreaga lor istorie naturală ! Chiar și pacienții aflați la primul episod psihotic ajung să fie spitalizați în medie de 2-3 ori, sau mai mult chiar, în perioada următorilor 3 ani de la debut. După o serie de cercetări rata aceasta a recăderilor poate atinge 50% din pacienți în decursul primilor ani, iar pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
complianță bună la tratament. Adams & Howe, 1993 subliniază necesitatea de a căuta variabile asociate cu noncomplianța și cu intervențiile terapeutice potențiale. învestigând cinci variabile: efecte secundare, dificultăți în obținerea medicamentelor, refuzul categoric de a lua medicația, ameliorarea resimțită a simptomelor psihotice și beneficii indirecte datorate medicației, ei găsesc că ultimile bunăoară, sunt reținute într-o proporție de circa 18% în favoarea complinței pacienților și că pacienții care recunosc aceasta par a fi mult mai predispuși să accepte regimul medicamentos. Amador et al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
astfel de simptome antrenează reacții de rejet a medicației în măsura în care se asociază cu disturbanțe de comunicare cu anturajul sau eventual cu medicul curant. Se pare că discutarea programului terapeutic, a tuturor efectelor posibile ale medicamentelor recomandate cu pacientul, chiar dacă este psihotic, poate determina o complianță satisfăcătoare: există aparent , întotdeauna franje neatinse ale minții sale, iar psihiatrul curant ar trebui să se adreseze tocmai acestor zone de normamalitate. 2. Probleme etice ridicate de debutul schizofreniei: Locul și rolul consimțământului pacientului în tratamentul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că există diverse nivele de capacitate mentală, că ele pot evolua în timp sau se pot modifica în funcție de psihopatologia pacientului. 2.7. Variante ale consimțământului informat 1. "Contractul Ulisse": Pacientul, într-un interval lucid, intercritic al psihopatologiei sale (de exemplu psihotice), semnează un document prin care-i permite medicului curant să adopte și să instituie toate măsurile necesare pentru a-l trata împotriva voinței sale în cursul perioadelor de recădere (Hasatings Center Report, 1982). Conceptul de "testament biologic" derivă tocmai dintr-
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
alcătuirea planului terapeutic”. Bolnavul psihic beneficiază, pe lângă reglementările juridice de bază și de alte reglementări speciale care formează împreună statutul juridic al bolnavului psihic care trebuie ocrotit din cauza stării sale de sănătate. Particularitatea rezidă din incapacitatea bolnavului psihic - a celui psihotic mai ales - de a avea conștiința bolii, deci capacitatea de a apela la un serviciu de specialitate și de a înțelege necesitatea unui tratament. De multe ori el nu își poate preciza pretențiile și revendicările față de grupul social de apartenență
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
EES), a fost utilizata Scala de Apreciere a Evenimentelor Existențiale (SAEE) pusă la punct de Paykel, Prusoff și Unlenhuth în 1971 după Life Events Scale a lui Holmes & Rahe. Din 468 subiecți investigați, 194 (41.72%) au dezvoltat o simptomatologie psihotică, plecând de la o stare inițială aparent liberă de orice manifestare psihopatologică. 100 (21.36%)au prezenatat anterior o simptomatologie de aparență nevrotică. Pentru 174 (37.17%) nu s-a putut (sau instrumentele folosite nu au putut surprinde) evidențierea unor situații
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
câteva luni după remiterea unui episod depresiv și aparent cu ocazia debutului altuia (deci totuși o rată mare a recurențelor!). Se poate remarca faptul că la toți cei la care simptomele depresive erau prezente, ele au coincis cu debutul episodului psihotic, fiind prezente în momentul internării, deși intensitatea lor în evoluție nu a fost o constantă. Intensitatea SSD apreciate pe scala Hamilton și MADRS variază în dinamică comparativă începând din luna ce a premers spitalizarea și în momentul asistării în spital
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nu a fost o constantă. Intensitatea SSD apreciate pe scala Hamilton și MADRS variază în dinamică comparativă începând din luna ce a premers spitalizarea și în momentul asistării în spital. SSD prezente la debutul bolii s-au remis odată cu episodul psihotic, într-un procent de aproape 90% (88. 28%), restul pacienților prezentând ameliorări notabile. Rata ameliorării este destul de variabilă: de la -68% și până la -73% pentru primii 3 factori (dispoziție depresivă; autodepreciere (delir de...)/sentimente de culpă și idei/impulsuri suicidare), la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomatologiei depresive din schizofrenie este doar până la un punct similară cu cea întîlnită în tulburările depresive, iar factorii HAMILTON-DEPRESIE (și implicit MADRS) nu sunt corelați decât într-un procent ce variază între 48-80%. Simptomele depresive au fost prodromale în recăderile psihotice doar într-o proporție puțin semnificativă statistic (17% din ele). Capitolul 5 Principii generale de strategie terapeutică în debutul schizofreniei Farmacoterapia 1. Considerații generale. Pentru psihiatrul care se angajează într-o relație terapeutică cu un schizofren, este necesară creionarea unui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tratamentul neuroleptic ? 3. Care sunt riscurile pe care le implică acest tratament ? (Kissling, 1991; Birchwood, 1992). La prima întrebare răspunsul este susținut de un număr important de cercetări, dar care nu se pot desprinde de concluzia că riscul unei recăderi psihotice nu poate fi încă prevăzut cu un grad rezonabil de aproximație. Tot ceea ce se poate aproxima este că cei care au prezentat recăderi recurente, par să o facă și în viitor, iar puținele variabile care au fost acreditate ca prezicând
