2,803 matches
-
theologiae confirmă afirmația lui Robert Pasnau că reprezentationalismul idealist este cel respins de Toma din Aquino, si nu reprezentationalismul realist: (ÎI.2.20.) Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi. Et secundum hoc, intellectus nihil intelligit nisi suam passionem, idest speciem intelligibilem în se receptam. Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nisi propriam passionem, de ea solum iudicat. Sic autem videtur aliquid, secundum quod potentia cognoscitiva afficitur. Semper ergo iudicium potentiae cognoscitivae erit de eo quod iudicat, sci licet de propria passione, secundum quod est; et ita omne iudicium erit verum. Pută și gustus non sentit nisi propriam passionem, cum aliquis habens sanum gustum iudicat mel esse dulce, vere iudicabit; et similiter și ille qui habet gustum infectum iudicet mel esse amarum, vere iudicabit, uterque enim iudicat secundum quod gustus eius afficitur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
concept, nu spunem că înțelegem, ci că gândim pentru a înțelege. Un cititor atent ar putea spune ca verbul pe care îl folosește Toma în fragmentul citat mai sus, cogito, se referă la actele rațiunii particulare, ale simțului intern numit pute re cogitativa, si, în consecință, speciile inteligibile nu ar fi apanajul gândirii. Într-adevăr, cogito, cogitare este un verb folosit preponderent în relație cu puterea cogitativa, dar acesta nu este singurul mod în care poate fi utilizat. În Summa theologiae
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
The Englishman is modest and simple. He uses but few words and expresses so much but so much with them. An Englishman looking at the same view would remain silent for two or three hours and think about how to put his profound feelings into words. Then he would remark:'It's pretty, isn't it?' An English professor of mathematics would say to his maid checking up the shopping list: 'I'm no good at arithmetics, I'm afraid. Please
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și Putnei- Putna Întunecoasă) și două rezervații naturale (în județul Vrancea). Forme identice sau foarte asemănătoare se regăsesc în toponimia diferitelor țări de limbă slavă, ceea ce ne indică o sursă etimologică slavă. Într-adevăr, este general acceptată baza apelativă slavă put, „drum“, cu sufixul -în (sensul fiind „vale cu drum“ pe ea). Geograful Ion Conea, care a fost un cercetător avizat al numelor de locuri, insistă asupra importanței economice a văilor și rîurilor însoțite de drumuri comerciale (nu întîmplător, în apropierea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu mai poate fi modificată fără consimțământul publicului) și "valoarea de mărturie".543 Unii autori consideră banda desenată "cea mai fidelă reflectare a realității", cu reflexele și preocupările ei, contribuind la transmiterea miturilor și la reactualizarea lor, "oglinda cel mai puțind deformantă a realității",544 însă ea se prezintă și ca o "scriitură în care se poate exprima orice și care poate servi oricărui scop", fie educativ, fie publicitar, fie de divertisment.545 Jean-Claude Lieber vorbește chiar de o "bandă desenată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din lemn al liftului de mâncare. M-am aplecat În puțul liftului ca să strig În jos la Inge și mi-a venit să vomit, atât de puternic era mirosul de putrefacție. M-am tras Înapoi clătinându-mă. Era ceva ce puțea În puțul liftului și nu era vorba de un mic dejun târziu. Acoperindu-mi nasul și gura cu batista, mi-am vârât din nou capul În puț. Uitându-mă În jos, am văzut că liftul Însuși era blocat Între etaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și găleata de lături mirosea și mai urât, am Încetat să mai fac nazuri. Abia În a cincea zi, când doi gardieni din SS veniră și urlară la mine să ies din celulă, mi-am dat seama cât de urât puțeam de fapt, dar asta nu era nimic În comparație cu mirosul lor, care era acela al morții. M-au dus Într-un marș cu salturi printr-un lung pasaj mirosind a urină, până la un lift care ne duse cinci etaje mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dalta sa de piatră și cu măciuca de lemn, urmând o dietă riguroasă, constând din câteva tortillas uscate și câteva căni de apă pe zi. La sfârșit, când sculptura era dusă în cartierul preoților pentru a fi pictată, sculptorul își puțea relua viața normală. Și aici Tatle și-ar aduce aminte cum s-au întîmplat toate. "Eu ― zicea el în tragedia văzută la Ciudad de Mexico ― sunt ca florile de pe ruine, peste tot am același înțeles". Plecăm. Copacii se răresc, câmpul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
