11,637 matches
-
mea?“. Până la urmă, Carol începuse să fixeze cu o privire ucigașă farfuria ovală pe care o avea în față de fiecare dată când auzea fraza aceea pe care o detesta atât de mult. Odată, când tăiase prea viguros o bucată din puiul Kiev, un strop din marinata cu unt a sărit din pasărea sfârtecată și a căzut, cum nu se poate mai oportun, ca o pată de spermă pe prohabul umflat al lui Dan. Cum era de așteptat, atunci când se urca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
e în stare chiar să-și ia zborul peste adversarii care, la doar câteva secunde după ce Bull interceptase mingea, se plasaseră între el și linia de marcaj. Bull fentă, forță și pocni cu palma lată - tare și rece ca un pui congelat - figurile în expectativă ale adversarilor. Avea impresia că ghetele lui erau dotate cu turboreactoare. Își accelerase goana pe teren. Auzea țipetele colegilor, undeva în spate: „Acolo, John“, „Hai, John“, „Mingea la mine, John“, numai că nu le dădea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Anhui Bucătăria Anhui are la bază școlile din sudul provinciei Anhui, formate în regiunile situate de-a lungul fluviilor Yangtze și Huaihe. Bucătăria Anhui este caracterizată prin îndemânarea folosirii focului la prepararea mâncărurilor. Cele mai cunoscute rețete sunt: Rața Hulu, Pui la cuptor. Bucătăria Sichuan Bucătăria Sichuan, cea mai cunoscută dintre toate, este compusă din două stiluri: Chengdu și Chongqing. Bucătăria Sichuan este caracterizată printr-o gamă largă de gusturi condimentate, o savoare pronunțată și o supă consistentă. Cele mai renumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai cunoscută dintre toate, este compusă din două stiluri: Chengdu și Chongqing. Bucătăria Sichuan este caracterizată printr-o gamă largă de gusturi condimentate, o savoare pronunțată și o supă consistentă. Cele mai renumite preparate ale acestei bucătării sunt: Cubulețe de pui iute, Fâșii de carne de porc cu ardei iute, Aripi de pește fără sos, Crapi iuți. Între cele opt școli culinare ale bucătăriei chinezești, Sichuan are cei mai mulți consumatori în China. Cu o istorie impresionantă și un gust inedit, Bucătăria Sichuan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
spuse plină de sine: Vezi cât de fericită mă simt aici. Când îmi vine pofta, pot să sar nestingherită de ici-colo. Iar când sunt obosită, mă ascund într-o crăpătură a peretelui stâncos al fântânii ca să trag în liniște un pui de somn. Este aici și o mică baltă în care pot să înot în voie când doresc. E o plăcere și atunci când mă plimb prin nămol. Dintre vietățile de aici, mormoloci, crabi și altele, nimeni nu se poate compara cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
recunoștință, dar categoric. A doua zi, prietenul său i-a adus mai multe delicatese. Fan Zhongyan n-a mai putut să-l refuze. Peste câteva zile, prietenul a venit din nou în vizită. Și surpriză! A observat că delicatesele, precum puiul și peștele, erau stricate. Fan nici măcar nu se atinsese de ele. Foarte supărat, i-a spus acestuia: "Ascultă, mai suntem sau nu prieteni, dacă nu accepți din partea mea nici măcar ceva de mâncare?'' Fan i-a răspuns cu un zâmbet larg
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
accepți din partea mea nici măcar ceva de mâncare?'' Fan i-a răspuns cu un zâmbet larg pe față: "Greșești, frate! Nu că n-aș vrea să le mănânc, n-am curajul s-o fac! Dacă mă înfrupt acum cu pește și pui, va fi foarte greu apoi să mai am poftă de orez cu legume sărate. Îți mulțumesc pentru amabilitate și nu mai fi, te rog, supărat pe mine!" Prietenul lui a fost profund mișcat. Când a fost întrebat despre ambițiile sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu ocazia Sărbătorii Lunii, forma de ambalare și prezentare are de multe ori aspectul unui produs de lux. Prăjitura lunii (Foto: Yang Ying) Colțunașii (Jiaozi) sunt o mâncare delicioasă, specifică Chinei. Umplutura acestora poate fi din carne de porc, oaie, pui amestecat cu praz sau formule vegetariene, din fasole, mazăre, țelină, varză, morcov, varză chinezească etc. tăiate mărunt și condimentate. Tradițională este umplutura din carne de porc tocată și varză chinezească. Colțunașii se prepară, de obicei, cu ocazia Sărbătorii Primăverii dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
