5,478 matches
-
cu priviri crunte, cu cușme mari și mițoase, cu iataganele lungi la brâu, aveau un aspect îngrozitor dar totodată și neobișnuit de atrăgător”. Cetele de cazaci au început să caute prin oraș, „au năvălit prin case, au lovit cu stratul puștei, au biciuit cu nagaica, au furat și jăfuit”. Ultimatumul și steagul de mătase Comandatul rus a dat ordinul de incendiere a orașului și a început cu una din case în care au fost aruncate câteva grenade. Disperat, încercând să-i
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
va veni. Îi urmează un evantai de durduieli consecutive, ca un staccatto, amintind de Bach. Apoi un tunet prelung din mai multe guri de foc, sincronizate perfect. Nu degeaba e nevoie aici de peste o sută de kilograme de praf de pușcă! Finalul apoteotic, supranumit „cutremurul”, face să trepideze pământul sub picioarele noastre, ducând cu gândul la arii triumfale din Korsakov sau Stravinsky. Începând cu 15 martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
te sărutam ferbinte. Și te chemăm când dorul era greu, Dar m-ai lăsat fără cuvinte. Mireasă eu eram în visul meu... Și iată, ca a venit o zi, Când norii m-au acoperit din greu, Lăsându-mi și visele puști. Mireasă eu ți-am fost în visul meu... Dragostea mea ți-am dat-o ție, Dar ai trădat-o și acuma eu, Îmi simt și inima pustie. Nu îți mai sunt mireasă-n visul meu... Nu simt a nopților feerie
O LACRIMĂ ŞI O POEZIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349222_a_350551]
-
pe curiosul Andrei. - Ce pot să-ți spun decât că suntem pe drumul bun. Doar nu ai fi dorit să mă comport în așa fel încât să sperii vânatul. Eu trebuie doar să-l stârnesc, să-l aduc în cătarea puștii. Tu vezi, Mariane, și fă rost de bani până atunci. Sper să te descurci cu paraii pentru o seară la Club Traian. Dacă nu,...vii la taica și te împrumută. Doar nu s-a obosit băiatul ăsta să taie degeaba
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
A fi este o provocare. Nu a ști, nici a avea sau a face, ci a fi. Asta e adevărata taină și adevăratul scandal al lumii.” (Tudor Petcu - „Câteva baliverne metafizice”) „La ei în țară și femeile pun mâna pe pușcă dacă e nevoie..., zise cu o frumoasă accentuare de orgoliu. Nadira, doctoranda în biologie, vine din Bangladesh, unde femeile nu se cade să aibă pas grăbit, agitat, mai ales în spațiul public, de aceea pășește ca pe ace, ne vorbește
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
vremea lui Burebista, statul și resursele pe care le avem de la începutul lumii. Situația internaționala este similară cu premisele primului război mondial, iar marile puteri vor să se răfuiască pînă la capăt cu toate armele existente. Miroase a praf de pușcă, iar superputerile se sfidează și vor să se sfîșie reciproc în văzul lumii. Noi suntem la mijloc, cînd pradă și cînd scut, pentru unii și pentru alții, cu economia jefuită de U.E. și cu armata dezarmată de N.A.T.O., fără
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
miliție. Cei care mai vânau clandestin însă prin păduri și le-au păstrat, așa, pentru sufletul lor de braconieri. Unii dintre ei au fost pârâți. Au fost chemați la miliție, bătuți, amenințați cu deportarea la Canalul Dunării, dacă nu scot puștile! Chiar au făcut câțiva pușcărie din cauza asta. Și pe Iuțman l-au chemat la miliție, l-au bătut măr, să scoată armele ascunse. El a adus câteva. Una, însă, cea mai dragă lui, și-a păstrat-o, pitită undeva foarte
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
când și când. De cum dădea un pic de ninsoare, era semnal pentru pădurarii, vânătorii, milițienii din comună să plece la vânătoare de mistreți, vulpi, iepuri... Atunci se aduna lume multă, oameni, copii, câini, să pornească la vânătoare. Unii erau cu pușca, alții îi ajutau, ca gonaci. Plecau pe coclauri, făceau un tărăboi monstruos prin pădure, speriau ba câte un iepure, ba câte o vulpe. Trăgeau după tot ce le ieșea în cale, cu mici șanse de izbândă. Nu ieșea vânat mare
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
milițienii? Ce-ar fi să-l ia cu ei și pe moșul Iuțman, acesta știa bine toate cotloanele din pădure, știa unde stăteau ascunși mistreții. Așa că, la următoarea vânătoare, l-au luat pe Iuțman cu ei, i-au dat o pușcă, l-au amenințat că dacă nu găsește un mistreț, are de-a face cu ei, știu ei că mai are o armă nepredată. A pornit toată hărmălaia la vânat. Iuțman a plecat pe furiș înaintea lor, a umblat pe unde
