187,471 matches
-
tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe? Ai văzut meșteșug neînvins de boli? Căci, adeseori, în cazul pătimirilor trupești, îndărătnicia bolii a biruit meșteșugul doctorului. Aici, însă, nu se poate vedea vreodată așa ceva, ci, dacă ne apropiem cu credință, îndată și culegem
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pp. 22. „Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 573 pp. 23. „Despre mărginita putere a diavolului. Despre căință. Despre necazuri și biruirea tristeții”, Traducere de Pr.Prof. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 255 p. 24. „Omilii la Postul Mare”, Versiune românească îmbunătățită, pornind de la ediția tradusă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
le compromite prin falsitatea vocii și obtuzitate artistică. Și când poeta privește către cer, încropind "dialoguri" cu Dumnezeu, versurile ei nu sunt altfel decât mediocre și triviale: "când mă uit în jos,/ în ude oglinzi/ îmi strevăd slăbiciunile./ Dar și puterea:/ Cine se măsoară cu mine, moare.// Ca un bețiv/ violent uneori,/ mă bate/ vântul./ Însă nu mă îndoi.// Tu, Doamne, mă lovești, ca tocmai Tu/ Să mă ridici în brațe, apoi?" (Trestia); "iată-mă/ Cu busuioc în sân!/ Ca o
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
Constantin Țoiu Mecanicul locomotivei stă pe scaunul basculant cu arc dedesubt, privind înainte pe gemulețul scurt, îngust... Din când în când, întoarce spre noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
crem plăcut, ilustrată de Dan Stanciu. Nici că se putea mai sugestiv deus ex machina: pe dinăuntrul unui bufet de apartament, mașinăria împinge de timp - de nisipul dintr-un soi de clepsidră, ca să scoată, deasupra, abur. Sau duhuri din lampă. Puterea fără de putere, Ariel urnind locomotive, îi și este, secolului XIX, cea mai bună etichetă. Fiindcă lui, vremea cînd s-a occidentalizat Orientul, i-aduce Levantul ofrandă. Scenele îi sînt datate la 18... care, pe englezește (de care Mircea Cărtărescu face
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
ilustrată de Dan Stanciu. Nici că se putea mai sugestiv deus ex machina: pe dinăuntrul unui bufet de apartament, mașinăria împinge de timp - de nisipul dintr-un soi de clepsidră, ca să scoată, deasupra, abur. Sau duhuri din lampă. Puterea fără de putere, Ariel urnind locomotive, îi și este, secolului XIX, cea mai bună etichetă. Fiindcă lui, vremea cînd s-a occidentalizat Orientul, i-aduce Levantul ofrandă. Scenele îi sînt datate la 18... care, pe englezește (de care Mircea Cărtărescu face uz fără
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
mai fericite condiții. Li se vor adăuga bebelușii și bebelușele (doar n-o să spun pruncii!) ce vor trece fulgerător prin existență în maternități subfinanțate. Se are în vedere o lipsă de încă patru milioane. De suflete. Un seism de mare putere se află în așteptările specialiștilor pe baza statisticilor ce indică o anumită periodicitate a cutremurelor devastatoare. Seismului din 1940 i-a urmat cel din 1977, ceea ce duce cu gândul că anii de după 2010 ar fi aceia, surprize nefiind, excluse, în
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
gratis, neîntrebat, nu se va pronunța asupra viitorului. E drept că a visat cum prin patul lui desfăcut creșteau viguroase ferigi mezozoice foșnind din semințe, iar o plantă carnivoră îi devora motanul, dar la trezire a uitat. Dumneavoastră credeți în puterea premonitivă a viselor?
