1,291,347 matches
-
scurte nu foarte încercată la noi, dar intrată la loc de cinste în literatura lumii odată cu romancierii sud-americani ai marelui boom, cu titlul Imperiul generalilor tîrzii și alte istorii, editată cu mari aventuri la Dacia clujeană. Editura ieșeană T a publicat acum o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a lui Bogdan Suceavă - Bunicul s-a întors la franceză. Istorii - cuprinzînd opt texte, unele dintre ele apărute deja, mai ales în format electronic. Cea care a provocat cele mai
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
de subculturi, care se interferează adesea, conform unor modele ușor de imaginat. - Cred că e un punct de vedere viabil. - Firește, dar nu e singurul. În anii ’60, Rolf Schwendter, un arhitect austriac pe care l-am cunoscut bine, a publicat un fel de preliminarii sociologice la teoria sa despre design. El consideră, cam simplist, că întreaga populație dintr-o societate ar putea fi reprezentată printr-un cerc. Schwendter spune că, în timp ce mai demult existau grupuri mari de oameni împărțiți în funcție de
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Cornelia Ștefănescu Editura „Muzeul Literaturii Române” a publicat în 2002, romanul Buga de Alexandru Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu, și când a publicat independent cele două volume de Corespondență de dragoste, Nae Ionescu și Elena-Margareta Fotino, deopotrivă, Biografia lui Nae Ionescu. „Nota asupra ediției” la romanul Buga îi aparține și aduce fluiditate în înțelegerea priveliștii lingvistive a diferitelor timpuri care formează scenografia fabuloasă
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
membră a Academiei Române, medicul Maria Ciorănescu, pentru ca partea cea mai substanțială a cărții să le fie rezervată lui Alexandru Ciorănescu și George Ciorănescu, cei mai reputați membri ai „dinastiei”. Primul, a cărui operă cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, relevă preocupările cele mai diverse: istorie și critică literară, comparatistică, istorie generală, istoria mentalităților, literatură beletristică, lingvistică. Urmează liceul la „Spiru Haret” și începe să publice în revista școlii „Vlăstarul”, întemeiată de fratele
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, relevă preocupările cele mai diverse: istorie și critică literară, comparatistică, istorie generală, istoria mentalităților, literatură beletristică, lingvistică. Urmează liceul la „Spiru Haret” și începe să publice în revista școlii „Vlăstarul”, întemeiată de fratele său mai mare Ioan și pe unde au trecut atâtea nume de seamă ale culturii românești: Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Arșavir Acterian, N. Steinhardt. Autorii cărții descriu apoi activitatea lui Alexandru Ciorănescu, pe
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
dlui Foarță: doar cei „copți” (care, să recunoaștem, fac majoritatea revistelor culturale) sînt (sau sînt somați să fie) atenți la cei tineri, nu și invers. Nu e deloc vesel * O autobiografie senzațională de la începutul anilor ’50 a lui Constant Tonegaru publică revista Contra-Punct din decembrie. Dl Barbu Cioculescu evocă figura poetului și a generației sale. Sînt reproduse și cîteva poeme și un articol (ultimul al lui Tonegaru?) din ziarul Dreptatea, 1946. Totul, foarte interesant. Păcat că nu știm împrejurările în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Marius Chivu În ultimii ani, Cornel Mihai Ungureanu a publicat atât în presa scrisă (Dilema, 22, Vatra, Ramuri), cât și în revistele electronice: Norii, Respiro, LiterNet. A fost selectat cu proză în antologiiile on-line Noesis (vol. IV, 2001), LiterNet (vol, II, 2002) și Respiro (Dacia, 2003). După debutul pe suport
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
texte care puteau trimite deopotrivă la hazardul extragerii din sacul dadaist a cuvintelor ori la “imaginația fără șir” și “cuvintele în libertate futuriste”, nu fără accente “constructiviste”, marcate de lexicul tehnic și de sugestia unei anumite mecanici a sintaxei. Manifestul publicat în același loc sub semnătura sa, intitulat semnificativ Aviograma, nu era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul”, pentru a lichida un trecut de lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
