KorAP: Find »[drukola/base=rânji & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...81 >

2,010 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

am spălat și i-am culcat, iar acum le spăl hainele. Dar ați face bine să aveți grijă, dacă o să mă ocup de voi! le spuse ea copiilor cu o voce cruntă. Eu nu sînt moale ca mămica voastră! Ei rînjiră la ea, iar cea mică începu să chicotescă. Doamna Fleck se aplecă peste pat și gemu în timp ce-i înveli cu păturile. — Vai, Lanark, nu-mi plac deloc copiii ăștia afurisiți. Lanark le arătă pumnul și se strîmbă atît de grotesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Lăsați-vă hainele aici. Pe pereții încăperii erau tablouri cu rame aurite, înfățișînd fructe și homari. în mijloc era o masă ovală, aproape plină de paltoane și fulare. în timp ce Lanark o ajuta pe Rima să se dezbrace, Gloopy îl privi rînjind și spuse: — Salut, salut! Deci ai sosit pînă la urmă. Ai fi ajuns aici mai curînd, dacă ai fi venit cu mine. Asta e pensiunea ta? — Nu e a mea, nu e proprietatea mea, vreau să zic. Cred însă că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
gura lui Sludden deschizîndu-se și închizîndu-se, de parcă ar fi mîncat ceva. își căută paltonul prin maldărul de pe masă, cînd o voce nedeslușită îi spuse: — îmi dau seama că noi doi nu am ajuns deloc să ne înțelegem deloc. Gloopy stătea rînjind în gol în cadrul ușii. Picioarele îi erau lipite și mîinile strînse pe lîngă corp, iar părul cărunt dat cu briantină și haina argintie sclipeau umede. Se apropie cîțiva pași de parcă ar fi avut șoldurile lipite, apoi se prăbuși înainte pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
argintie sclipeau umede. Se apropie cîțiva pași de parcă ar fi avut șoldurile lipite, apoi se prăbuși înainte pe podea cu un pleoscăit. Rămase în postura în care stătuse în picioare, numai că acum capul îi era dat pe spate și rînjea în gol la tavan. Fără să-și miște membrele, alunecă brusc spre Lanark un centimentru sau doi pe podeaua lustruită și apoi lumina se stinse. întunericul și tăcerea erau atît de profunde, că o clipă Lanark fu asurzit de zgomotul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
vadă gheare de balaur ca ale lui, dar nu văzu decît o mînuță albă perfectă, cu degetele ușor îndoite, pînă cînd și le desfăcu și-i arătă palma. îi trebui un timp vadă ce era acolo. Era o gură care rînjea sarcastic. Se deschise și spuse cu o voce mică: — încerci să înțelegi cîte ceva, și asta mă interesează. Era vocea lui Sludden. — O, sînt în iad! șopti Lanark. Mîna lui Gay i se lăsă pe lîngă șoldul. Văzu că tălpile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
la figura lui Gay, care se legăna în fața lui, se dădu înapoi, depărtîndu-se de ea. Asemeni unui obiect care alunecă pe sîrmă, ea se cutremură și se dădu înapoi, încet la început, apoi mai repede, pînă cînd îi văzu fața rînjind în gol retrăgîndu-se și micșorîndu-se în direcția cafenelei. Se întoarse și o luă la fugă. începu să alerge orbește pînă cînd piciorul îi lunecă și căzu pe trotuarul plin de mîzgă, învinețindu-și șoldul și umărul și udîndu-și pantalonii. Cînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
mînuiau o mașinărie în luminișul unei jungle. Un fulger verde țîșnea din mașinărie spre cer și despica o planetă care părea să fie pămîntul. Thaw își clătină capul și spuse: Nu prea îmi plac SF-urile. Sînt prea pesimiste. Coulter rînji și zise: — Mie tocmai asta-mi place. Zilele trecute citeam o povestire intitulată Colonelul Johnson își face datoria. Colonelul ăsta american e într-o ascunzătoare la kilometri sub pămînt. E unul dintre tipii însărcinați să lupte în al treilea război

