1,831 matches
-
peste computere, unul la stânga, altul la dreapta, și se uitau zâmbind la Cornel, care era în față. Sigur că da, au încuviințat, de parcă ei trebuiau să încuviințeze, ar fi o idee excelentă, Corni. În afară de Sara, care i-a tricotat un pulover, nimeni nu i-a luat nici un cadou lui Cornel. Cine să țină evidența? Nici nu ne interesa. Numărul unu. Numărul doi: dacă ar fi spus Cornel bă băieți, hai să mergem la Spring Time sau în altă parte, toți am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
noi, măcar atât să facem și noi pentru Cornel, să-i plătim mâncarea. Deocamdată a plătit-o ea, nu trebuie să ne facem griji, ne socotim pe urmă. - Sara, you’re an angel! a exclamat Cornel, și să știi că puloverul de la tine e super! Hai să mâncăm! Muntene, da’ câte ai luat, tată!... De-abia pot să nu râgâi, e vineri, am băut un pic, am luat autobuzul și am lăsat mașina la firmă; i-am dat lui nea Zoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Buzău, vreau doar să treacă orele și să mă culc. Dar trebuie să alung ceața mătăsoasă care mă protejează în timpul delăsării mele la catedră pentru a rezolva unele probleme de procedură. Atunci oalele redevin copii cu fețe urâte, îmbrăcați în pulovere roase la guler și mâneci, care scot pe gură aburi când răsuflă și își îndeasă bine pe cap căciulile croșetate. M-am gândit de multe ori ce-aș face dacă ar lua foc școala și ar trebui să intru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
m-am scăpat pur și simplu, se mai întâmplă. Victor s-a ridicat morocănos în picioare. Era îmbrăcat cu o salopetă murdară de ulei de motor și avea pe cap o șapcă verde cu NIKE. Avea bocanci negri și un pulover albastru. A pufnit spre mine și mi s-a părut că mormăie o înjurătură. - Și udă și buretele, am adăugat destul de enervat. Rușine să-mi fie, îmi ziceam, rușine. Oare nu învățasem nimic din lecția Cristinei? Așa sunt oamenii, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Timp de câteva clipe, urmărind atent mâna bătrânului alunecându-i pe trup, Magda mi-a părut mai grasă decât mi-o închipuiam. În lumina palidă a unui felinar, vedeam cum degetele acoperite cu bube și păr se afundă în cutele puloverului ei mulat, cum sapă șanțuri moi în carnea șoldurilor și-i modelează coapsa, care parcă era o bucată de lut. M-am așteptat ca Magda să înceapă scandalul și am făcut din prudență un pas mai în spate, lipindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
lucru și parcă mi-l prezenta pe îndelete. Televizorul, gresia albastră, biroul, niște postere pe pereți, un acvariu. Și ele. Ele. Erau trei. Prima era îmbrăcată într-un capot roșu, a doua într-un trening gri, a treia avea un pulover alb și niște pantaloni cu talie joasă. De la stânga la dreapta: o femeie cu față ridată, ochi albaștri râzători, proaspăt ieșită din duș. Părul șaten dat pe spate, firele strânse în mănunchiuri curbe și groase de pe care picura apa. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu care se tot juca. Machiată intens - privirea subliniată de linia neagră trasată în jurul ochilor. Fermoarul treningului era desfăcut până la buric și pe dedesubt se vedea o bustieră neagră; o fată cam de optsprezece ani, îmbrăcată în pantaloni negri și pulover alb, ochi albaștri-verzui de factură senzuală, gravi, curioși, calmi, păr brunet strâns într-un coc din care firele țâșneau ca niște raze, piciorul drept îndoit sub coapsa stângă. Au vorbit numai două din ele. Cea cu puloverul nu a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pantaloni negri și pulover alb, ochi albaștri-verzui de factură senzuală, gravi, curioși, calmi, păr brunet strâns într-un coc din care firele țâșneau ca niște raze, piciorul drept îndoit sub coapsa stângă. Au vorbit numai două din ele. Cea cu puloverul nu a scos nici un cuvânt. - Ne pare rău că te-am speriat așa, a început cea din stânga. - N-am știut că ești tu, a spus cea din mijloc. - Credeam că e un hoț. - Da. Credeam că toată lumea plecase și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