popii și activistul, și securistul, și amărășteanul. Acum, când o consoartă de senator se repede cu gipanul lansat la 140 km/h direct într-o Dacie nevinovată, care circulă regulamentar, fără să deranjeze pe nimeni, nefericiții din Dacie mor ca puii de găină, iar madam senator scapă cu ceva fracturi. De ce intră madam senator berbecește în cine se nimerește? De ce nu numai burdihane cu trei rânduri de guși, cu barbă sau fără, fac pârtie împrejur la volanul gipanului, dar și dudui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
suntem pierduți, vă ordon să vă încolonați în liniște, ne îndreptăm spre marginea prăpastiei, cunosc cărarea ca nimeni altul, am învins în mii de bătălii, păzea, băieți, trebuie să fim cu ochii în patru, cu toții știm ce-i poate pielea puiului ăsta de cățea, Gioe Limonadă, trădătoru’ ăsta alb care s-a înhăitat cu căcații de indieni ca să ne halească de vii, Gec, pușca-n sus, ciuruiești orice mișcă - înțeles șefu! -, Bile, nu te mai smiorcăi că te râd și curcile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
chițăia, scheuna, râcâia, nu știu ce sunete mai scotea, dar m-a speriat groaznic. M-am urcat pe masă și m-am uitat aproape un minut la podea, mă gândeam c-o fi un șobolan sau un dihor, până când a ieșit un pui de câine cât un borcan, puțin mai închis la culoare ca mierea și la fel de speriat ca mine. Era puiul cu care mă jucasem trei zile, înnebunit, topit (fiindcă e o vârstă când nu te îndrăgostești de fete, ci de câini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
am uitat aproape un minut la podea, mă gândeam c-o fi un șobolan sau un dihor, până când a ieșit un pui de câine cât un borcan, puțin mai închis la culoare ca mierea și la fel de speriat ca mine. Era puiul cu care mă jucasem trei zile, înnebunit, topit (fiindcă e o vârstă când nu te îndrăgostești de fete, ci de câini), puiul de lup alsacian al unor francezi care colindau cu rulota și care plecaseră în după-amiaza aia. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de câine cât un borcan, puțin mai închis la culoare ca mierea și la fel de speriat ca mine. Era puiul cu care mă jucasem trei zile, înnebunit, topit (fiindcă e o vârstă când nu te îndrăgostești de fete, ci de câini), puiul de lup alsacian al unor francezi care colindau cu rulota și care plecaseră în după-amiaza aia. N-am înțeles nimic, mi s-a încălzit pieptul ca după un ceai fierbinte, l-am luat în brațe și am fugit la tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Asta-mi depășea orice putere de înțelegere. Cum poate să-ți treacă prin căpățână, fie și pentru o secundă, ideea că un băiat care are cuburi de la trei ani nu știe cum se ridică un turn? E la mintea cocoșului: pui cub peste cub peste cub și gata, ăsta-i turnul. Mi-a fost mai clar ca niciodată că era ceva în neregulă cu băiatul ăla. În sensul că era cam tolomac. I-am și spus, cât se poate de normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să creșteți porci în bae!“, primea o mulțime de ouă proaspete, nu de țară, ci de balcon. La Ișalnița, întorcându-se într-o luni dimineața de acasă, prin iulie, colegul de cameră i-a umplut farfuria cu o ciorbă de pui. Dom’ inginer, l-a întrebat celălalt, vă amintiți supa aia de săptămâna trecută? Se acrise rău de tot, așa c-am dat-o într-un clocot și a ieșit o ciorbicăăă... V-a plăcut? 4. Salamul din sobă În vremurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și dansau și uneori se contorsionau pe covoare În mod evident făcute din animale mult mai blănoase decît Peewee. Se contorsionau singure sau Împreună cu diverși bărbați - a căror prezență vulgară, de alcătuiri de mușchi și tendoane ce-mi aminteau de puii de șobolan, eu personal o găseam inutilă și jignitoare - și, uneori, se zvîrcoleau una În brațele alteia. CÎt tînjeam după acea piele catifelată precum pielea de antilopă cea mai fină - s-o miros, s-o ating, să-i simt gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
