1,426 matches
-
este atins acum nu poate fi Imaginea invizibilă a înălțimii, inegalabilul de neexperiat, al dumnezeirii ca inepuizabil 66. Dar aici a atinge nu înseamnă a poseda, a atesta prin proba simțurilor, a aduce lucrul la îndemâna vizibilului. Ceea ce e atins atinge, pustiește și suspendă; nu poate exista reducție mai radicală decât aceea a lucrării divine, răvășitoare până în adâncul ultim al sufletului. Iar atingerea aceasta este înălțare, ridicare fără egal la înălțimea inegalabilă. Pustiul nu poate fi străbătut decât în zborul rugăciunii; nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Plotin, Enn. VI, 7, 32, în op. cit., p. 337). 12 De aceea, notează Jean-Luc Marion într-un comentariu la Patmos-ul hölderlinian, "Patmos oferă spațiul în care zeul nu-l rănește pe om cu prezența lui, nici nu-l întristează și pustiește cu absența lui (...). Insulă apostolică: pe ea, divinul nu se prezintă, ci se reprezintă" (Idolul și distanța, Editura Humanitas, București, 2007, p. 158). 13 "Timp de exil? Nu. Fugă prin ghețarii somnului? Nu./ Viermele durerii zvârcolit în mărul din rană
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai ales din cauză că stepele de la nordul Mării Negre, din gurile Niprului, Atelkuz și cele de pe stânga Dunării, Bugeac, Bărăgan, Burnas și Oltenia, pe care și-au așezat taberele, fiind în drum spre sudul Europei, au fost încălcate de năvălitorii următori ori pustiite în lupte de oștile bizantine. S-au salvat numai parte din slavii și bulgarii care au trecut marele fluviu în Balcani. Dispariția totală a acestora este cea mai puternică dovadă că popoarele migratoare, venite până în secolul al IX-lea, au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în țara Haliciului, spune că se numește Batu-khan, iar șeful Statului Major, Bochetor, „Rex regum Tartarorurn, Bathus suo nomine vocabatur, Rector erat sub ipso in militia potentior Bochetor appelatur”, pentru ca, imediat în capitolul XX, să scrie că acel care a pustiit Episcopia Cumanilor, după ce a trecut Siretul este același Bochetor: „Bochetor autem cum aliis regibus fluvium qui Zerech dicitur transeuntes pervenerunt ad terram episcopi cumanorum et expugnatis hominibus, qui ad pugnam convenerant ceperunt terram totaliter occupare”, ceea ce este inadmisibil, deoarece vom
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alții în patru sau cinci și după alții chiar în șapte. INVAZIA MOLDOVEI, SUDULUI TRANSILVANIEI ȘI ȚĂRII ROMÂNEȘTI Concentrarea trupelor tătare se terminase, la sfârșitul lunii decembrie 1240, și la Buda ajunsese deja zvonul, în jurul sărbătorii Nașterii Domnului, că mongolii pustiesc hotarele Haliciului, învecinat cu Ungaria și Moldova numită pe atunci Cumania. După ce au prădat aceste regiuni de la Răsărit de Carpați, pentru a-și procura alimente și furaje pentru cai, în așteptarea iernii, ei s-au retras cale de cinci etape
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Banat s-a făcut pe malul Dunării, pe la Turnul Severin și Orșova. De acolo, a luat-o în sus pe valea Cernei, prin satul Pecenevca, apoi pe aceea a Mehadiei și de la izvoarele Timișului, pe drumul Caransebeșului spre Timișoara, pustiind împrejurimile cetății și tot ținutul până la Dunăre și Tisa, în care fuseseră instalați în 1238 cumanii. Devastarea satelor din regiune a fost așa de cumplită încât și la 10 august 1279, deci după aproape 40 de ani, când Ladislau Cumanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu au fost apărate deoarece Raynaldus, episcopul transilvan, plecase cu oastea spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările. Același Rogerius ne relatează că devastarea acestora s-a făcut abia la retragere, în primăvara anului 1242, în așa măsură încât toate ținuturile erau pustiite și fără locuitori, și singurele semne călăuzitoare, care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările. Același Rogerius ne relatează că devastarea acestora s-a făcut abia la retragere, în primăvara anului 1242, în așa măsură încât toate ținuturile erau pustiite și fără locuitori, și singurele semne călăuzitoare, care le arătau drumul îngrozitor de trist erau, din loc în loc, turnurile bisericilor. Sătulă de pradă, ea așteptase un timp, până la jumătatea lui aprilie, coloana de care se despărțise la Tg. Secuiesc (Chazdi). Aceasta
