1,471 matches
-
nonlimbajului. De fapt, cuvintele, potrivit lui Rousseau, sînt un factor decisiv de incomprehensiune, de neînțelegere între oameni, fie că țin de limbajul scris, fie de cel vorbit. Dacă starea de natură nu poate fi concepută decît ca o comunicare imediată a pulsiunilor sufletului și a elanurilor inimii, e firesc să ne gîndim că ea nu a putut ține seama de aceste semne artificiale și înșelătoare care caracterizează actualmente vorbirea omului. Gîndindu-se la modalitățile unei posibile reforme a scriiturii muzicale, Rousseau s-a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ei încep să vorbească de Vîrsta de aur..." Departe de a contesta semnificația esențială a observației, datele noi ale analizei psihologice actuale permit să-i precizăm efectele. Și se poate face nu numai definind nostalgic ca o "regresiune" ca o pulsiune de întoarcere spre liniștea vieții fetale sau spre spațiul securizant al primei copilării -, dar insistînd mai ales asupra condițiilor exterioare, tocmai pentru a le grăbi evoluția. Psihismul primitiv fiind considerat a fi prin definiție de nezdruncinat, trecutul infantil fiind considerat
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de persistența lor în vîrsta adultă. Chemarea Salvatorului e replica la o situație de vacuitate, e vorba de căutarea unui tată absent sau de substituirea unei imago părintești idealizate, celei a unei paternități refuzate. Speranța în revoluția mesianică este expresia pulsiunilor unei voințe megalomane care modelează lumea după propriile sale modele. Imaginea contradictorie a Orașului, protector sau tentacular, corespunde celei a Mamei, a locului închis și sigur, sau a căpcăunului devorator. Denunțarea complotului eliberează de spaime, de resentimente, de ură... Și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
manifestări, primele lor imperative se află și se manifestă în noi înșine, prin noi înșine, în banalitatea inconștientului nostru. Prezente în ceea ce este normal în psihismul individual (să nu uităm că noțiunea de normalitate e cu totul relativă), visele și pulsiunile imaginarului există ca atare și în ceea ce este normal în psihismul colectiv. În mod firesc, atenția noastră e atrasă de manifestările mitice agitate, tumultuoase, ostentative. Analistul tinde astfel să supraliciteze aspectele nevrotice, să perceapă acest psihism numai prin stările sale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
individului nu i se poate impune nimic, totul este posibil. Dacă totul are aceeași valoare, nimic nu mai are sens. Lipsit de criterii și repere ce ar ținti dincolo de persoana lui, omul este definitiv lăsat în seama lui, limitat la pulsiunile, pasiunile și dorințele sale". (Sévillia, 2009, p. 53) În aceste circumstanțe, "tirania grupului" este resimțită ca o binecuvântare, ca o modalitate de conformare la reperele pe care grupul le concretizează. De multe ori grupurile sunt efemere, aderențele formându-se spontan
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
relație cu materialismul ateu din secolul al XVIII-lea. Natura este singurul principiu care mișcă universul, singura forță care generează viața, care suscită și guvernează orice pasiune omenească. Ceea ce societatea numește și consideră crimă nu este nimic altceva decât consecința pulsiunilor pe care Natura le dezlănțuiește în sufletul omenesc. În economia sa risipitoare, aceasta are nevoie atât de vicii, cât și de virtuți, și potrivit necesităților sale, îl înclină pe om către unele sau către altele. În măsura în care este comandată de Natură
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și Breton. Opera sa dezvăluie întregul potențial dezagregator și corupător al nihilismului, înveșmântându-l într-o aură demonică, și pune o întrebare care nu suferă amânare: ce îi mai rămâne omului, după moartea lui Dumnezeu, dacă nu spontaneitatea înfricoșătoare a pulsiunilor sale? Sexualitatea nu devine oare incinta în interiorul căreia omul își închide propria disperare? Un lucru este clar: când Dumnezeu moare, omul se transformă într-un animal. Opera Divinului Marchiz devine așadar tentativa cea mai coerentă de a construi o antropologie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de vedere moral? • Care este atunci atitudinea ce trebuie adoptată în fața degradării societății și a diminuării forțelor sale vitale? Ce se poate face în fața "bolii voinței", așadar a incapacității de a îmblânzi, pornind de la un principiu, contradicția care apare din pulsiunile fiziologice? Bourget consideră legitim punctul de vedere al moralistului și al politicianului, care produc "reacții" la forțele decadenței, dar susține că doar un alt punct de vedere, cel "psihologic", este în măsură să pozitiveze decadența și să surprindă "valorile estetice
