4,117 matches
-
care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip jogging), valorile pulsului să nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip jogging), valorile pulsului să nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
faptul că în orice activitate desfășurată de o persoană (incluzând aici și activitățile sportive tip jogging), valorile pulsului să nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului, așa cum au fost ele evidențiate anterior în volumul I al lucrării de față29. Astfel, în timpul practicării joggingului frecvența
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului, așa cum au fost ele evidențiate anterior în volumul I al lucrării de față29. Astfel, în timpul practicării joggingului frecvența cardiacă maximă ar trebui să se încadreze între 50% si 70% din valoare maximă determinată după formulele anterior evidențiate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să-și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (50-70% din 185). Pulsul, ca și reper în dozarea efortului din timpul practicării constante a joggingului, poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de oboseală sau a celei de supraantrenament (stări care pot apărea fie ca urmare a dorinței inițiale prea mari a practicanților
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a atinge anumite efecte în timp scurt, fie ca urmare a pasiunii exagerate pentru astfel de activitate fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul trebuie să revină la aproximativ aceleași valori ca cele de la începutul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul trebuie să revină la aproximativ aceleași valori ca cele de la începutul efortului. Fig. nr. 143 - Măsurarea frecvenței cardiace - reper în jogging Datele pulsului sunt strict individuale și ele nu pot constitui repere decât în condiții bine determinate: cunoașterea foarte bună
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul trebuie să revină la aproximativ aceleași valori ca cele de la începutul efortului. Fig. nr. 143 - Măsurarea frecvenței cardiace - reper în jogging Datele pulsului sunt strict individuale și ele nu pot constitui repere decât în condiții bine determinate: cunoașterea foarte bună a activității propriului organism concomitent cu efectuarea periodică a unui control medical. Experiența practică, precum și sfaturile expuse în lucrările de specialitate ne determină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
arterei radiale a pumnului, cifra exactă a pulsațiilor. Imprecizia era foarte mare, cu cât controlul pulsațiilor cardiace pe timpul efortului era imposibil, cu atât mai puțin să ceri atletului să se oprească un moment. Astfel, un atlet din doi își lua pulsul manual greșit, subestimând cu până la 17 bătăi /minut pulsul exact. Pentru a elimina acest neajuns, știința, ca urmare a studiilor și cercetărilor aplicate, a inventat prin anii “80 ai secolului trecut, măsurătorul de frecvență cardiacă (fig.nr.144 147). Fig
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
era foarte mare, cu cât controlul pulsațiilor cardiace pe timpul efortului era imposibil, cu atât mai puțin să ceri atletului să se oprească un moment. Astfel, un atlet din doi își lua pulsul manual greșit, subestimând cu până la 17 bătăi /minut pulsul exact. Pentru a elimina acest neajuns, știința, ca urmare a studiilor și cercetărilor aplicate, a inventat prin anii “80 ai secolului trecut, măsurătorul de frecvență cardiacă (fig.nr.144 147). Fig. nr. 144, 145 și 146 - Măsurarea pulsului prin dispozitive
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
bătăi /minut pulsul exact. Pentru a elimina acest neajuns, știința, ca urmare a studiilor și cercetărilor aplicate, a inventat prin anii “80 ai secolului trecut, măsurătorul de frecvență cardiacă (fig.nr.144 147). Fig. nr. 144, 145 și 146 - Măsurarea pulsului prin dispozitive speciale De atunci forma și funcțiile sale au fost permanent adaptate, pentru a oferi utilizatorilor date cât mai obiective, în timp real, fără a fi nevoiți să se oprească din alergare. Astfel, un practicant de jogging poate astăzi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Pedometrul (stepcounter-ul) este un dispozitiv destul de ușor de purtat și utilizat, care poate măsura numărul de pași făcuți de o persoană, distanța parcursă, iar dacă funcțiile sale sunt mai complexe, poate indica informații despre numărul caloriilor consumate și chiar a pulsului (anumiți senzori). 6.6. Verificarea greutății corporale - un reper clasic Pentru multe persoane care să apucă să alerge, atingerea sau menținerea unei greutăți corporale „visate”, mult dorite, este unul dintre obiectivele majore. Dar, oare pot valorile greutății corporale să ne
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
că să particip la o competiție sportivă. Într-o zi, un prieten care era un alergător de distanță experimentat m-a convins să alerg șase mile cu el și mi-a arătat cât de departe eram de adevărata condiție fizică. Pulsul meu mi-a crescut foarte repede. Am început să respir greu, tânjind după aer. Îmi simțeam plămânii și gâtul ca și cum ar fi ars. Picioarele mi s-au înmuiat. Întregul meu corp a suferit efectele acestui tip de efort. Astăzi, ca
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
să facă deja un efort suplimentar pentru a asigura cantitatea de sânge necesară diferitelor structuri. Din acest motiv, are loc o atrofie (diminuare în volum) a mușchiului inimii, însoțită destul de des, la sedentarii tineri, de palpitații, vertije, dureri de cap, puls neregulat etc. Lipsa de mișcare poate provoca și tulburări de excitabilitate ale sistemului nervos vegetativ, ce pot duce în eroare evaluările electrocardiografice, medicii fiind tentați să le asocieze cu anumite afecțiuni ale miocardului. Astfel, putem întâlni destul de multe cazuri în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]