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și fără locuitori, și singurele semne călăuzitoare, care le arătau drumul îngrozitor de trist erau, din loc în loc, turnurile bisericilor. Sătulă de pradă, ea așteptase un timp, până la jumătatea lui aprilie, coloana de care se despărțise la Tg. Secuiesc (Chazdi). Aceasta pustiise și lăsase fără locuitori Terra Zek (țara secuilor) din cotul de pe dreapta Oltului, așezată între pământurile românilor de la Cârța, ale saxonilor de la Baras și ale secuilor de la Sf. Gheorghe și, după ce a zdrobit rezistența saxonilor și ucis în luptă pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din districtul Bistrița, Bachunateleke (Baciuna) și Chegeteleke (de lângă Dăbâca), așezări umane și nu castre de apărare ale orașului Bistrița, cum le-au prezentat unii dintre istoricii noștri. De la Bistrița, trupele mongole, ieșind pe podișul Transilvaniei, s-au împrăștiat și au pustiit o mulțime de localități în înaintarea lor spre Cluj și Oradea Mare. Din nenorocire, puține acte ne-au parvenit până astăzi, din care să putem constata prăpădul. Din diploma dată de Bela al IV-lea episcopului Gal al Transilvaniei, în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ismailiți, cumani și unguri, pe care-i transformaseră în trupe auxiliare și de șoc la asedierea orașelor și cetăților transilvănene. Ajunși în regiunea Aradului, pe malul drept al Mureșului, unde s-au întâlnit cu coloanele armatelor lui Bugec, ei au pustiit totul, pretutindeni, ca locuitorii din cetățile Perg, Arad și acei închiși în mănăstirea Egreș (Igriș) ai Ordinului Cistercan să nu mai aibă de unde se aproviziona cu alimente. Apoi, au concentrat nenumărate trupe de auxiliar și au început asediul orașului Arad
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în altă parte și, după ce i-au dezbrăcat, i-au exterminat până la unul. Aceiași soartă a avut-o și mănăstirea Șirioara, de lângă Siria, din Episcopatul Transilvaniei, zidită de Ștefan, banul Slovoniei și alți ctitori, căreia nu numai că i-au pustiit în întregime satele de locuitori și i-au devastat moșiile, dar i-au ruinat zidurile și au ucis călugării în timpul jafului pricinuit de tătari, încât și la 11 august 1250 era „greu de știut când s-ar putea reînălța”. După
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să străpungă prin pasurile munților, încă acoperite de zăpadă, complet blocate de pietroaiele și arborii prăvăliți, și bine apărate de români, secui și sași, și să ajungă la Rodna, tocmai în 31 martie 1241. Mai ușor le-a fost să pustiască Podișul Transilvaniei și să înainteze pe un front de circa 100 de km, pe două coloane, cu una pe drumul de la Bistrița spre Câmpia Turzii și apoi prin Cluj la Oradea Mare și cu a doua prin Ocna Dejului și Zalău
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rezistența străjii ungare de aici, comandată de palatinul Dionisie de „Herder-var” și-și deschid cale liberă spre Buda. Joi, la 14 martie, Dionisie ajunse într-o goană nebună să anunțe pe rege de această nenorocire. În ziua următoare, oștile mongole pustiesc voievodatul românesc al Beregului, Unghvarul, Borsod și Heves, apoi Casau și Mișcolț, ucid întreaga populație, distrug Agria (Eger, Erlau), jefuiesc catedrala și ajung, parcurgând zilnic câte 73 de km, în duminica din 17 martie, în fața Pestei și până la Vaț. În
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care s-au abătut asupra Ungariei”. Nici aici, însă, nu avu timp să se odihnească, deoarece îl luase în primire Cadan, care tocmai cucerise Oradea și regiunea Bihorului și pentru a-1 prinde, se revărsase cu hoardele sale spre Dunăre, pustiind regiunea Kew. Negăsindu-1, a prădat Bosnia, Serbia și partea răsăriteană a Bulgariei și s-a înapoiat pe malurile Tisei, unde și-a întins corturile până în Bihor, pentru a petrece vara aici. Au adunat caii de pe câmp, iar aurul și argintul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
când au venit, să afle acum la întoarcere. Și astfel, retrăgându-ne încet am ajuns în Transilvania, unde rămăsese mult popor și pe unde după trecerea tătarilor s-au ridicat multe cetăți.” Retragerea - după cum vedem - s-a făcut foarte încet, pustiind pământul, pe care în trecere l-au lăsat deșert. Căci, afară de cirezile de vite și turmele de oi, care mergeau încet, având nevoie de hrană, apă și popasuri mai dese și îndelungate, au trebuit să transporte cu carele, pe lângă alimente
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere, ci să meargă cu oștile lor în contra polonilor. Trecând Vistula, în apropiere de Sandomir, cu direcția Cracovia, trupele mongole au pustiit Polonia timp de trei luni de zile și s-au înapoiat cu o imensă pradă de război prin Lituania. Expediția aceasta de pedepsire a avut un mare efect asupra celorlalte popoare supuse mongolilor. Ea a intimidat chiar pe Alexandru Nevski
