4,523 matches
-
este expresia feminității, a fecundității și a maternității, a purității, fluidității și lentorii, a inconștientului, imaginației și creației. Gama ei de semnificații merge de la infim (picătura) la puterea absolută (val seismic, potop). În vis apa exprimă, în general, procesul de purificare interioară. Baie, duș, abluțiuni Baia și dușul (la fel ca toate elementele legate de ele: săpun, gel de duș, mănușă, prosop etc.) purifică, în afară de corp, inima și sufletul. Astfel, a se spăla în vis evocă nevoia de a se debarasa
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în mod nefericit de un eveniment neplăcut (a fi amestecat într-o afacere delicată). Dușul capătă un sens nou. Expresia «Duș rece» evocă o surpriză neplăcută, un eșec, o turnură neașteptată. Botez Botezul constituie un ritual de trecere și de purificare. În vis, dacă subiectul participă într-un fel sau altul ori e doar un simplu spectator, exprimă nevoia de «a se curăța», de «a se spăla» de acțiunile negative, de a crește și de a se înălța spiritual. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
doua nașteri. Valurile simbolizează mișcarea perpetuă și ritmată. Ele arată capacitatea de adaptare, schimbarea («a fi pe val»), dar și instabilitatea. Mareea reia același simbolism, adăugând periculozitatea, prin rapiditatea sa uneori ucigașă. Spuma, la rândul ei, evocă la modul pozitiv, purificarea prin albeața sa, iar la modul negativ furia și mânia («a spumega»). Plaja este în legătură cu nisipul (vezi acest cuvânt), dar și cu noțiunile de destindere și vacanță. În vis, ea indică nevoia de evadare a subiectului. Piscină Spațiul închis al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și este angajat într-un proces de purificare, fără îndoială prea violent și prea radical; - când este strivit, înseamnă că, este sub tutela unei autorități mult prea puternice. Îi sunt oprimate atât gândurile, cât și acțiunile. Se întâmplă și ca cel ce visează să vadă o ființă dragă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bucuriei, lacrimile au în mod simbolic, o putere fecundă și regeneratoare. Ca secreție, lacrimile sunt echivalentul spermei și au deci, în gândirea magică, o energie fertilizantă similară. A plânge în vis dezvăluie dezordinea, dar și eliberarea de energia negativă, așadar purificarea inimii și a sufletului. Mirare, surpriză Mirarea arată caracterul neașteptat (plăcut sau neplăcut) al unei situații. Este adesea indiciul unei descoperiri: revelația unei fațete ascunse sau nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
informație și eveniment. O dispută interetnică poate să rămână subiectul unei știri obișnuite. Evenimentul apare în momentul în care ziaristul observă (sau impune chiar el) un grad sporit de generalizare, o grilă anume de lectură, realizată prin procedeul etichetării: „genocid”, „purificare etnică”, „crime împotriva umanității” etc. Sensul oricărui enunț depinde hotărâtor de interesele, de sistemul propriu de gândire sau de credința religioasă a celui care îl emite. Din ce perspectivă privești moartea unor palestinieni din Fâșia Gaza? Palestinienii vor vorbi despre
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu adversarii potrivit propriilor interpretări ale convențiilor legale. În multe dintre conflictele contemporane, civilii sunt ținta agresiunilor și drepturile fundamentale sunt frecvent Încălcate. În plus, intensitatea tensiunilor etnice și a urii rasiale, religioase sau culturale au generat numeroase acțiuni de purificare etnică, așa cum s-a Întâmplat de pildă În Bosnia, Cambodgiaxe "Cambodgia" și Rwandaxe "Rwanda" (Rasmussen, 1997). Aceste transformări ale societății internaționale, precum și ale naturii conflictelor și amenințărilor la adresa păcii și securității au dus la modificarea conceptului de securitate Însuși. Dacă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sau pedeapsa pentru păcatele sale. Din acest motiv, existența În chinurile durerii este raportată la Infern, după cum existența În plăcere este rezervată Paradisului. Între Infernul durerii și Paradisul plăcerii se interpune Purgatoriul, simbol al instanței de catharsis al durerii, al purificării. Ultima formă a durerii este durerea metafizică, raportată la transcendență. Ea este, Într-o anumită privință, similară durerii lumii și se raportează la „sentimentul tragic al vieții” (M. de Unamunoă. De ce suntem condamnați la durere? De ce trebuie să suferim? Care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iubire. În creștinism, omul nu mai este singur, ci Într-o permanentă relație de comuniune cu Dumnezeu (arhetipul Tatălui creatoră. Iubirea este mai puternică decât păcatul. Din acest