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este codificabilă și nu se regăsește codificată în nici un manual (Rifkin, 1993; Kane & Marder, 1993). Antipsihoticele sunt principalele medicamente utilizate în tratamentul schizofreniilor. Ele au facilitat nu doar scurtarea perioadelor de spitalizare ci au permis și dezvoltarea urmăririi extraspitalicești a psihoticilor. Proprietățile esențiale ale neurolepticelor sunt: 1. Acțiune terapeutică asupra sistemelor psihotice acute sau cronice; 2. Producerea de efecte neurologice de tip extrapiramidal; 3. Pe plan biochimic acțiune blocantă asupra sistemelor: dopaminergic, nigrostriat, mezolimbic, mezocortical și infundibulo-tuberian. 2. Clasificarea antipsihoticelor. 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1993; Kane & Marder, 1993). Antipsihoticele sunt principalele medicamente utilizate în tratamentul schizofreniilor. Ele au facilitat nu doar scurtarea perioadelor de spitalizare ci au permis și dezvoltarea urmăririi extraspitalicești a psihoticilor. Proprietățile esențiale ale neurolepticelor sunt: 1. Acțiune terapeutică asupra sistemelor psihotice acute sau cronice; 2. Producerea de efecte neurologice de tip extrapiramidal; 3. Pe plan biochimic acțiune blocantă asupra sistemelor: dopaminergic, nigrostriat, mezolimbic, mezocortical și infundibulo-tuberian. 2. Clasificarea antipsihoticelor. 2.1. Clasificare chimică. Prezintă relativ puțin interes căci nu există corelație
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o acțiune terapeutică simptomatică; dacă ele sunt preferențial utilizate în psihoze, activitatea lor nu este specifică acestor boli mintale. Ele au trei mari tipuri de acțiuni terapeutice. 1. Efectul sedativ este evident în condițiile de agitație oricare ar fi etiologia (psihotică sau nevrotică). Este asociat unui efect anxiolitic și se instalează într-o 1/2 oră după priza medicamentoasă și se prelungește în general 24 ore. Totuși, acțiunea Doleptan-ului este mai scurtă (câteva ore), ceea ce este un avantaj în condițiile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
patern motor specific. Se poate prezenta ca imposibilitatea de a rămâne așezat sau de a sta liniștit; o necesitate de a se plimba; sentimente puternice de teamă, teroare, furie sau anxietate, acuze somatice vagi, agitație și neliniște interioară, sau simptome psihotice. Pacientul este condus de mișcare, nu se poate concentra, nu poate rămâne nemișcat, deseori mestecând sau făcând mișcări din buze, degete și picioare și poate încerca să raționalizeze agitația sa nocturnă atribuind-o diferitelor cauze. Cea mai frecventă acuză este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau făcând mișcări din buze, degete și picioare și poate încerca să raționalizeze agitația sa nocturnă atribuind-o diferitelor cauze. Cea mai frecventă acuză este senzația subiectivă de disconfort muscular, neliniștea motorie observabilă survenind mai târziu. Akatisia Anxietate, agitație, recădere psihotică Conduși de neodihnă (neliniște) motorie și incapabili de a se concentra la stimuli verbali Se pot concentra asupra exprimării simptomelor în cele din urmă Simptome motorii primare ce nu pot fi controlate de vointa pacientului Simptome controlabile înrăutățită de scăderea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de vointa pacientului Simptome controlabile înrăutățită de scăderea dozajului Ameliorate de scăderea dozajului Poate fi ameliorată de reducerea drogului superior Simptomele se înrăutățesc prin scăderea dozajului în timp, numai răspunsul la agenții antiparkinsonieni o disting de anxietate sau de agitația psihotică crescută Nu răspunde la agenții antiparkinsoniei Tab.: Caracteristici distincte folositoare pentru diagnosticul akatisiei Medicul trebuie să se bazeze pe observarea neliniștei motorii și viteza apariției akatisiei. Akatisia este subdiagnosticată și poate fi ușor scăpată din vedere, sau poate fi greșit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
continuare un punct sensibil în cadrul terapiei bolnavilor schizofreni, impunând luarea unor decizii terapeutice logice și după un anumit algoritm de evaluare clinică. Un asemenea arbore decizional urmărește suita logică a deciziilor de parcurs în clinică, de la inițierea terapiei pentru episodul psihotic acut și până la controlarea pe termen lung a fenomenelor reziduale eventuale, cât și a posibilelor SEP secundare. 1. Istoric și evaluare. Evaluarea atentă a trecutului pacientului este esențială pentru estimarea completă a factorilor de risc SEP și orientează eventuala opțiune