desfășurări din Zodiac (1930) și înaintea celor, asemănătoare, din Petre Schlemihl (1932), va încerca tipare ceva mai închegate tehnic, în Incantații-le care vor deveni motiv de discordie cu camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care va și obține un premiu... În fine, tipărind Patmos și alte șase poeme (1933), Ilarie Voronca va mai atinge un punct maxim al scrisului său, în
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Tudorel Urian Multă vreme nu am înțeles de ce se recomandă ca anumite jurnale să fie publicate după scurgerea unei perioade de timp (de regulă 10-50 de ani) de la trecerea în neființă a autorului. Eram convins că singura problemă discutabilă în legătură cu publicarea unui jurnal este cea legată de gradul său de autenticitate. Or, în cazul în care
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
de timp (de regulă 10-50 de ani) de la trecerea în neființă a autorului. Eram convins că singura problemă discutabilă în legătură cu publicarea unui jurnal este cea legată de gradul său de autenticitate. Or, în cazul în care acesta ar fi fost publicat după moartea autorului (dar cu acordul testamentar al acestuia), cine ar fi fost în măsură să garanteze autenticitatea textului? Și-ar fi dat cineva seama dacă editorul ar fi retușat discret conținutul pentru a-și proteja propria imagine sau pentru
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Muguraș Constantinescu Cînd în 1697, Charles Perrault (1628-1703) publică volumul care l-a făcut celebru, Povești sau basme de odinioară cu moralități, el strecoară în imaginea de frontispiciu, ce reprezintă o bătrînă istorisind copiilor, seara, lîngă foc, și un al doilea titlu, Poveștile Mamei Mele Gîsca, prin care își
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
din secolul al XVII-lea, citează încîntat, în corespondența sa, o frază din Pielea-de-Măgar, care este însă, de fapt, a povestitorului anonim de mai tîrziu. În numărul special din 1919, închinat lui Perrault, al revistei umoristice La Baïonnette, Robert Scheffer publică o parodie-continuare a poveștii despre regele incestuos și fiica lui virtuoasă, oprindu-se asupra vieții fiului Pielii-de-Măgar, continuare în care reapar Zîna Liliacului dar și măgarul ce produce aur. Cînd, din întîmplare, tînărul prinț găsește în trezoreria regală rochiile faimoase
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Marius Chivu Spre deosebire de Florin Lăzărescu, alături de care a fost prezent în antologia oZone friendly, Sorin Catarig este o prezență literară mai discretă. Din prezentarea cărții, aflăm că a publicat puțin în Timpul, poezie și proză, și pe site-ul LiterNet. Absolvent al unei facultăți tehnice, singuratic dar retras și prin forța împrejurărilor din lumea literară și agitată a Iașului, Sorin Catarig debutează la peste 40 de ani cu un volumaș
Un posibil romancier by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13318_a_14643]
-
cărți intitulate Ceaușescu - anii numărătorii inverse. Pavel Câmpeanu a fost în tinerețea lui comunistă închis împreună cu viitorul dictator și a cunoscut din interior sistemul comunist pe care îl analizează, ca puțini alții, în cartea lui. Înainte de 1989 Pavel Câmpeanu a publicat în străinătate lucrări despre regimul din România. Dispariția lui lasă un mare gol. Dumnezeu să-l odihnească! * Într-un excelent număr din L.A. and I. (24 noiembrie), dl Dan C. Mihăilescu se desparte, în editorial, de cîteva din observațiile cronicarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
sau, după caz, pentru că poate vedea aici o obligație iar nu un drept, tot mai rar El se constituie - dar aceasta e pură teorie - în regulator de putere. Profesorul universitar nu comunică tot ce știe numai studentului. El trebuie să publice cărți - uneori se poate să-i și placă treaba asta -, să participe cu produse intelectuale la simpozioane, colocvii, congrese, reuniuni științifice unde să-și manifeste în mod umanist interesele (poate și ele tot umaniste). Statutul auctorial al profesorului universitar mi
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