motiv, persoanei păcătosului i se deschide perspectiva mântuirii, a salvării și a purificării sale sufletești, morală și spirituală, pentru a-și putea redobândi starea sa originară. Omul nu poate fi distrus, fiind creația lui Dumnezeu. El poate cădea prin păcat, dar se poate mântui prin suferință, prin căința recunoașterii și desprinderii de păcatele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Omul nu poate fi distrus, fiind creația lui Dumnezeu. El poate cădea prin păcat, dar se poate mântui prin suferință, prin căința recunoașterii și desprinderii de păcatele sale. În felul acesta, mântuirea devine un exercițiu sufletesc și spiritual/moral de purificare. Acceptarea privațiunilor fizice, retragerea din lume, adoptarea unei vieți sobre și izolate pentru a favoriza deschiderea interioară semnifică ieșirea și depășirea limitelor lumii, dar și a propriilor limite. Viața ascetică de renunțări lumești Înseamnă deschidere interioară și comuniune cu Dumnezeu-Tatăl
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de renunțări lumești Înseamnă deschidere interioară și comuniune cu Dumnezeu-Tatăl. O relație bazată pe iubire, În care omul nu este niciodată singur. Iubirea va transforma suferința În plenitudine, iar mântuirea interioară va Înnobila umanul, Înălțându-l și Întărindu-1. Catharsisul este purificare. Mântuirea este Înălțarea și transfigurarea umanului prin comuniunea iubirii dintre om și Dumnezeu. În cazul vinovăției tragice, eroul este singur În lupta cu destinul. În cazul păcatului, omul suferă, dar sfârșește prin a se reîntoarce la Dumnezeu. În perspectiva unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acestuia, este reprezentat prin confesiune sau spovedanie, act de deschidere și de mărturisire a individului În fața lui Dumnezeu, În care preotul intermediază, cu valoare terapeutică, cathartic-restauratoare, acest dialog dintre om și Dumnezeu. Rezultatul va fi o eliberare sufletească și o purificare morală a celui care se spovedește. În al doilea rând se situează ritualurile colective, de invocare a divinității, cu aceeași valoare cathartică și de restaurare psihomorală. În această categorie sunt incluse serviciul liturgic și pelerinajele la locurile consacrate divinității, la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
creștine ale credinței, speranței și iubirii. Cetatea lui Dumnezeu este imaginea simbolică a „Întoarcerii la origini”. Este regăsirea modelului arhetipal pierdut. Este reintegrarea În starea de inocență morală și spirituală originară. Este un act de restaurare a ființei umane prin purificarea sa sufletească și morală. Este reintrarea În Paradisul originar, pe care omul l-a pierdut. Dar aceasta reprezintă o desprindere de uman, o Învingere și o depășire a contradicției sau a conflictului dintre lume și spirit. 23 FORȚA SUFLETEASCĂ (VOINȚA
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a cetății. Ele au un rol educativ-moral prin readucerea trecutului În prezent ca o formă de „retrăire”, de factură simbolică, fiind În egală măsură și ritualuri de retrăire dar și de restaurare psihomorală. Prin aceasta, ele au un rol de purificare morală, de catharsis colectiv. Acțiunea psihomorală Actul prin care eu mă manifest ca persoană, În care mă recunosc și care Îmi aparține și mă determină ca individ unic este actul moral. Acțiunea mea are diferite aspecte și semnificații, după cum urmează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
paidetică, să contribuie nu la distrugerea prin răzbunare a agresorului, ci la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
trăite Într-o altă dimensiune culturală și morală, le Întâlnim la Manon Lescaut, sau la Sivio Pellico. În cazurile la care ne referim, și În special la Raskolnikov, pedeapsa este asociată cu mântuirea. Ea va avea semnificația unei acțiuni de purificare sufletească și morală, o chestiune de conștiință. De eliberare a persoanei agresorului, din constrângerile impuse de situația Închisă care este prejudiciul produs victimei sale. Astfel pusă problema, pedeapsa ne apare ca o reparație morală a prejudiciului, ca un act simbolic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
apare, În acest caz, ca un efort al Eului de a se desprinde de Rău. De fapt, acesta este efortul de a se desprinde de el Însuși, de acea parte din sine care a comis Răul. Este un efort de purificare, dorința de a redeveni pur, prin despărțirea de Rău, o Întoarcere către Bine. Ori, acesta este atât un efort sufletesc, cât și o aspirație morală. Regretul este Întotdeauna un efort de restaurare a Eului. Regretul Înseamnă suferință, o suferință psihomorală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