normalitatea. Mi-am regăsit sobrietatea și stăpânirea de sine. - Ori îmi spuneți cine sunteți, ori chem poliția. - Stai, stai, stai. Ia loc. Nu e nevoie să te agiți așa. - Ea de ce nu vorbește? am ridicat vocea arătând către fata cu pulover care nu scosese până atunci nici un cuvânt. - Vorbește, dar mai întâi trebuie să înțelegi cum stă situația, Mihai. - Și de unde știți cum mă cheamă? am răcnit. - X, du-te și adu albumele. X s-a uitat nedumerită la Y. - Albumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
zgomotoasă a lui X, toate lichidele din corp au părut că mi se concentrează în zona sexului. Erecția a fost instantanee. X a inspirat și odată cu aerul ce-i pătrundea în piept i-am văzut sfârcurile profilându-se prin lâna puloverului. Nu mai puteam rosti nici un cuvânt. Am privit neputincios cum Z îi descoperă sânii, apoi cum își reia poziția de adineaori. X se îmbujorase și, ceea ce m-a înnebunit, mi-a zâmbit, sau cel puțin mi s-a părut pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
depășește capacitatea de memorare, m-am repezit la birou, am luat o mapă, hârtieși creion, și m-am pus pe notat. Dar mai întâi: O să spun câte ceva despre vecinul de deasupra. Vecinul de deasupra e pensionar, are ochelari, frunte lată, pulovere portocalii, puțini dinți în gură și un tic nesuferit: plescăie. În fiecare dimineață își scoate la plimbare canișul maro și gras, cu ochi extrem de inteligenți, și, pășind cătinel încoace și încolo, plescăie. Nevasta i-a murit. Are o fiică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și poveștile noastre întrețesute. Recitind textul, am început să mă enervez de faptul că nu mai puteam deosebi minciunile mele de ale lui, și am continuat să mă enervez până am băgat foile într-o geantă, mi-am tras un pulover, o pereche de pantaloni și am ieșit din apartament. Mi-era frig. Mi-am impus un pas grăbit să mă mai încălzesc. Două minciuni. Prima din ele: ecuație matematică de prezis viitorul. Minciună sfruntată, ticluită de un matematician ratat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și bineînțeles, bucuria tuturor recruților nu a fost mică. Când am văzut luminile capitalei, când în valize mai rămăseseră doar niște capete de salam, bucățele de pastramă și ghiudem, ici, colo câte un pui fript pricăjit, alături de ciorapi și vreun pulover de lână, căci știam că în unitate se confiscă aceste alimente și obiectele de îmbrăcăminte civile, l-am trezit pe bravul nostru caporal, am băut cu el ultimile trei sticle de vin, am înfulecat hoțește ultima găină friptă - pâinea, oricât
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Era acolo și un platou mare, din beton.. Cert este faptul că așa, cu valizele lângă noi, obosiți de băutură, mâncare bună și nesomn, ne-am aliniat pentru controlul valizelor. S-au confiscate pe ici, pe colo câte un salam, pulover, boandă sau vreun fular, apoi am fost mânați în niște saloane cu paturi de fier supraetajate, dispuse pe ambele laturi ale pereților, care lăsau în mijloc un culoare lat de câțiva metri. Ațipisem fiecare pe unde am apucat să pună
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
spusesem toată iarna „te iubesc“ pentru că semăna cu un iepure alb care sare din când în când peste lună. Dar de când intrasem amândoi la facultate, el la București și eu la Galați, ceva se schimbase. Ceva devenise vag incompatibil cu Puloverul maro de lână, pe care, fără dubiu, îl iubeam cu adevărat, pentru că avea găuri și era bătrân ca o blană de animal. În ziua despărțirii noastre ninsese cu fulgi mari din copilărie. Țineam o mână întinsă să prind fulgii, iar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
leoarcă. O să răcești, a spus el. Hai la mine să ne uscăm. Era al naibii de frig acasă la ai lui. Ne-am dezbrăcat și ne-am aruncat sub plapumă, dar mie frigul îmi intrase în șira spinării. Dodo și-a scos Puloverul maro și mi l-a dat mie. Îl purta mereu când se întâlnea cu mine, pentru că știa cât îmi place. Puloverul maro era bătrân și înțelept, avea și două- trei găuri de molii și era impregnat de mirosul bine-cunoscut de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dezbrăcat și ne-am aruncat sub plapumă, dar mie frigul îmi intrase în șira spinării. Dodo și-a scos Puloverul maro și mi l-a dat mie. Îl purta mereu când se întâlnea cu mine, pentru că știa cât îmi place. Puloverul maro era bătrân și înțelept, avea și două- trei