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acțiunile și comportamentul. Consecința este că el trăiește situațiile vieții ca problemă, iar într-o asemenea experiență se regăsește expus libertății de a trebui să inventeze lumea posibilităților sale, care se deschide între două extreme la fel de înșelătoare: naturalitatea înspăimântătoare a pulsiunilor sale și lipsa de limite a gândirii sale. Tehnica vine așadar în întâmpinarea caracterului deficient al omului natural, rezolvând problemele pe care trebuie să le înfrunte pentru a se orienta cu succes în viață. Acest lucru îl sublinia Ortega y
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
va fi pozitivă sau negativă. Unele dintre aceste dispoziții și instinctele se cer a fi înfrânte, altele stimulate; în unele cazuri este necesară prezența unei autorități ca să sprijine și să conducă procesul de dobândire a experienței și de inhibare a pulsiunilor nedorite social, în alte cazuri copilul simte nevoia liberei sale manifestări. Cu cât crește mai mult, cu atât trebuința sa de libertate devine mai puternică. O astfel de autoritate, acceptată de elev și care permite manifestarea și creșterea gradului său
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
orientări care se opun intervenției adultului în procesul devenirii copilului. Adepții educației noi, de exemplu, se situează la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge atât de departe în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă recomandă intervenția adultului numai la cererea copilului, în rest, lăsându-i acestuia din urmă libertatea de a-și alege activitățile. Concepțiile amintite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1997, p. 66. 115 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977, p. 23. 116 Durand vorbește despre traseul antropologic, pe care îl consideră un schimb permanent care are loc la nivelul imaginarului între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective care emană din mediul cosmic și social. (Ibidem, p. 48). 117 Ibidem, p. 496. 118 "Analogon-ul pe care-l constituie imaginea, susține Durand, nu este niciodată un semn ales arbitrar, ci e întotdeauna
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de la Varșovia, căruia noul regim se grăbise să-i jure credință. Asta presupunea de fapt o legătură ombilicală decisivă cu Moscova și interpretarea instituțiilor și valorilor democratice în limitele pe care Moscova le accepta. Aceste incertitudini au iscat nu puține pulsiuni vindicative și iredentisme nedigerate. Se vorbea de democrație evocând tradiția, cvasi-mitică, a României interbelice, în timp ce televiziunea unică, zisă liberă, difuza un fluviu de satire antiparlamentare ale aceleiași perioade interbelice. Pluteau, ici și colo, schițe ale unei "a treia căi", ale
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
complet dezinteresată și nu urmărește decât binele poporului, sacrificându-se pe sine în beneficiul interesului majoritar. Frontul e poporul" scandau manifestanții pro-FSN la 28 ianuarie. Susținută activ de Ion Iliescu, care se proclamă "sărac și cinstit", ca și de intermitentele pulsiuni populiste ale succesivelor guvernări FSN-FDSN, apoi chiar PSD, tema guvernării dezinteresate a echipei Iliescu s-a prăbușit în conștiința publică abia în anii 2000-2004, când nu a mai putut rezista în fața ostentației acaparatoare a PSD, a guvernului Năstase și a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să se înfrunte dramatic în numele propriilor națiuni, într-un război local sângeros a cărui cruzime bântuie și azi imaginarul istoric al ambelor popoare, provocând adesea neîncredere și, nu o dată, chiar ură retrospectivă. Violențele de la Târgu-Mureș nu au avut nimic spontan. Pulsiunile iredentiste ale guvernului Antal de la Budapesta le vor fi stimulat, dar nici de partea română nu se poate nega faptul că mijloace materiale și umane considerabile au fost mobilizate, pregătite și instrumenta lizate deliberat. Sute de țărani români, hipnotizați de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care a inundat Europa occidentală încă din 1990, culminând în timpul războiului iugoslav. În ultimii ani, atât în Italia, cât și în Franța, aceste colonii în mare măsură parazitare au declanșat nu fără complicitatea autorităților tentate de populism valuri succesive de pulsiuni prea puțin conforme cu valorile europene. Pitorescul violent al acestor cohorte de traficanți de toate culorile, ca să nu mai vorbim de mafia rusă încărcată de aur care a colonizat nu numai Ciprul, ci și o bună parte din Coasta de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al autorului, dimensiunea "apolinică" a