astfel o soluție salutară. 3. Mecanismele terapiei morale Acțiunea de restaurare a ființei morale are, În linii mari, aceleași aspecte de ordin practic ca și cele ale psihoterapiei În general. Ea se axează pe ideea de catharsis, ca formă de purificare și restaurare morală a persoanei aflate În suferință. Orice catharsis urmărește o desprindere a persoanei de situațiile care o Încarcă. Acestea, dincolo de aspectele psihologice conflictuale pe care le presupun, contribuie Într-o măsură apreciabilă la devalorizarea morală a individului. Catharsisul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Psihoterapia morală are ca scop schimbarea ființei prin scoaterea acesteia din starea de cădere pe care o dă pierderea valorilor morale ale umanului. Această schimbare trebuie să reprezinte o reîntoarcere a omului la situația sa originară. Este un act de purificare apocatastazică (D. Stăniloaeă. Aceasta este posibil de a fi realizată prin apelul la un model arhetipal suprem, ca valoare morală, cu care persoana trebuie să se compare, să se Întâlnească și, În final, să se identifice. Restaurarea morală și sufletească
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
decât să mă descarce, să mă elibereze de povara pe care o poartă În sine destinul meu. În felul acesta, Judecata de apoi va reprezenta suprema și ultima formă de catarsis a Întregii mele existențe. Ea nu urmărește pedeapsa ci purificarea, Întrucât Îmi va arăta ceea ce eu nu am putut vedea, nu am putut Înțelege și, din acest motiv, nu am putut nici evita. Judecata de apoi va anula, În felul acesta, prin actul de purificare, negativul persoanei mele, redându-i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ea nu urmărește pedeapsa ci purificarea, Întrucât Îmi va arăta ceea ce eu nu am putut vedea, nu am putut Înțelege și, din acest motiv, nu am putut nici evita. Judecata de apoi va anula, În felul acesta, prin actul de purificare, negativul persoanei mele, redându-i sufletului valoarea morală. Judecata de apoi este un act de restaurare, de terapeutică morală prin purificare. Acest mit elaborat din inconștientul colectiv este sinteza simbolică a unei duble conștiințe despre sine: pe de o parte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
din acest motiv, nu am putut nici evita. Judecata de apoi va anula, În felul acesta, prin actul de purificare, negativul persoanei mele, redându-i sufletului valoarea morală. Judecata de apoi este un act de restaurare, de terapeutică morală prin purificare. Acest mit elaborat din inconștientul colectiv este sinteza simbolică a unei duble conștiințe despre sine: pe de o parte, aceea că omul este o ființă morală incompletă; iar pe de altă parte, aceea că omul este o ființă morală perfectibilă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
actul comis: omorul. Închisoarea, înțeleasă drept „cea mai eficientă metodă de privare a potențialilor răufăcători și în același timp ca o răsplată dureroasă pentru faptele comise” (Bauman, 2005, p. 119), este instituția în cadrul căreia se încearcă reeducarea, reabilitarea și resocializarea - „purificarea” - deținuților. Cu toate că unii autori consideră închisorile ca „școli infracționale” (McCorkle, Korn, 1954), „cazărmi ale crimei”, care fabrică delincvenți (favorizează organizarea unui mediu delincvent) (Foucault, 1997, p. 389), acestea trebuie să se instituie într-un „purgatoriu”, cadru care să permită deținutului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a regândi condiția poetului și a poeziei: așa cum figura personajului mitologic evoluează de la o „divinitate traco-frigiană cu evidente implicații chtoniene” la imaginea luminoasă de fiu al lui Apollo și al uneia dintre muze, tot așa poezia este un act de purificare, de distilare a ceea ce este obscur și tenebros în ființa umană, împlinindu-și astfel menirea totalizatoare prin conjugarea întunericului cu lumina, a dionisiacului cu apolinicul, a morții cu viața. Operele alese pentru ilustrarea acestei metamorfoze sunt cele ale poeților renascentiști
CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286085_a_287414]
-
stă, în pustie / Totul devine. Nu există început și sfârșit. / Pustia e goală cum a fost începutul. [...] Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril / Dumnezeule, Dumnezeule, de ce părăsit-ai / În deșert singurul tău copil?” Repere ale purificării prin suferință, vămile pustiei sunt pietrele de hotar ale ascensiunii pe via dolorosa - calea pe care Iisus și-a purtat crucea. O dată depășită însă, suferința supraomenească a vămilor pustiei lasă locul bucuriei mistice a împlinirii absolute: „De ce te iubesc într-
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]