viitor: o mansardă cu un scaun, o masă și un pat unde aveam să putrezesc toată viața - scurtă, de cel mult patruzeci de ani - scriind un roman nesfârșit și ilizibil, pe care-l vor găsi după moartea mea, lângă mine, puțind a cadavru, dar în care ar fi fost Totul, tot adevărul despre existență și inexistență, întreaga lume cu toate detaliile ei și cu sensul ei hidos. Reveria în care, pe atunci, mă vedeam scriitorul total, hipergenial, demolatorul cosmosului pentru a
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
aramă decrepită al cupolei, a cărei cocleală dăduse frunzulițe și flori verzi-otrăvite, întinse spre orificiul din vârf, abia cât un bănuț (deși la acea înălțime trebuie să fi avut un diametru de câțiva metri între pereții ovali și dușumeaua înnegrită, puțind înăbușitor a urină și a fecale pietrificate, plutea ceva ce părea o ceață intens alburie, umplând tot acel spațiu de o copleșitoare singurătate. Mi-am dat repede seama însă că nu era decât pânză de păianjen, 69 deasă și învălătucită
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu o roată din spate lipsă, un ceas deșteptător pietrificat, un schelet de pisică, alb și curat, o baterie mare, cu hârtia mucedă și cu unul dintre elementi scos din stratul de smoală, bețișor de grafit uns cu vaselină și puțind a țipirig... Am înaintat de-a lungul peretelui curb mai mult de un sfert de oră, până într-un loc unde pânza de păianjen nu mai era atât de compactă. Un mare tunel, de câțiva 70 metri diametru, se deschidea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
s-au înțolit pentru discotecă, schimbîndu-și între ei nădragii și cămășile, pulverizîndu-se cu spray la subțiori, în chiloți și în șosete, iar alți câțiva am rămas în paturi, distrîndu-ne fiecare cu ce nimeream. După ce dansatorii au ieșit grămadă pe ușă, puțind respingător a deodorant prost, imbecilul de Măgălie a înșfăcat sprayul și a început să prăjească muștele și țânțarii de pe pereți. Se cățăra prin paturi, se așeza în patru labe sub 91 chiuvetă, se târa de-a bușilea pe podea, cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mascaților, supradimensionat în ochii mei ca un zeu al abjecției. Părea o pată de vopsea închegată pe-o pânză, închegată și totuși curgând încă, bălos ca o flegmă, ca puroiul dintr-un flegmon. Simțeam pericolul ca pe un curent înghețat, puțind a mosc, curgând val după val din Lulu. Nu se uita la mine, dar simțeam, împietrit ca de-o revelație, că mă pândește. începuse să danseze lent, din șolduri, pe când toate fețele celelalte, de măscărici și vedete de cinema și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Boris vorbește rar despre forța fascinantă a Estului, despre puterea de hipnoză pe care poporul rus o are asupra celorlalte popoare europene, Hai să plecăm de aici, propune el luându-mă după umeri, să vorbim undeva liniștiți despre Răsărit, aici pute a sutană încinsă, Râde, e un exaltat acest Boris, își lasă acolo prietenii, tablourile, și eu i le recunosc cu ușurință, fără să mi le arate, cine mai putea fi influențat atât de puternic de Chagall? 26 aprilie, aproape o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
înot, tenis și volei, dar dintre toate, înotul a fost preferatul meu . Eu iubesc animalele și visez ca atunci când voi fi mare să le pot ajuta mai mult decât acum, creând un centru pentru animalele străzii, iar dacă nu voi pute realiza asta, vreau măcar să devin veterinar. Cartea mea favorită este „Familia Puhoi”, deoarece este vorba despre o familie ciudată, cu multe persoane care fac tot felul de lucruri magice. Jocul meu favorit este pe internet și mă provoacă să îngrijesc
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