personalității). Nu întâmplător, întreaga literatură a lui Lovinescu se focalizează asupra psihologiei erotice (complet eludate în paginile memorialistice propriu-zise) și a modelării de sine, confirmând ideea freudiană a terapiei prin scris (formă de sublimare a pulsiunii libidinale), asumată explicit 110 de teoreticianul mutației valorilor estetice. Bineînțeles, segregarea autorului empiric de lumea ficțiunilor sale devine operantă doar la nivel teoretic, din necesitatea de a distinge pactul ficțional-estetic de cel (auto)biografic-psihologic, "literatura" de "document". Nu trebuie să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Deznodământul devine, din nou, relevant, dacă citim textul ca o psihodramă cu caracter curativ, în care scriitorul și-a regizat, imaginar, propria viață. Ținând cont de faptul că femeia ar personifica principiul plăcerii, al vieții, în vreme ce bărbatul-intelectual (Iorgu și Luca), pulsiunea morții, a repetiției, atunci condamnarea plăcerii pare a indica mai mult opțiunea morală a dramaturgului decât adevăratele resorturi ale funcționării psihicului, înclinat instinctiv spre profilaxie (de aici și impactul extraordinar al melodramei în rândul publicului larg, cu instinctele nepervertite). Pe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aici și impactul extraordinar al melodramei în rândul publicului larg, cu instinctele nepervertite). Pe de altă parte, legătura strânsă a termenilor din interiorul "triunghiului" soț-soție-amant e menită a sugera un raport similar în interiorul unității organice a psihicului, având la bază pulsiunea libidinală, cu cele trei instanțe descrise de Freud (acest "Paganini al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
paradoxal ca o comunitate morală". Și, mai apoi, "ceea ce ar fi trebuit să fie o intersecție de destine individuale orientate de o fatalitate sangvină se dovedește a fi mai degrabă o sincronizare corală de voci, interese și valori. Comunitatea captează pulsiunile individuale, făcând din ele fapt social. Instinctele se rezolvă în semne colective, legitimate ca enunțări morale. În acest proces de transfigurare a fatalității sangvine, jocul patimilor dezlănțuite se integrează natural într-un discurs al datoriei și al valorii. Această articulare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aceasta un act terorist. În cazul incendiatorilor regăsim adesea același climat de instabilitate familială, o școlarizare întreruptă la 14 ani, întotdeauna mediocră, urmată apoi de o aceeași instabilitate a locurilor de muncă, nespecializare. Apare un element dublu: nevoia de afirmare; pulsiuni sinucigașe. Nevoia de afirmare este provocată de o teamă dominantă, un sentiment de singurătate. "Bîntuirea focului" apare tîrziu, într-un caz, la 39 de ani, după o existență instabilă și o copilărie marcată de absența părinților; la 28 de ani
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Acest refuz al prezentului, al societății adulților, această dorință de întoarcere la trecut nu sînt în realitate decît tot atîtea jaloane ale unui aceluiași itinerar de fugă spre moarte, soluția tuturor eșecurilor. Cu toate acestea, nu este imposibil ca asemenea pulsiuni să fi fost dezvoltate, încurajate în cursul antrenamentului: ele au avantajul de a diminua riscurile asumate de către "angajatori". În sfîrșit, mass media sfîrșește prin a-i da terorismului o nouă profunzime și culori mai vii. Prin ea, un asasin devine
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
atribuindu-și denumirea de democrație populară. Privit din acest punct de vedere, Caragiale este descoperitorul unei zone specifice a inconștientului european, și anume al inconștientului românesc. în tot ce a scris, Caragiale a studiat boborul, cu întreaga monstruozitate coșmarească a pulsiunilor sale. O societate decerebrată, redusă la stereotipii, ritualuri obsesionale, amoruri convulsive, verbigerație goală, în umbra supraeului ridicol al statuei Libertății din Ploiești. România lui Caragiale nu este o persoană integră spiritual, ci inconștientul ei pur. Nu există prințipuri, nu sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mult mai punctuală, fenomenul divinatoriu poate deveni un factor de echilibru psihosocial. Gilbert Durand afirmă că această funcție este una specifică imaginației simbolice, folosindu-se de un model argumentativ psihanalitic. Actul divinator ar fi, în acest caz, o zonă-tampon între pulsiune și reprimare. Cu alte cuvinte, practica îl smulge pe om dintr-un univers al imaginii (lumea de azi este o lume a imaginii) și îi redă dimensiunea simbolică a existenței. Practic este lipsit de importanță dacă actul divinatoriu este eficient
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]