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu sau fără intervențiile intempestive ale unor politicieni români, de sfârșit. Faptul că, la spartul târgului, unii dintre ei își imaginează că pot interveni intempestiv pe tabla jocurilor pentru putere nu face decât să arate veritabila, meschina dimensiune a mizelor. Neinspirat, prost sfătuit, indus în eroare, Călin Popescu-Tăriceanu a reușit, totuși, un lucru: să pună în evidență nemulțumirile profunde existente în partid față de felul în care înțelege să aplice politica
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
recuperări subiective, simple fototeci cu prieteni, în stare să umanizeze o literatură. Luați, de pildă, o veche întîmplare nouă, despre venirea unui tînăr autore într-o redacție culturală (acolo, în broșura lui Peltz, Facla, la anul 1916), și despre covîrșitoarea putere a hazardului în asemenea daraveri. N.D. Cocea, ocupat, primește cărțulia de debut a unui aspirant la glorie, complet neinformat (mărturisește vocea lui de peste ani) că mai sînt, ca el, cu sutele. Norocul face să i se pară, acidului director de la
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
literare inedite până acum ar fi totuși prea superficial. În realitate, și în aceste povestiri descoperim aceleași întrebări de ordin etic, cu care ne-am obișnuit în operele scriitorului ceh, aceeași căutare a vinei și a inocenței, aceleași confruntări ale puterii cu neputința, ale dreptății cu opresiunea. Într-un mod paradoxal, armele lui principale împotriva regimurilor bazate pe teroare sunt buna-cuviință și omenia, însoțite de o anumită pudoare și lipsă de patos. Mi se pare că pe vremea noastră, prea dominată
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
Tv - nu contează), apare una dintre acele vietăți care, nedându-și seama ce i se întâmplă, e veselă și chiar "dă În telespectatori" cu spiritualitate (v.C.Haralampy, Opere, exemplar unic, n.D.H.), zbătându-se să pară mai inteligentă decât o ajută puterile sale intelectual-native primite pe filieră divină (dar mai des diabolică)... Ce v-am spus ? Și prietenul ar fi continuat dacă, dinspre telejurnale nu s-ar fi auzit inconfundabila voce gri-metalizată a domnului Prim-ministru spunând, relativ tare și convingătoar: -Bună
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
omenesc", desfășurată în scene, acte și conflicte, susținute de personaje fabuloase. Lui I. Negoițescu nu-i place memorialistica din O viață de om sau din Oameni cari au fost, pentru că portretele nu au vivacitate și consideră, concluziv, că "din atâta putere expresivă, din atâta operă istorică și publicistică, probabil că, literar, va rezista cel mai bine, ca un corpus solid închegat și organic, teatrul lui Iorga, în marginile încăpătoare a vreo cincisprezece drame (ceea ce e considerabil). Restul imens, oricâte parțiale ecouri
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
fost securist înseamnă a fi vegheat în cele mai înaintate puncte de apărare a patriei, a fi fost informator adeverește înalta conștiință civică a unor devotați voluntari. Ei și nu alții ne-au apărat de spionii și diversioniștii, agenții acelor puteri cărora nu știm ce să le mai facem astăzi, spre a le intra în grații. Există și aici un răspuns: așa era pe atunci. N-ar fi mai bine într-un asemenea caz să urmăm sfatul acelui fost premier și
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
economică: investitori, patroni, directori, intelectuali fără operă, dar cu bună știință a relațiilor sociale, profitori ai mișcărilor de bursă și speculanți ai situațiilor favorabile. E de înțeles de ce, pentru astfel de oameni, prezența în Parlament e vitală. Fără informații, fără puterea de a manipula împrejurările, fără posibilitatea de a interveni direct asupra pârghiilor puterii tot talentul și ambiția lor n-au nici o valoare. Așa încât, între rușinea de a fi considerați subalternii unui turnător și protejarea intereselor financiare proprii nu au ezitat
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
sociale, profitori ai mișcărilor de bursă și speculanți ai situațiilor favorabile. E de înțeles de ce, pentru astfel de oameni, prezența în Parlament e vitală. Fără informații, fără puterea de a manipula împrejurările, fără posibilitatea de a interveni direct asupra pârghiilor puterii tot talentul și ambiția lor n-au nici o valoare. Așa încât, între rușinea de a fi considerați subalternii unui turnător și protejarea intereselor financiare proprii nu au ezitat nici o clipă. Cazul Voiculescu ne arată în ce măsură putregaiul din vremea comunismului continuă să
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