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
IV apoi oral Parkinsonism Tremor, rigiditate, bradikinezie (akinezie). Poate mima depresia, simptomele negative și psihozele. 3 - 30 zile Reducerea dozelor de neuroleptic, agenți antiparkinsonieni, schimbarea AP Akatisia Simptome subiective și/sau obiective (instabilitate motorie, agitație, legănare, etc.). Poate mima decompensarea psihotică. 1 - 30 zile Reducerea dozelor de AP, agenți blocanți adrenergici, benzodiazepine, schimbarea AP Pseudoparkinsonism, ”rabbit syndrome” Tremor perioral (variantă a parkinsonismului tardiv?) Necunoscut Reducerea dozelor de neuroleptice, agenți antiparkinsonieni Diskinezia paradoxală Diskinezie oro-facialălinguală, coreoatetoză la nivelul membrelor. Poate mima diskinezia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
anterior. în psihozele acute (bufeu delirant-manie) a V-a fază este atinsă în mai multe luni (în cel puțin 9 luni). în schizofrenii în general se consideră că este vindecare la ieșirea din a III-a 165 fază. în bufeul psihotic, faza a II-a și a III-a, necesită câteva săptămâni pentru a se instala și persistă un timp îndelungat după ce tratamentul este sistat. 1.2. Dispariția impulsurilor patologice. 1.3. Reducerea hipermotricității. Este evidentă în condițiile de agitație oricare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
-a și a III-a, necesită câteva săptămâni pentru a se instala și persistă un timp îndelungat după ce tratamentul este sistat. 1.2. Dispariția impulsurilor patologice. 1.3. Reducerea hipermotricității. Este evidentă în condițiile de agitație oricare ar fi etiologia (psihotică sau nevrotică) și se instalează într-o 1/2 oră după priza medicamentoasă și se prelungește în general 24 ore. 1.4. Acțiunea dezinhibitorie este mai discutabilă. Ea se instalează lent după o perioadă de tratament, după diminuarea dozelor, când
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prin tatonare fiind adaptată la variațiile simptomatologiei. Una din variabilile cele mai discutate și, fără îndoială, printre cele mai importante studiate este aceea referitoare la durata tratamentului cu antipsihotice incisive în spital. Pentru majoritatea pacienților (63%), durata spitalizării primului episod psihotic variază între 4 - 6 săptămâni. Rezultatele au dovedit în general o corelație statistică în ceea ce privește relația durată/intensitatea simptomatologiei sugerând că, în absența unor mijloace obiective de dozare a concentrației neurolepticelor în sânge, psihiatrul practician are tendința de a-și ajusta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de bună calitate timp de 24 luni. După primul episod: 2 ani; După doua episoade: 3 ani; După trei episoade: termen lung, minimum 5 ani. D. Managementul terapeutic al schizofreniei refractare (SRT) Schizofrenia refractară este delimitată actualmente prin menținerea simptomelor psihotice dupa 5 ani de tratament cu agenti antipsihotici (din care in ultimele 6 saptamani tratament cu medicamente antipsihotice din doua clase chimice diferite in doze echivalente cu 500 mg/zi clorpromazina), fara a influenta semnificativ tabloul simptomatic. In general, schizofrenia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este constituit dintr-o serie de etape deseori controversate. Cu exceptia clozapinei, prima optiune se bazeaza intotdeauna pe istoricul si trasaturile specifice ale cazului si, in ultima instants, reprezinta optiune personala a clinicianului. Scopul tratamentului in aceasta faza este remiterea simptomelor psihotice si aducerea pacientului la un nivel compatibil cu terapia de stabilizare/intretinere. Clinicianul va trebui sa stabileasca cu certitudine daca pacientul este cu adevarat refractar la tratament si daca in fazele anterioare terapia a fost corect aplicata (din punct de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
anterior necomplianți cu medicamente orale acum stabili pentru un an la un AP depozit. 4. Dacă este posibil, reduceți încet primul AP, probabil, în cel puțin opt săptămâni, deoarece acest lucru reduce riscul de recidivă și emergența simptomelor extrapiramidale și psihotice. 5. Reduceți lent orice anticolinergice, care pot fi, de asemenea, permisie a continua pentru un timp după ce medicamentul a fost întrerupt. Reintroduceți dacă este necesar, pentru orice simptome emergente. 6. Monitorizați starea mentală și fizică în mod regulat (în special
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fără a modifica tratamentul antidepresiv. în acest caz alegerea se va orienta spre un antidepresiv nici stimulant nici sedativ prin sine însăși. 2. Pare că există o practică cvazi curentă care consistă în adăugarea unui antidepresiv la tratamentul unui bolnav psihotic tratat cu neuoroleptice (practică care după o serie de aprecieri ar putea fi regăsită cam la1/3 din pacienții tratați). Rațiunile care conduc la această asociere par a fi următoarele: 1. Existența unui sindrom deficitar. în aceste condiții se așteaptă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]