3,464 matches
-
de anonimat specific marilor aglomerări urbane micșorând simțul responsabilității personale. S. Milgram (1970) oferă o explicație adițională faptului că, în marile orașe, cum este și New York-ul, unde a fost ucisă tânăra Kitty Genovese, oamenii sunt mai „insensibili” la necazurile punctuale ale altora. Nu este vorba atât despre simțăminte morale, cât despre faptul că în asemenea conglomerate umane are loc o supraîncărcare informațională. De la zgomotele străzii de zi și noapte, la multitudinea de reclame, afișe, nenumărate pliante, ziare etc. și până la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
articularea eforturilor, luarea deciziei etc.). S-a demonstrat că, de regulă, grupul real nu utilizează deplin resursele ipotetice ale membrilor săi și nu fructifică interacțiunile optimale. Iată, așadar, că, inclusiv pentru sarcini relativ mai simple, cum este rezolvarea de probleme punctuale (de obicei logico-matematice), nu se poate tranșa în termenii unui răspuns ferm de „da” sau „nu” dacă performanța de grup este superioară celei individuale. Cu atât mai mult pentru activități mai complexe și subtile. Pe de altă parte, grupurile de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
probleme, iar conflictul reprezintă doar vârful aisbergului; de aceea, atunci când focalizăm discuția doar pe o problemă sau pe cauza generatoare de conflict, avantajele ar consta în faptul că părțile pot să-și definească foarte clar poziția în raport cu aceasta (o poziție punctuală având o cauză de același tip). În schimb, când abordăm un set de probleme și setul de relații care există în spatele unei probleme, putem avea o viziune mai extinsă asupra fenomenului și atunci intervenția noastră de mediere va fi mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
divinae legis). Stilul manualului a fost foarte prețuit în trecut (a fost comparat chiar cu cel al lui Tacit!), întrucît se credea că avea încă forța tradiției culturale clasice; astfel de judecăți trebuie să se sprijine însă pe o analiză punctuală. Conținutul operei se poate divide în două părți, corespunzătoare fiecărei cărți. Prima parte se referă la aspectul formal al stilului biblic, mai precis la formele literare specifice fiecăreia dintre cărți, la izvoarele lor, la autori și structură. A doua parte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o perioadă mai lungă, lucrul În echipa În care elevul a dat cele mai bune rezultate. Copilul trebuie plasat departe de sursele de distragere a atenției, cum sunt ferestrele, computerele, ușile, etc., sarcinile de lucru trebuie să fie clare și punctuale, evitându-se formularea unor sarcini multiple și de lungă durată. Limitarea timpului petrecut În fața televizorului, creșterea timpului petrecut În familie Televiziunea prin natura sa specifică, promovează hiperactivitatea, superficialitatea, graba, necesitatea de a muta permanent atenția asupra unor aspecte noi și
COPILUL HIPERACTIV ŞI CU DEFICIT DE ATENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela PETRESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2181]
-
dată recentă ai facultăților de istorie, de științe sociale etc., autori ai unor comunicări cu subiecte foarte specializate (d. ex. "Programul ceaușist de alimentație rațională", " Ideea de confort în locuințele medii bucureștene din anii '80", "Planul de stat" etc.). Comunicările "punctuale" prezentate la Simpozion, în număr de 172, dacă am socotit bine, au fost grupate în jurul următoarelor mari teme: "Rezistența la comunism în deceniile 8 și 9 (oponenți și disidenți)", "Drepturile omului în România" (în aceeași perioadă), "Securitatea și viața cotidiană
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
auto(teo)arhia, bineînțeles convergentă (din cauza lui «teo» care o surplombează)”. Cu dezbaterea asupra celui de-al patrulea fel al lui a avea: „avutul-lucru”, colocvialul abordează socialul. Cum ar putea fi proporționat a avea „în funcție de nevoile ireductibil individuale (ba chiar punctuale) caracteristice fiecărui a fi singular”? Amplă și complexă, analiza structurii instituționale a „întreitei lumi contemporane”, cu insistență asupra sistemului socialist, stabilește că instituțiile „își propun exact inversul a ceea ce ar trebui să-și propună: își propun anume să-l organizeze
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
cu tematică profesională semnalabile sunt În jurul organizării muncii intelectuale, Învățământul românesc în complectă descompunere, Profesori universitari „fără rușine” și profesori universitari „cu”, Premiile literare la noi, apărute fără semnătură. Pagina a treia, intitulată „Critica săptămânii”, purta un chenar de recapitulare punctuală a săptămânii culturale încheiate; urmau rubrici de recenzii - „Cărțile”, de cronică teatrală și muzicală - „Teatrele” -, artistică - „Expozițiile”-, „Revista revistelor”, asigurate, uneori prin rotație, de Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, F. Aderca, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Sergiu Dan, Petre Cătunaru, Ion Negulescu sau