ușor sfidătoare, ușor suspicioasă. Cu doi înainte de moarte, o siluetă foarte dreaptă este încadrată de un pat, propriile tablouri aflate în fundal și un ceas uriaș care, lipsit de limbi, este deja în eternitate. Ciudat, pentru un artist cu asemenea putere de introspecție, autoportretele lui Munch alunecă destul de repede în banal și exhibiționism. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt un mijloc de explorare a propriului caracter ci "poze", justificări superficiale. Comparând Autoportret în Bergen (1916) sau Autoportret la fereastră (1940) cu
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
excomunicare din centrul vieții culturale, unde trebuia să se afle de drept. Eșecul a venit, paradoxal, din excepționala lui inteligență sigură de sine, tăioasă, neiertătoare. Lăsată să funcționeze liber, l-a transformat în victimă, l-a pus în conflict cu puterea opresivă, incultă, brutal-pedepsitoare, care voia să-și răzbune complexele. Sîrbu a plătit prea scump talentul de spadasin al cuvântului și martirizat de cuvânt. în Frații Karamazov, starețul Zosima interpretează, pentru Ivan, atitudinea martirului care "simte un fel de satisfacție să
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
toți contemporanii? Rămâne, firește, chestiunea la care nu se poate răspunde în mod definitiv: ce anume îl poate împinge pe un individ cu trecutul lui Dan Voiculescu în zona sinucigașă a dezvăluirilor primejdioase? N-avea suficienți bani? Nu-i ajungea puterea? Nu era mulțumit cu influența exercitată prin canalele de televiziune și presa scrisă aflată la dispoziția sa? Nu îl satisfăcea gustul puterii conferit de poziția de etern șef "umanisto-conservator"? Se pare că nu. Dac-ar fi vorba de un alt
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
cu trecutul lui Dan Voiculescu în zona sinucigașă a dezvăluirilor primejdioase? N-avea suficienți bani? Nu-i ajungea puterea? Nu era mulțumit cu influența exercitată prin canalele de televiziune și presa scrisă aflată la dispoziția sa? Nu îl satisfăcea gustul puterii conferit de poziția de etern șef "umanisto-conservator"? Se pare că nu. Dac-ar fi vorba de un alt individ, probabil că s-ar fi spus că-l apăsa vina inconștientă a răului comis în vremea comunismului și că, prin mărturisirea
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
vreun deget. În al doilea rînd, știam că războiul era motivat exclusiv de politica neoconservatoare a Administrației Bush. Eram sigură că se va transforma într-un război de ocupație. Evident că mi-am dorit întotdeauna ca Saddam Hussein să piardă puterea și am fost mereu convinsă că, dacă n-ar fi existat interferența și sprijinul pe care i l-au acordat marile puteri mondiale, irakienii l-ar fi dat jos înainte de război, dar au fost împiedicați să o facă pînă în
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
va transforma într-un război de ocupație. Evident că mi-am dorit întotdeauna ca Saddam Hussein să piardă puterea și am fost mereu convinsă că, dacă n-ar fi existat interferența și sprijinul pe care i l-au acordat marile puteri mondiale, irakienii l-ar fi dat jos înainte de război, dar au fost împiedicați să o facă pînă în ultimul moment. Firește, asta ar fi trebuit să se întîmple, e normal să ajuți un popor să scape de un tiran. Am
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
de perspectiva autorului, cu unitatea și miza ei comprehensivă. Există două accepții ale istoriei, reamintește Mircea Anghelescu, istoria ca succesiune de evenimente ce se petrec "în afara noastră, antrenându-ne pe neștiute într-un vârtej implacabil asupra căruia nu avem nici o putere", și istoria ca "modalitate de organizare a reprezentărilor trecute" (p. 45). Dacă asupra primeia, a istoriei evenimențiale, nu am avut, vai!, nici o putere, statul totalitar cenzurând orice gest reactiv al cetățeanului redus la condiția de sclav, pe cea de-a
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
se petrec "în afara noastră, antrenându-ne pe neștiute într-un vârtej implacabil asupra căruia nu avem nici o putere", și istoria ca "modalitate de organizare a reprezentărilor trecute" (p. 45). Dacă asupra primeia, a istoriei evenimențiale, nu am avut, vai!, nici o putere, statul totalitar cenzurând orice gest reactiv al cetățeanului redus la condiția de sclav, pe cea de-a doua o putem înțelege și concepe într-un sens care să ne fie propriu, într-un mod definitoriu. În acest punct apar și
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
el ceva, picant, despre "sex"? Vorbește despre o Dulcinee cu care nu s-a culcat niciodată. Nici nu s-a apropiat de ea, măcar. E un "fraier", ar zice băieții "de gașcă". Sau spune ceva despre gloria de a avea putere și bani? Rivalizează Don Quijote, prin aventurile lui, cu Codul lui Da Vinci? Vă asigur că "gloria de tip Don Quijote" n-ar satisface nici "vedetele" care se fandosesc prin televiziunile noastre. Încât vă înșelați, cred eu, dacă vă închipuiți că dragostea
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]