2,406 matches
-
que j’aurais bien aimé encore une fois... Am mers mai departe, cotind puțin spre stînga pentru a regăsi firul apei după care să mă orientez. Întîi i-am auzit susurul. Nu peste mult timp l-am și văzut, dar rîpa care mă despărțea de rîu era prea abruptă pentru încălțările mele de oraș. Am ocolit așadar prin dreapta unei buturugi acoperite pe jumătate de mușchi și m-am lăsat să alunec spre prundișul din stînga apei. Apoi am privit apa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
opera mea, sau Opera ei? Mai pot discerne ce e al ei de ce e al meu? Iarăși mi-e frică. Pierdut în peisajul creierului ei, călcând pe terenuri nesigure, prin zone roze și sidefii, afundîndu-mă în văile circumvoluțiunilor ei, în râpele vestibulare. Afundat pe cărări înguste în pădurea obscură a paleoencefalului ei, oglindindu-mă în apele epifizei (dar văzând pe cine?), trecând pe deasupra bolgiilor cu amintiri care urlă în smoală topită, sucindu-mă sub ploi cu fulgi de foc, suind purificat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fost refăcută în sec al XVIIlea cu elemente păstrate de la cea veche, conform unui document din anul 1717, din timpul domniei lui Mihail Racoviță. Biserica "Trei ierarhi”din Munteni de Jos Clădirea bisericii Muntenii de Jos a fost construită "pe râpă”, ,sub domnia lui Ștefan cel Mare și extins sub domnia lui Petru Rareș. Planul bisericii este cu turla amplasată deasupra pronaosului încadrându-se într-un dreptunghi cu dimensiunile în plan de 7,00x18,00m. Înălțimea la streașină este de +4
ISTORICUL BISERICII SFANTUL GHEORGHE. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2088]
-
faptul că apa caldă, chiar și așa raționalizată cum e, de acum Înainte va fi un lux. Așa că neliniștea ia forme acute și o cotește spre teamă. În plus, regretele nu stau și te sapă. O iei la vale pe rîpa asta, nu ai cu ce să te agăți, ești pur și simplu palid. Neliniștea devine teamă, apoi regretele, apoi iar neliniștea și teama, și tot așa, iar și iar, pînă cînd simți cum inima ți se topește și se scurge
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ani s-a sinucis unul acolo, l-au găsit În pichet, spînzurat cu centura. — L-a lăsat gagica? — L-a speriat ursu’? Bau! Nu, cică frate-său a murit chiar aici pe munte, Într-o excursie, a căzut Într-o rîpă și, cînd ăsta stătea În post, venea noaptea fantoma peste el. — Mișto! Înseamnă că cine face gardă acolo Împarte pichetul cu două fantome. — Terminați, mai bine să se ducă cineva după gustare, ne-o taie caporalul, care și-a recompus
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pasul cu ceilalți. Când am ajuns în marginea pădurii, ne-am oprit. Sergentul Cicoare s-a deplasat în aripa dreaptă a plutonului. Domn’ locotenent - îl aud pe Toaibă. Inamicul nu poate fi decât în umbra lizierei de salcâmi de dincolo de râpa din fața noastră... Uitați-vă acolo. Vedeți drumul cela cu pământul de pe el măcinat ca de moara dracilor? Pe acolo au trecut tancurile și nici n-au avut grijă să șteargă urmele. Sigur s-au oprit în lizieră. Doar nu era
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cam așa: aș alege zece cercetași buni și ca niște umbre am coborî în viroaga din față, care la vreo două sute de pași mai la stânga intră în pădure... De acolo, văzând și făcând... Îmi închipui că tancurile nu au trecut râpa la deal, ci au rămas în palma asta de lizieră. De ce crezi asta? Comandantul lor s-a gândit să aibă loc de manevră pe câmpul din dreapta și apoi să poată folosi și drumul la nevoie. Până aici ai gândit ca
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de manevră pe câmpul din dreapta și apoi să poată folosi și drumul la nevoie. Până aici ai gândit ca un cercetaș adevărat. Întrebarea-i cine și cum îți asigură spatele? Eu aș desfășura cu mare grijă o grupă pe buza râpei, cu tot armamentul îndreptat spre marginea lizierei. În caz că <inamiculă vrea să dea bir cu fugiții, să-l atace prin surprindere. Celelalte două grupe le aș plasa una dincolo de drum și alta pe cealaltă latură a pădurii... Asta înseamnă mișcare serioasă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pot spune că în fața noastră există o unitate militară întinsă pe un aliniament cam mare pentru efectivul ei. Aici au câteva cuiburi de mitralieră, cărora le-am identificat amplasamentul. Locul posibil de trecere peste linia inamică se află pe direcția râpei din dreapta noastră. Pe buza dâmbului nu au decât un post de observație, doar pe timpul zilei. Nu s-a tras niciodată din acel loc. Gara este așezată pe direcția est. Sarcina dumitale este ca în această noapte să treci linia frontului