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
susținute de către practicant reprezintă un demers obligatoriu în evaluarea corectitudinii exersării activității didactice. Susținerea unei lecții reprezintă un exercițiu, complex, dar un exercițiu. Ca atare, atît exersarea, cît și rezultatul acesteia trebuie supravegheate și corectate prin evaluare și prin intervenții punctuale. Numărul și corectitudinea exersărilor cresc șansa formării competențelor adecvate. Evaluarea presupune anumite repere, pretenții, pe care studentul le cunoaște de la Didactica specialității. Prin lecție nu i se cere studentului decît să facă dovada interiorizării informației didactice, cu ineditul contextului, prezența
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
sportivului. Acesta își cunoaște bine elementele exercițiului, dar greșește de nenumărate ori la execuție și știe că a greșit, de cele mai multe ori știe cu exactitate și cauza. Discutarea exercițiului cu antrenorul îl ajută să conștientize cauzele ascunse, să primească soluții punctuale pentru corectarea exersării. Mai departe, chiar în situația exercițiului executat fără cusur, sportivul nu este lipsit de surpriza eșecului, în cazul presiunii stadionului. Eșecul unor campioni olimpici se încadrează în dificultatea adaptării la o situație socială presantă. Studentul practicant parcurge
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
confirmă chiar când o infirmă printr-o oarecare elaborare narativă. Povestire are o rază cvasinulă, ca la Daniil Harms („Ce rost mai are să povestim ceva?”), Scara tematizează delirul fugii dintr-o scenă în alta, Dispariția lui Flory este o rescriere punctuală (și punctual-distorsionată) a lui E.A. Poe din Balerca de Amontillado. Finalizarea corupe sursa prin șarja pastișei: infamul ins pe care se răzbună vindicativul narator nu mai este zidit, ci închis (pentru totdeauna) în closet. Tot așa, în Augusta se prelucrează
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
alți părinți care s-au confruntat sau sunt interesați de probleme similare; pot să încerce să soluționeze o problemă cu care se confruntă fără a le fi lezată imaginea de sine sau sentimentul de competență, pot afla răspunsuri la probleme punctuale; pot să-și valorifice propria experiență; pot învăța și achiziționa cunoștințe / abilități în ritmul propriu și alegând temele care îi interesează și, nu în ultimul rând, pot constitui o comunitate de suport social. Principala cerință față de programul de formare / educare
ÎN LOC DE POSTFAȚĂ ŞCOALA PĂRINŢILOR – O INIŢIATIVĂ DE APRECIAT. In: Arta de a fi părinte by Elena Manuela Vlasie () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1426]
-
exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte instrumente de schimbare socială punctuală, în slujba actorilor sociali. În anii ’90 s-a conturat o nouă preocupare a societăților: lansarea unor programe de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială a început să apară ca preocupare la toate nivelurile: internațional (Uniunea Europeană prezintă o tentativă remarcabilă de dezvoltare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au creat un complex instituțional care soluționează unele obiective: armata, poliția, sistemul sanitar sau educațional. Instituțiile, odată constituite, chiar dacă în momente de criză se pot modifica/perfecționa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perfecționa, nu reprezintă un proces de dezvoltare socială; schimbarea socială se realizează printr-un proces continuu de perfecționare, „din aproape în aproape”, neplanificat printr-o strategie. Societatea s-a transformat continuu printr-un proces „spontan”, soluționând „pas cu pas” problemele punctuale nou-apărute; acumularea acestor schimbări produce alte schimbări, neplanificate. Acest proces spontan neplanificat nu reprezintă o dezvoltare socială așa cum este definită aici. Este deci necesar să facem o distincție între un proces spontan de dezvoltare socială și un proces planificat, controlat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de către instituțiile relevante: sănătate, educație, finanțe. Activitatea tot mai insistentă de dezvoltare a unor strategii ridică o nouă problemă: preevaluarea acestora. Se poate înregistra un proces de dezvoltare a capacității de preevaluare a strategiilor, diferită prin complexitate de preevaluarea soluțiilor punctuale. Preevaluarea strategiilor are în vedere în mod special: Se atinge sau nu obiectivul global? Sunt efecte laterale/secundare pozitive sau negative/perverse ale strategiei? Care este costul implementării strategiei: e acest cost acceptabil și, mai ales, sustenabil? Un exemplu