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Carpați și Nistru și în Bulgaria. „Ațâțați de vecini și pregătiți și cu sufletul și cu fapta pentru război”, ei trimiseseră deja solii de-ale lor privitoare la gândul de a intra din nou în regat, tocmai când țarul bulgarilor pustiise, în chip jalnic Țara Severinului. Salvarea Transilvaniei de o nouă invazie mongolă a venit de la politica lui Mihail al VIII-lea Paleologul, care a încercat o apropiere cu urmașii lui Hulagu, fostul han al Iranului, stăpâni peste Armenia, Georgia și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în care a pierit aproape întreaga armată feudală maghiară, a fost urmată de consecințe amare pentru românii din Transilvania. Drept represalii, mongolii, în alianță cu românii din Țara Românească, au năvălit, în anul 1331, peste munți, au prădat și au pustiit localitățile românești și săsești întâlnite în cale și au rămas în acea regiune timp de doi ani. Privită pe plan românesc, victoria de la Posada a demonstrat existența, deja în plină maturitate de organizare politică, administrativă și militară, a voievodatului Țării
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
locurile întărite de la natură. Dar, lipsiți de brațele vânjoase ale tinerilor plecați în Transilvania, nu au putut organiza o apărare. Turcii călări au înconjurat rând pe rând satele și înălțimile și au luat mulți robi pe corăbiile lor. După ce au pustiit totul prin foc și au prădat pe negustorii genovezi și moldoveni de la Chilia, s-au retras încărcați cu bogății pe vasele lor și au plecat, fără a mai merge și la Vicina, unde fusese instalat de curând mitropolitul Macarius. Reținut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
plocoane și daruri multe, prin solii săi Tolbuga și Mocsia, pentru a-l împăca pe noul han, totuși Toktamâș a întreprins o mare campanie de pedepsire a rușilor. Pătrunzând în Moscova, în august 1382, el distruge orașul și nimicește populația, pustiește cetatea și taie până la ultimul luptător aflat în Kremlin. Așa încât, noile pierderi adăugate la cele de la Culicovo au anihilat, pentru zeci de ani forțele rusești. Gândindu-se la o colaborare îndreptată pe viitor contra Moscovei, Toktamâș trimite lui Iagello o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
răsplătit de către Padișah cu semne rare de distincție, o burca albă și o bonetă aurită. După plecarea lui Mengli Ghirai în Crimeea, tătarii, comandați de Murtaza Mârza, au rămas să se stabilească în jurul cetăților, pentru a le apăra. Ei au pustiit regiunea de jos a Moldovei în așa măsură încât au făcut-o de nelocuit. După vreo patru ani de pustiiri continue, nemaiavând ce prăda și din ce trăi, o parte din ei a cerut învoierea lui Baiazid să se înapoieze
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o măgărie? „Foști disidenți combativi și principiali își oferă, după lupte seculare, serviciile aparatului de campanie voiculescian”, scrie biograful îngerimii. Asemeni dlui Pleșu, aș fi avut prilejul, după decembrie 1989, să-mi „ofer serviciile” mai fiecăreia dintre administrațiile care au pustiit România de atunci încoace. Spre deosebire de dl Pleșu, care și le-a oferit cu mare șarm („Monșer, mă știi că sunt slab. Mi-a alunecat piciorul din nou..”.), nu am făcut-o. Pe un disc aniversar primit de la Johny Răducanu, dl
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bizantin (în 1235) pentru că astfel se făcea ruptura cu Roma. El i-a îndemnat pe călugării franciscani și dominicani să-i convingă pe credincioși să pornească o cruciadă împotriva lui Asan al II-lea, dar invazia tătarilor din 1241 a pustiit deopotrivă, și teritoriile românești și cele maghiare. Astfel a dispărut și episcopia de Milcov (sau a Cumanilor), ce cuprindea sudul Moldovei și nordul Munteniei. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, Banatul Severinului a fost ocupat de către domnitorul Țării Românești, Basarab
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din care se revarsă duioșia și pasiunea. "Iubitul meu drag din Chicago, mă gândesc la tine de la Paris, din Parisul acesta în care-ți simt lipsa [...]. Orașul n-are astăzi niciun farmec, e cenușiu și mohorât, e duminică, străzile sunt pustii, totul are un aer tern, sumbru și mort. Pesemne că inima-mi e moartă la Paris, căci a rămas la New York, la intersecția aceea din Broadway unde ne-am luat rămas-bun. [...] Știm amândoi, îmi doresc, am nevoie, voi avea parte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]