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
ei că mai are o armă nepredată. A pornit toată hărmălaia la vânat. Iuțman a plecat pe furiș înaintea lor, a umblat pe unde a umblat, prin hățișuri numai de el știute, până a dat de-un mistreț. A pus pușca la ochi și pac! Mistrețul a căzut ca trăsnit, zvârcolindu-se. Moșul i-a chemat pe ceilalți să le arate mistrețul doborât. Și ce mistreț era! Așa le-a dat moșul o lecție la toți! Dar ei, ce s-au
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
până la urmă căprioara s-a lăsat mâncatăde lupul cel rău... - Da, așa este. Nu știu ce mi-a venit să o fac, eu care aveam alte concepte mai spartane despre onoare și virtute. - Te-ai îndrăgostit cumva? - Dacă am intrat în bătaia puștii și m-am lăsat vânată,înseamnă că așa s-a întâmplat. Tu ce crezi? - Că am fost un vânător foarte norocos. Mai staționămun pic pe această buturugă? Mi-e dor de primele noastre sărutări. Erai așa de nevinovată..., timidă ca
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
stat și secție română la Școala teatrală din Odessa, institut de cercetări științifice și tânăra republică avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern și chiar un președinte de republică(62). Revenirea la „limba moldovenească” s-a făcut cu pușca În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul dușmanului de clasă(63) și a fost exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii și terminând cu inimoșii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
aceștia ajung la performanțe. Le cumpără arsenale ucigătoare și jocurile lor preferate devin cele în care se ucide cel mai mult și mai ales, mai feroce. Îi ajută foarte mult, televizorul, jocurile electronice, internetul și mijloacele clasice deja depășite: pistol, pușcă, tunuri, tancuri, bombe, grenade, pe care copiii învață să le mânuiască încă înainte de a ști bine să le pronunțe numele. Cât de mândri se simt părinții când odraslele lor se joacă „frumos” pe calculator, ucigând! Am întâlnit copii care de la
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
aur poartă, Noi cerșim din poarta'n poartă..." Astăzi va scriu dintr-o întâmplare. În orașul acesta (Varșovia), din țara aceasta vecină nouă, am văzut acum câteva zile două tablouri. Unul înfățișează pe Horia, celălalt pe Cloșca. Sunt falnici. Cu pușca peste spate, pistoale la brâu și în privire adunată toată dârzenia strămoșeasca, scrutează zările și sfidează dușmanul. În ei doi sunt toți Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
Cluj-Napoca. În 2011 a lansat un CD de muzică populară, cu paisprezece piese de pe Valea Gurghiului, numit „Gurghiule, mândră vale”, o parte din ele culese de la bunica Panga Paraschiva și o parte au fost create de Mircea Simionca, autorul piesei „Pușca și cureaua lată.” În fiecare an participă la Târgul Fetelor de la Gurghiu, în perioada mai-iunie. Cântecul „Bate vânt de către sară” prezintă dorul de satul natal și durerea pierderii părinților: „Bate vânt de către sară/Prin cetina brazilor/ Și-mi aduce dor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de boala pensionaritei, deci să urmeze sfatul de lecuire dat de președinte și ai lui. Vă rog să observați latura perfect ecologică a acestui îndemn, nu a spus de o rachetă de croazieră, de un tun, o mitralieră, de o pușcă sau măcar de un pistol, ci de mult mai ecologicul par, adică un produs natural din pădurile noastre, un produs din categoria reteveiului, ciomagului sau a bâtei, însă cu mult mai consistent în ceea ce privește grosimea și greutatea, calități care-i pot
OMOR PREMEDITAT de IOAN MITITELU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348181_a_349510]
-
animal are ghearele groase și înconvoiate, încât, atunci când le smulge din trupul prăzii, rupe bucăți mari de carne, cauzând o moarte îngrozitoare. Urlând de durere, cazacul s-a aruncat înspre armă, însă oamenii circului l-au imobilizat, pentru că odată intrată pușca în mâna rănitului, consecințele puteau fi incalculabile. După întâmplare a trebuit să renunțăm la urs, deoarece nu se mai poate lucra cu un animal sălbatic, dacă a atacat o singură dată, un om. Chiar și după această întâmplare dramatică, în
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