că noi doi nu suntem potriviți ca parteneri. Dar o să facă ciocul mic. Horrall și Thad Green l-au convins. Personal, aproape că sper să câștigi. Dacă pierzi, mă aleg cu Johnny Vogel. E grăsan, se bășește tot timpul, îi pute gura, iar tac-su e cel mai mare caftangiu de la Centrală și-l pupă-n cur la greu pe ovreiaș. În plus... L-am împuns ușor cu degetul în piept. — Și tu cu ce te alegi? — Cu pariurile mă scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dus să văd ce-i prin casă. Sufrageria era plină de bucăți de aeromodele și conserve de fasole deschise, în jurul cărora bâzâiau muște, iar dormitorul era tapetat cu fotografii ce înfățișau femei îmbrăcate sumar, majoritatea cu capul în jos. Baia puțea a urină stătută, iar în bucătărie erau trei pisici care adulmecau niște conserve de ton pe jumătate goale. Când am dat să mă apropii, m-au scuipat. Am aruncat cu un scaun după ele și m-am întors la tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
târcoale porților școlii. Și nici nu era pentru prima dată când o făcea. În cele mai multe după-amieze era prin preajmă tocmai când ieșeau copiii de la școală. Și nu era În toate mințile. Toată lumea știe că nu e În toate mințile. Și pute. Așa că nu e În regulă. Și ce dacă fusese jumulit un pic? Nu era vorba că voiseră să ajungă chiar așa departe. Dar dispăruseră copii! Pricepeți? Copii. Copii cum sunt cei care merg la Școala Primară Garthdee. Copii ca ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
era bolnav mintal, fură nevoiți să aducă un „adult corespunzător“ ca să fie siguri că totul era legal, astfel că un asistent social de la Închisoarea Craiginches fu nevoit să stea lângă Hoitar câtă vreme acesta se legăna și bătea câmpii și puțea. Camera de interogatoriu duhnea de-ți muta nasul. Parfum de Animal În Descompunere și Deodorant Pour Homme. Hoitarul chiar avea nevoie de o baie, iar inspectorul Insch se folosi de prima ocazie ivită să iasă naibii de-acolo, lăsându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
până În chiloți. Numai că În nici un caz n-avea de gând să-și dea jos salopeta aia afuristă de cauciuc! Încruntându-se, ridică lopata la nivelul umerilor și Îndesă altă Încărcătură de carcase putrezinde În containerul uriaș pentru deșeuri. Totul puțea a moarte. Simțea asta, deși purta mască. Carne În putrefacție. Vomă. Dăduse afară micul dejun și prânzul cu o zi Înainte. Nu și azi. Azi Își păstrase porția de Weetabix unde-i era locul. Toată nenorocita de zi de ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Hazlehead, care-și pierduse de curând soția și voia ceva care să-i ia gândul de la faptul că era mereu singur. Stătea la masă lângă Bernard Duncan Philips, privind spre mutrele Încruntate ale inspectorului Insch și sergentului McRae. Mica Încăpere puțea. Nu era doar inexplicabilul damf obișnuit de picioare Împuțite, ci și unul de transpirație stătută și animal intrat În putrefacție emanat de Hoitarul. Vânătăile pe care le văzuse Logan noaptea trecută se Întinseseră. Purpuriul-Închis și verdele se Întindeau pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
domnișoară, priviri de femeie, priviri de... Închei fiindcă am devenit prea patetic. (joi) 25.09.1960 Întreb pe zeu care-i sensul vieții (Oare a existat răspuns neprefăcut?) De ce, zeu mârșav, se târăsc oamenii cu lăcomie spre ceruri Când le put a privată și gesturi, și mâini, și razele ochilor Orice pâlpâire de gând le duhnește ca o bubă plină cu viermi Cum să rezist eu singur și pur În această leprozerie nedeclarată Unde oricine se plimbă prin aerul putred fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru a rezista. Îmi pun problema cum poate să se apropie cineva de o damă cu aura aceasta de miresme, altfel decât din perversiune. Așa de dulce și puhav miroase colega noastră Ursula; de ce oare o fată frumoasă ca ea pute ca un hoit? (luni) Don Fabrizio quella sensazione la conosceva da sempre. Erano decenni che sentiva come il fluido vitale, la facoltà di esistere, la vita insomma, e forse anche la volontà di continuare a vivere andassero uscendo da lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ar putea. Eurasiaticul părea nesigur, dar Își luă ochii de la prada din tribune și Începu să-l examineze pe Jim. Cu tot aerul lui superior, părea să șovăie, de parcă Își dădea seama că marina americană, care avea să vină, ar pute fi mai puțin convinsă de gestul său pro-american. Se uită cu Îngrijorare spre cer. — Bombe atomice... prea rău pentru toți japonezii ăia, dar un noroc pentru tine, copile. Și pentru mama și tatăl tău. Jim rămase pe gînduri, În timp ce eurasiaticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]