multă vreme de la primele mele Încercări și, deși puține lucruri ieșeau din prăvălie fără știrea mea, mi-era teamă ca nu cumva să-mi fi luat cineva broșurica la un moment dat, cînd eu eram la Rialto sau trăgeam un pui de somn În tavan. Cineva surd, firește, și prin urmare extrem de tăcut. Așa că, imediat ce Shine a Încuiat magazinul peste noapte și a tușit o dată (un obicei de-al lui, un fel de salut adresat serii), și pașii lui s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cîteva persoane În toată sala. Filmul a Început aproape imediat și, ghinion curat, s-a Întîmplat să fie chiar singurul film care nu-mi plăcea deloc, chiar dacă era Tehnicolor, lucru care de obicei mi se pare un plus. Se numea Puiul de cerb și era o poveste lungă și siropoasă despre un băiat sărman și iubitul lui cerb. Nu mă prea omor după istorii cu animale. Jerry, Însă, era cît se poate de mișcat și mi-am dat seama că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
la Londra. Instalîndu-se În mașină, Își trase pălăria peste ochi și spuse: — SÎntem Învinși! În fața lor se Întindea un drum de țară plin de băltoace, În care se reflecta lumina lunii. — Ce intenții aveți? Îl Întrebă Rowe. — Să trag un pui de somn. Pesemne că această replică i se păru prea teatrală, căci ținu să adauge, fără să deschidă ochii: — Nu trebuie să ne dăm prea multă importanță. Peste cinci secole, acest mic episod nici nu va exista pentru istoricul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
încet. Ăăă! Ăă! Ă! Fetele o luară la fugă țipând. Logic. Am crezut mai întâi că fug în sat să aducă o pușcă sau alt fel de ajutor, dar mi-am dat seama că, de fapt, zăriseră printre copaci un pui de căprioară căruia îi curgea sânge din nas și se duseseră după el să-l panseze, să-i ia tensiunea, să-l doftoricească. Ursul se opri în fața mea și începu să gesticuleze cu labele-i uriașe, urlând la mine: - Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
întrebă Alin trist. Nici Luca nu părea prea mulțumit de fapta mea. - Faimă, am răspuns visător. - Faimă? Pentru ce? Că ai împușcat un urs care-și băgase pistolul la loc în blană? - Nu. Am împușcat un urs care atacase un pui de căprioară. - ??? - Avem filmul, nu? Mai tragem niște cadre, căprioara sângerândă, fetele țipând - și montăm filmul așa încât să reiasă că ursul încercase să omoare căprioara și noi am salvat-o. Merge, nu? E credibil. - Da, merge, zise Luca băgând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Buzești, pot să vă arăt magazinul, probabil că a și păstrat chitanța. Pavel Ciocan: Minte, n-am păstrat-o! Ion Ilievici: N-a studiat la Moscova! Extraordinar! Și eu, care am avut încredere deplină în omul ăsta! Annabelle Ciocan: Cum, puiule, e adevărat? Domnule de la telefon, dar Pavel are nouă vile! Unde-ai văzut mata administrator cu nouă vile? Na? Unde? Tocilescu: Plătește chirie, doamnă. Stă cu chirie. Am chitanțe, pot dovedi. Annabelle Ciocan: Ce zice ăsta, puiule, noi suntem simpli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Annabelle Ciocan: Cum, puiule, e adevărat? Domnule de la telefon, dar Pavel are nouă vile! Unde-ai văzut mata administrator cu nouă vile? Na? Unde? Tocilescu: Plătește chirie, doamnă. Stă cu chirie. Am chitanțe, pot dovedi. Annabelle Ciocan: Ce zice ăsta, puiule, noi suntem simpli chiriași? Ești nebun? Eu sunt fată de general, nepoată de rege, mamă de pianist, cum să stau eu cu chirie? Îți bați joc de mine? Ai? Pavel Ciocan: Dragă, să-ți explic, e o neînțelegere... Sugiuc: Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
întărită, la care nu se pot separa firele din care e țesută. Astfel, dacă din întâmplare îmi vine să mă opresc asupra unui amănunt oarecare al unei zile oarecare, de pildă vizita unui singalez care vrea să-mi vândă niște pui de crocodil nou-născuți, aflați într-o cadă de zinc, pot fi sigur că și în acest episod minor, nesemnificativ, se află implicit tot ceea ce am trăit, tot trecutul, trecuturile multiple pe care am încercat inutil să le las în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Titania“, îmi sună cunoscut, mult prea cunoscut, chiar dacă e vorba de amintiri dintr-o altă parte a globului. Și cine îl conduce? întreb. Da, directorul, patronul! — Ah, Madame Tatarescu, vreți să spuneți... și ridică cada de zinc să plece cu puii. Priveam fix agitația de solzi verzi, labe, cozi, boturi căscate și era ca și cum aș fi fost lovit cu măciuca în cap, urechile nu mai transmiteau decât un bâzâit profund, un vuiet, trâmbița de pe lumea cealaltă, de cum auzisem numele femeii de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]