de „contestație” a unei opere căreia semnatarul său îi descoperise între timp „valoarea extraordinară”. Întocmind ediția, Gelu Ionescu ajunsese la Nu și, de asemenea, la imboldul lui Mihai Șora, se apucase să caute, prin ziarele și revistele vremii, tot ce publicase Eugen Ionescu în afara volumului din 1934. Nu doar analitic, ci și autoanalitic, exegetul se explică astfel: „Cînd un Ionescu obscur și provincial începe să se ocupe de un Ionescu celebru și parizian, n-ai cum evita să presupui și niscai
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Paul Cornea, Matei Călinescu, Radu Cosașu, Florin Mugur, Lucian Raicu, Ion Vianu, Mircea Martin, I. Negoițescu, Nicolae Manolescu, Dana Dumitriu, Roger Câmpeanu, H. Dona, George Macovescu, Dan Hăulică, S. Damian (o listă impresionantă!) s-a dovedit zadarnic: „A refuzat să publice cartea, înainte de-a fi citită, încă din toamna lui 1972, Marin Preda. Mărturisesc că nu am nutrit pentru asta vreun resentiment pentru el - ba chiar l-am înțeles: era manifestarea acelui provincialism teribil care roade adînc talentul românesc și
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
resentiment pentru el - ba chiar l-am înțeles: era manifestarea acelui provincialism teribil care roade adînc talentul românesc și îl face obtuz și olog. Ba chiar am scris despre Moromeții un text la care țin foarte mult și l-am publicat în Romanul lecturii - text pe care însă, spre mirarea mea, nici un critic nu l-a remarcat. Bețe în roate nu mi-au pus și alții decît cei numiți; Valeriu Râpeanu și Dumitru Ghișe au avut misia să temporizeze, să mă
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Cătălin Constantin Mărturisesc de la bun început că mi-a fost greu să duc pînă la capăt lectura cărții lui Matei Georgescu, Ipostaze ale morții într-un timp al dorinței, de curînd publicată la editura Paideia, și că a fost nevoie, în repetate rînduri, să mă întorc asupra paginilor citite. Cartea e un lung eseu despre imaginarul morții din perspectivă antropologică și psihanalitică și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă și inerentă a
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
de nepus pe perete, iar Hemingway lasă cuvântul, îl repetă numai în limba franceză, cuvânt ce va face carieră în scrisul său de mai târziu, reluat și de critica mondială... Ceva poate fi deci accrochable, cuviincios adică, de expus, de publicat, și ceva este inaccrochable, adică scandalos, de nefolosit în public, asemeni limbajului întrebuințat cu impertinență de tânărul prozator american ale cărui prime scrieri începeau să cucerească publicul european, mai cu seamă, datorită firescului, realismului lor pe înțelesul tuturor... Cearta de
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]
-
așa ceva. Dumneata nu trebuie să scrii nimic care să fie inaccrochable. N-ai voie, asta nu duce la nimic. E o eroare și e în același timp o prostie. Nimeni nu-l mai atacase astfel. Veleitară, ea vrea să fie publicată într-una din marile reviste ale vremii, fiind convinsă că va reuși să devină într-o zi o mare scriitoare... Pe când Hemingway, după ea, nu-i un scriitor atât de bun încât să ajungă până acolo, tocmai fiindcă nu e
Strada Jean Zay by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13325_a_14650]
-
se desfășoară la Literaturhaus din Viena. Printre laureații acestui premiu finanțat de guvernul Austriei se numără și Oskar Pastior, scriitor originar din România, membru al grupului OULIPO, din care a făcut parte și Raymond Queneau. Pastior ale cărui scrieri sunt publicate în ediție completă în Germania în acest an este și laureatul, împreună cu regretatul său bun prieten Gellu Naum, al Premiului European de Poezie. Și în sfîrșit dar nu în ultimă instanță, printre laureații acestei toamne îl întîlnim pe Cătălin Dorian
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
Amzei, decît să dea interviuri pentru posturi de televiziune și de radio. Cel puțin așa mi se pare. L-am convins cu mare greutate să participe la o emisiune de radio, ca să vorbim despre “Gaudeamus” și despre cartea care se publică în România ultimilor ani. De-abia cînd i-am spus că va fi și Ioana Pârvulescu în studio s-a înmuiat. Stiam că pînă la urmă aveam să-l conving, dar asta din cauză că el se numără printre acei reprezentanți ai
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]