trei zile o căuta asiduu pe maică-sa, și nici măcar nu mai știa de ea dacă trăiește, căci, într-o după amiază, pe când vulpea mamă dădea iama pe la o gospodărie mărginașă de lângă pădure, un vânător o văzu, atâta aștepta, luă pușca, trase un foc și vulpea se prăvăli în frunziș, unde-și dădu suflarea. Vânătorul se grăbi să-și ridice trofeul, admirând calitatea și mărimea blăniței, punând-o pe spinare și plecând voios spre casă. Rămas singur în vizuina din adâncul
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
scoate, din cele mai adânci abisuri. Iubesc tot ce e viu în lumea-nconjuratoare, Iubesc și florile cu mult încântătoare. Dar mai ales, iubesc o prea-frumoasa floare. Și-a ei lucire e plină de candoare. Din tristă negura a zilelor puștii, Ea îmi apare suava și straluce Și ale ei petale străvezii Trezesc gustul iubirii-amar de dulce. Verdele ei mi-alunga-ngrijorarea, Iar soarele lucind în părul ei Mi-aduce-ntotdeauna încântarea. Din toamnă tristei mele vieți, Facut-ai verde primăvară Si-ntunecatele de-odinioara
FLORI de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361832_a_363161]
-
Coborâți subit în stradă Alți alergători sosesc acum Și nu vor mai trece precum O părelnică veche șaradă Vânătorii cobor' de pe creste Cu haine de jder și cu blană Sătui de momițe și slană Încinși cu cartușierele peste Praful de pușcă plutește în aer Dulăii sătui au pasul greoi Stoluri de lișiți trec prin zăvoi Mirosul de sânge stârnește un vaier De unde vin ei și unde se duc? Urbea se agită și fierbe Reflexele în sute de jerbe În care nimeni
COBORÂŢI SUBIT ÎN STRADĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361892_a_363221]
-
învăța adunarea și scăderea. Era mai simplu decât abacul bunicii! Îmi confecționasem câteva duzini, ca să îmi ajungă, mai ales că mai pierdeam până acasă o parte din ele pe ulițele pline de larma și joaca școlarilor, colegi, scăpați ca din pușcă la sunetul ultim al clopoțelului. Ștergeam cu buretele agățat de tăbliță și scriam. Ștergeam și scriam. Iar acasă, pe caietul "de curat", scriam seara la lumânare ori la lampă nr. 5. La periferia urbei natale încă nu pătrunsese lampa lui
VIAŢA ON-LINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361978_a_363307]
-
vin în urma lor licărind în ochii osteniți ai ostașilor bucuria victoriei Îmi pierd răsuflarea apoi totul se topește într-o mare de ceață a istoriei. Rămân încremenit Și singur Ca un chip îngălbenit Într-o ramă dintr-un ev aburit Puști ruginite, Pumnale ciobite, Săbii îndoite, Care de luptă părăsite Mă urmărește o ceată de năluci, Urme ale unor vremi Puse pe butuci. ----------------------------- Harry ROSS Israel, decembrie 2015 Referință Bibliografică: Harry ROSS - NĂLUCIRI - POEZII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
peste ochi și urechi în „luptele” din războiul DNA cu demnitarii corupți. Mai ales că luptele au ajuns cu bubuiturile pe treptele palatelor Puterii (din Cotroceni, Victoriei și Casa Poporului). Cui îi mai arde de Unire în atâta praf de pușcă? Biată țară sfâșiată de lupte absurde!.. Nimănui nu-i arde de interesele și nevoile tale! Însă, mă înșel amarnic. Dincolo de războiul DNA (atât de necesar), în conștiințele tinerilor români, UNIREA pătrunde alegro ma non tropo, fără știrea politicienilor orbi și
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
Flori se transformă treptat-treptat din Podul de Dor în Podul Tricolorului de pe râul Prut, pe care politicienii nu-l mai văd. Nu mai văd că Podul Tricolorului se lungește atât către Chișinău, cât și spre București, înaintând prin praful de pușcă dintre palate. Treziți-vă, politicieni și cetățeni români de aici și de dincolo de Prut! Tinerii voștri nu mai au răbdare! Forțele celor dornici de Unire s-au reactivat și se manifestă tot mai des, în ciuda intereselor politicii europene, ale marilor
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
A fi este o provocare. Nu a ști, nici a avea sau a face, ci a fi. Asta e adevărata taină și adevăratul scandal al lumii.” (Tudor Petcu - „Câteva baliverne metafizice”) „La ei în țară și femeile pun mâna pe pușcă dacă e nevoie..., zise cu o frumoasă accentuare de orgoliu. Nadira, doctoranda în biologie, vine din Bangladesh, unde femeile nu se cade să aibă pas grăbit, agitat, mai ales în spațiul public, de aceea pășește ca pe ace, ne vorbește
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]