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
parte și pe cealaltă cu ferestrele zăbrelite ale unui depozit. O fetiță sărea coarda și-și cînta într-un cerc de lumină sub un felinar. — Copilul ăsta-i prea mic să fie treaz la ora asta, zise Coulter. La ce rînjești? — O clipă am crezut că vorbele ei ar putea să fie cheia. — Ce cheie? Thaw îi explică treaba cu cheia, așteptîndu-se să-l vadă pe Coulter enervîndu-se, așa cum se întîmpla cînd îi explica unele dintre conceptele lui mai puțin practice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
fată în șorturi și bocanci trecură pe lîngă el cu pași mari, coborînd drumul, băiatul cu un rucsac mic lovindu-i-se de umeri. Alpiniștii de lîngă autobuz ovaționară și fluierară în urma lor; cei doi se luară de mînă și rînjiră fără să se simtă jenați. Siguranța băiatului, frumusețea convențională a fetei, felul lor relaxat declanșară în Thaw o furie dureroasă însoțită de invidie, făcîndu-l să se sufoce aproape. Se uită scos ca din minți la stînca de granit alăturată. Avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
dacă-i omoară pe puii de sturz? Unde-i iubire în cazul ăsta? De ce a făcut fiarele care pot trăi doar ucigînd alte fiare? De ce ne-a dat pofte pe care le putem satisface doar făcîndu-ne rău unul altuia? Pastorul rînji și spuse: — Vai. Și lui Dumnezeu i-ar fi teamă, poate, să facă față unei asemenea examinări. Totuși, o să-mi dau silința. Duncan, tu vorbești de parcă eu aș crede că lumea, așa cum este ea, este opera lui Dumnezeu. Nu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ești face... în creier îi răsună un huruit asurzitor. Era pe punctul de a leșina, cînd un gînd brusc îi apăru în formă completă - Dacă merit asta, e bine - și mintea lui începu să se recompună exultînd în jurul acestui gînd. Rînji la becul veiozei de pe noptieră. Suferea, dar nu-i era frică. Respirînd hîrît, luă un carnețel și un stilou de pe noptieră și scrise cîteva cuvinte mari și informe: Doamne Dumnezeule exiști exiști pedeapsa mea e mărturie. Pedeapsa mea nu e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Te cred. Doctorul te-a făcut să te gîndești că ai astm cînd de masturbezi, așa că ai astm. Oricine te poate face să crezi orice dacă se străduiește îndeajuns. îmi amintesc că te-am convins că sînt spion neamț. Thaw rînji. — Chestia nostimă e, spuse el, că doctorul m-a făcut să cred și-n Dumnezeu. — Cum? Nu, nu-mi spune, zise Coulter dezgustat. Pariez că te-ai simțit cu totul diferit și superior fiind pedepsit de Dumnezeu pentru ceva pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
dar nu-i același lucru, nu-i deloc același lucru. Sosi și ziua bacalaureatului, iar el se prezentă fără să aibă sentimentul unei ocazii speciale. în tăcerea supravegheată a sălii de examen, își plimbă privirea peste teza de matematică și rînji, știind c-o să pice. Se gîndi c-ar sări în ochi dacă s-ar ridica și ar pleca, așa că se amuză încercînd să rezolve două sau trei probleme, folosind cuvinte în loc de cifre și rescriind ecuațiile ca pe niște argumente dialectice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
și cele două tipuri de contur... — Da. Și asta? — Artistul din peșteră. Moise pe Sinai. Civilizația greacă. Imperialismul roman. Predica de pe munte. Orașul catedrală. John Knox predicîndu-i Mariei, regina Scoției. Orașul fabrică. Și... Brusc, domnul Tulloch se retrase și Thaw rînji la aerul din fața lui, vîrîndu-și la grămadă desenele în mapa pe jumătate goală. Domnul Tulloch spunea: — ...acceptăm la intervale de cinci ani, așa că, după cum vezi, nu avem nici un post liber pentru tine. Cu toate astea, desenele tale promit. Da. Ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
ne interesează, și învățăm să desenăm bine desenîndu-l mai întîi prost, nu desenînd ceva ce ne plictisește de moarte. A învăța să desenezi becuri arse și cutii e ca și cum a-i învăța să faci amor cu cadavre. Unul dintre studenți rînji și zise că depinde de cadavru. Iar celălalt îl întrebă grav: — Ești comunist? — Nu. — Ești bevanit? — Sînt de acord cu Bevan că Anglia nu ar trebui să fabrice bombe atomice. — Mi-am imaginat. Profesoara intră și Thaw se întoarse la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
cel mai nobil dintre romani! Se trezi în fața unor rînjete care mai de care, a unor priviri strivitoare și capete care hohoteau. Veselia se prăbuși ca un val peste carapacea lui de singurătate și gravitate. Am nasul verde sau ce? rînji el și se așeză lîngă studentul cu mustață blondă pe care îl urîse instictiv cîndva. — Nu, dar arătai ca Cezar care meditează cu capul lui Pompei în mînă. După curs, merseră la cantină împreună. Pe studentul mustăcios îl chema Kenneth