găuri de molii și era impregnat de mirosul bine-cunoscut de Ureche-în-fum-de-țigară. Am lungit mânecile Puloverului și le-am cuprins în pumni, apoi am intrat în Urechea Stângă. El m-a strigat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a dat mie. Îl purta mereu când se întâlnea cu mine, pentru că știa cât îmi place. Puloverul maro era bătrân și înțelept, avea și două- trei găuri de molii și era impregnat de mirosul bine-cunoscut de Ureche-în-fum-de-țigară. Am lungit mânecile Puloverului și le-am cuprins în pumni, apoi am intrat în Urechea Stângă. El m-a strigat o vreme, dar eu am tăcut chitic, de teamă să nu mă atingă. Ezita să-și bage degetul în ureche să mă scoată de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
atâta vreme cât nu-l pot inventa chiar acum, aici, indiferent cum s-ar chema, pentru că am nevoie disperată de el ! Dodo se uită îngrozit la mine. Îmi părea rău de Ureche, de casetele cu Jethro Tull și marillion și, bineînțeles, de Puloverul maro (de hobbiți, la drept vorbind, nu prea îmi păsa), dar, precum ligheanul, la fel și povestea mea de dragoste cu el își pierduse înțelesul și devenise absurdă, ca un cuvânt repetat la nesfârșit. — Ce s-a întâmplat în tot
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Ce s-a întâmplat în tot timpul ăsta cât am lipsit ? De ce nu mi-ai răspuns la scrisori ? În rarele ocazii când mă mai gândeam la Dodo - întotdeauna ca la ceva din ce în ce mai îndepărtat, aproape ireal - mă gândeam de fapt la Puloverul lui maro, pentru că Dodo era chiar Puloverul maro - un cocon moale și cald, în care citeam amândoi poezii, reviste interesante de la București, ne plimbam de mână pe malul Dunării și mergeam la festivaluri de jazz. Doi ani și jumătate stătusem
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ăsta cât am lipsit ? De ce nu mi-ai răspuns la scrisori ? În rarele ocazii când mă mai gândeam la Dodo - întotdeauna ca la ceva din ce în ce mai îndepărtat, aproape ireal - mă gândeam de fapt la Puloverul lui maro, pentru că Dodo era chiar Puloverul maro - un cocon moale și cald, în care citeam amândoi poezii, reviste interesante de la București, ne plimbam de mână pe malul Dunării și mergeam la festivaluri de jazz. Doi ani și jumătate stătusem astfel încoconați, dar acum simțeam că a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
stătusem astfel încoconați, dar acum simțeam că a venit timpul să ne descolăcim, să-i iau blana pe genunchi, să o mângâi, să o cos și să plec. — Ai un ac și ață maro ? El privea trist cum îi cos puloverul, simțind că i-l coseam cu adevărat, nu ca să-i fac în ciudă. Văzându-l așa trist m-am gândit să-i mai îmbrac o dată puloverul, așa cârpit, să văd cum vine. El s-a dezbrăcat încet și a intrat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să plec. — Ai un ac și ață maro ? El privea trist cum îi cos puloverul, simțind că i-l coseam cu adevărat, nu ca să-i fac în ciudă. Văzându-l așa trist m-am gândit să-i mai îmbrac o dată puloverul, așa cârpit, să văd cum vine. El s-a dezbrăcat încet și a intrat alături de mine în Pulover. Oprește-te puțin... Ce este ? a întrebat el. Mă doare... E normal să te doară puțin... Depărtează puțin mai mult picioarele... Mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
l coseam cu adevărat, nu ca să-i fac în ciudă. Văzându-l așa trist m-am gândit să-i mai îmbrac o dată puloverul, așa cârpit, să văd cum vine. El s-a dezbrăcat încet și a intrat alături de mine în Pulover. Oprește-te puțin... Ce este ? a întrebat el. Mă doare... E normal să te doară puțin... Depărtează puțin mai mult picioarele... Mă doare, mă doare ! Mă doare și mai rău... Și pe mine mă doare, să știi. Vrei să ne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
când încerca să mă dezvirgineze. Pentru mine așa ceva n-ar fi fost posibil decât printr-un viol, un viol al unui necunoscut care să mă zgârie cu barba. Și totuși iată-mă întinsă pe spate, cu ochii în tavan, în Puloverul maro care, cu fibrele întinse la maximum, ca și mine, aștepta ca totul să ia sfârșit. Uite, am o idee. Am putea să bem ceva, ca să ne relaxăm. Cred că era pe aici niște coniac... Nu, mersi, vreau să-mi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]