este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele de tip FSU, adresându-se unor situații de criză și promovând o paletă largă de obiective, relativ discrete, dar interrelaționate. În timp, aceste fonduri de tip FSU au evoluat de la focalizarea pe situații de criză și rezolvarea unor probleme punctuale, presante la definirea unor obiective de atins pe termen lung și, astfel, au apărut Fonduri de Dezvoltare Socială. Așadar, distincția principală între aceste două tipuri de fonduri este dată de tipurile de obiective vizate: fonduri sociale ce vizează atingerea unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor servicii publice de asistență. De fapt, o asemenea opțiune ar putea fi explicată și ca o ideologie justificativă a slabului interes pentru asistența socială. Efectul a fost dispersia serviciilor publice de asistență socială într-o multitudine de servicii nonguvernamentale, punctuale, nesustenabile și care, pe ansamblu, au fost slab eficiente în termeni de cost/beneficiu. Paradoxal, s-a perpetuat înlocuirea asistenței sociale în familie și comunitate, la nivel comunitar, cu programe selective propuse de ONG-uri la întâmplare, de scurtă durată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și costisitoare a dezvoltării unor servicii înalt specializate adesea fără beneficiari și orientate către atenuarea efectelor, ignorându-se cauza problemei. Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, programul de guvernare 2004-2008 aduce în discuție redefinirea rolului statului în procesul de reconstrucție instituțională a sistemului de servicii de asistență socială și transferul parțial al responsabilității furnizării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și programele naționale aflate în curs de derulare. Astfel: referitor la problematica accesului la învățământul primar și gimnazial, strategia guvernamentală prevede măsuri care vor preveni abandonul școlar și vor urmări creșterea participării școlare a copiilor provenind din familii sărace. Măsurile punctuale prevăzute în acest sens se referă la introducerea unor servicii educaționale secundare, cum ar fi acordarea unei mese la cantina școlii, acest serviciu vizând, în primul rând, școlile din zonele sărace, cu elevi omogen săraci. Școlile cu program prelungit (masă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurală nu trebuie sa fie privită doar ca o problemă, ci și ca o oportunitate. (Fishler, 2004) Între globalizare și sat Trăim într-o lume a complexității interrelaționărilor și dependențelor. Decizii luate într-o anumită parte a lumii afectează zone punctuale sau extinse în cu totul alt spațiu geografic. Puterea de orice tip se împarte sau se negociază între diverse organizații și agenții aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot să vizeze global dezvoltarea (spre exemplu, Plan Național de Dezvoltare a României), să abordeze dezvoltarea unui sector anume (spre exemplu, industrie, agricultură, protecția mediului, educație, sănătate etc.) sau să se concentreze asupra unui aspect punctual. A nu se confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății românești actuale, fără rezolvarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vizeze global dezvoltarea (spre exemplu, Plan Național de Dezvoltare a României), să abordeze dezvoltarea unui sector anume (spre exemplu, industrie, agricultură, protecția mediului, educație, sănătate etc.) sau să se concentreze asupra unui aspect punctual. A nu se confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății românești actuale, fără rezolvarea căreia dezvoltarea este vorbă goală. Sărăcia nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
industrie, agricultură, protecția mediului, educație, sănătate etc.) sau să se concentreze asupra unui aspect punctual. A nu se confunda totuși nivelul punctual cu o problemă socială specifică. Rezolvarea celor mai multe probleme sociale necesită, în același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății românești actuale, fără rezolvarea căreia dezvoltarea este vorbă goală. Sărăcia nu este însă o problemă care se poate rezolva doar prin acțiuni punctuale, ci necesită o intervenție multisectorială. Dezvoltarea, ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
același timp, o abordare globală, sectorială și punctuală. Spre exemplu, sărăcia reprezintă o problemă socială majoră a societății românești actuale, fără rezolvarea căreia dezvoltarea este vorbă goală. Sărăcia nu este însă o problemă care se poate rezolva doar prin acțiuni punctuale, ci necesită o intervenție multisectorială. Dezvoltarea, ca și rezolvarea problemelor sociale, este adresată simultan la nivel național, regional, județean, local sau la nivelul unor grupuri specifice de populație. Problemele sociale generale (spre exemplu, sărăcia sau traficul de ființe umane) sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]