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
nu era la școală în ziua aceea. în pauza de ceai, Judy, Molly Tierney și Rushford discutară despre costumele pe care or să le poarte la petrecere. Thaw nu știa bine cum să se poarte. Se apropie de masă și rînji din colțul stîng al gurii. — Să-mi vedeți costumul! spuse Molly veselă. E nemaipomenit. Roz de sus pînă jos, în stilul anilor douăzeci, cu un țigaret de opt centimetri. Uite, dă-mi creionul. Luă creionul dintre degetele lui Thaw și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
de mînecă și-l trase deoparte, arătînd spre Drummond: — Fii atent cu băiatul ăsta. Cînd e beat, nu-i o companie bună nici pentru om și nici pentru fiară. Triumful sosirii se risipi. Se așeză la marginea sălii de dans, rînjind nefericit spre cuplurile carnavalului, care treceau frecîndu-se de genunchii lui; ochii lui absorbeau imagini de coapse și șolduri, de sîni tremurători, gîturi și priviri. Molly Tierney, îmbrăcată ca o dansatoare orientală, se învîrtea plină de voioșie în brațele unui arab

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
trecut m-ai făcut să aștept degeaba o oră întreagă în colțul de la Paisley. Ea îi aruncă un zîmbet fugar și speriat: — Așa am făcut? O, da. S-a întîmplat ceva. își dădu seama că nu-și amintea. îi zise rînjind: — Nu-ți face probleme. Chestia e... Tramvaiul se opri și traversară spre trotuar. Chestia e, o să uiți iar dacă mai stabilim o întîlnire? — O, nu. — Ba da, așa o să faci, dacă n-o să ne întîlnim curînd. Ce zici de colțul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
se uită stînjenit la picioarele lui și spuse cu o voce scăzută: — O să încerc s-o termin săptămîna viitoare, dar dacă-mi vine o idee bună, nu promit c-o voi respinge. Deveni brusc vesel și se căzni să nu rînjească. Dac-aș face așa ceva, s-ar putea ca Dumnezeul să nu-mi mai dea altele. După o scurtă pauză, domnul Watt îi zise: — Arată-mi mapa cu lucrări. Thaw îi aduse o mapă cu desene și profesorul le privi pe-ndelete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
pe Agnes, rămînînd perfect nemișcat. Ridurile adînci săpate de experiență i se ștergeau de pe față; cu fiecare zi care trecea, semăna tot mai mult cu un tînăr, deși ochii lui se uitau în direcții opuse, iar cu jumătate de gură rînjea și cealaltă era strîns închisă. Domnul McDade, din dreapta, îmbătrînea. Scobiturile din obraji și gît se adînceau. Se holba la doctorii și asistentele care treceau cu niște ochi neobișnuit de mari și tiviți cu roșu. Vorbea mai puțin cu nevasta și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
o cizmă în fund sau o prăbușire de pe podul suspendat din Clyde Street. — Te crezi al naibii de deștept, nu-i așa? zise Macbeth. în timpul ăsta, bătrîna sărise în picioare și strîngea mîna fiecăruia de-acolo. Cînd ajunse la Drummond, acesta îi rînji și cîntă cu o dulceață neașteptată: „Domnul este păstorul meu și nimica nu-mi lipsește. La pășiuni bune mă sălășluește și mă povățuește la ape line.“ Mai mulți i se alăturară, alții rîseră și cîțiva se încruntară și începură să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Dansară, și el îi privea fascinat părul blond și umerii goi. Ea chiocoti și-i spuse: — Nu-ți mai amintești de mine, dar ar trebui. Eu sînt prima fată cu care ai dansat. Pentru prima și întîiași dată. El îi rînji recunoscător și zise: — Mă bucur mult. — îți amintești cum îmi ziceai că sînt? — Din marmură și miere. — Am rămas la fel? — Da. — Ce ușurare! Știi, o să mă mărit cu un avocat luna viitoare. E foarte bogat și sexy, ce-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
o imagină coborînd pe străzi ca o picătură de apă care lunecă pe marginea unui lighean, apoi traversă podul și se întîlniră la colțul Paisley. Ea îi zîmbi și-l luă de braț, iar el se simțea sigur pe sine. Rînji cînd observă cum brațul său o cuprinde de talie și cum vorbele lui o fac să chicotească. Bătu din aripi și se rostogoli în aerul de deasupra capetelor lor, neajutorat și rîzînd scîrțîit, apoi își apropie ciocul de ureche și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
El o privi orb. — E Nancy, zise Rima. Nu ți-o amintești pe Nan? El se așeză lîngă pat aproape izbucnind în rîs la o asemenea surpriză. — Mă bucur c-ai scăpat de Elite. Nu se putu abține să nu rînjească. De cînd intrase în institut, uitase de Sludden și de haremul lui, iar acum, toate aceste legături amoroase i se păreau minunat de caraghioase. Arătă cu degetul spre pătuț. — Ai un copil drăgălaș. — Da! Nu-i așa că seamănă cu taică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]