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
grăbit de la comandantul batalionului. Sergentul Cicoare s-a repezit să-l întâmpine. Cum se prezintă situația, domn’ locotenent? După o explicație sumară, a ordonat adunarea grupei. Când toți au fost pezenți, au pornit în urma unui sublocotenent, delegat al batalionului. Obiectivul? Râpa! În vreo jumătate de ceas, ofițerul care i-a condus s-a oprit, prezentând situația la fața locului. Când a sfârșit, le-a comunicat: Mâine seară, la ora douăzeci și unu, vă aștept aici. Locotenentul Făgurel și-a împărțit grupa în două
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de oboseală. Locul ți-l va lua Trestie. Restul se odihnesc. Orice mișcare mi-o raportezi! Toaibă și-a ales un loc potrivit și, cu binoclul la ochi, a început să măture toată zona ce o putea cuprinde, insistând asupra râpei de jos până sus. Clipele treceau cu mers de melc. O sclipire scurtă de pe creasta ponorâturii l-a pus în gardă: „Acolo este ceva. Din văzduh nu are ce străluci”. A fixat binoclul pe acea direcție, cu speranța reapariției țăndării
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-i privirea. „Aista-i binoclu sau lunetă. Alta nu-i. Acolo-i un punct de observație al inamicului. Păi cred și eu. Îi convine dumnealui, de acolo de pe prepeleac, să supravegheze valea”. Domn’ locotenent, tare mă tem că acolo unde râpa îi mai înaltă șade unul cu un binoclu și se zgâiește la toată întinderea din vale. Bravo, Toadere! Mi-ai confirmat cele comunicate de maior. Acum, îndreaptă-ți atenția asupra grupului de arini de pe malul pârâului. Am înțeles. Toaibă și-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
făcut apariția. 42 Domn’ locotenent, pe malul pârâului au venit vreo patru soldați inamici, s-au scăldat și au plecat spre creastă. Pe malul apei nu s-a mai semnalat altă mișcare. Nu scăpați din ochi malul pârâului și coasta râpei. Mare atenție, să nu fiți descoperiți. Ai grijă cum te deplasezi. La lăsarera serii, veniți aici. Am înțeles, domn’ locotenent. Înserarea s-a lăsat pe nesimțite. Pe toată linia frontului era liniște ca în vremurile bune. Lui Toaibă i s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
La fel au făcut și ceilalți șase cercetași din grupa lui... Au dispărut în întuneric ca niște stafii. Noaptea se împlinise deja. La scurtă vreme, a pornit și grupa locotenentului. Mergeau de vreo douăzeci de minute, când din stânga, de pe buza râpei, a pornit o rachetă luminoasă, care a îmbrăcat valea în mantie albă. Cercetașii au devenit una cu pământul. Au rămas în așteptare, pentru a desluși vreo mișcare în jur... Totul însă părea prins în plasa nopții. Au pornit mai departe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și început să tropotească chiar pe drumul pe unde am venit. Ce-i mai ușor decât s-o iei pe malul pârâului scotocind în dreapta și în stânga? - a presupus Toaibă. Și atunci ce propui, Toadere? Ia gândiți-vă că pe creasta râpei nu se află decât acel punct de observație folosit numai ziua... Dacă reușim să urcăm pe marginea prăpastiei până în vârf, apoi de acolo îi floare la ureche să dispărem în zbor ca niște duhuri... Toadere, tu vorbești în dodii. Ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
floare la ureche să dispărem în zbor ca niște duhuri... Toadere, tu vorbești în dodii. Ce zbor? Ce duhuri? Domn’ locotenent. Care grupă de urmărire ar urca în fuga mare o asemenea pantă? Noi dacă o luăm încetișor spre piscul râpei, curând suntem sus. Și de acolo... îi o nimica toată să ajungem jos în „Țara nimănui”. Apoi... Cum cobori în râpă pe acel mal aproape ca un perete și al naibii de înalt? E înalt, dar nu-i drept ca un perete
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Care grupă de urmărire ar urca în fuga mare o asemenea pantă? Noi dacă o luăm încetișor spre piscul râpei, curând suntem sus. Și de acolo... îi o nimica toată să ajungem jos în „Țara nimănui”. Apoi... Cum cobori în râpă pe acel mal aproape ca un perete și al naibii de înalt? E înalt, dar nu-i drept ca un perete. Îi înclinat aproape ca un derdeluș... Unul așa ca pentru niște cercetași. Ieri l-am „pipăit” palmă cu palmă. Tot nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
urmăm și vă acoperim în caz de nevoie. Toaibă n-a așteptat altceva. Urcușul nu părea prea dificil, mai ales că au dat peste o porțiune acoperită cu arbuști. Trestie, eu cred că ar fi bine să dăm semnalul. Peste râpă s-a auzit pentru o clipă chemarea pitpalacului... Gâfâitul celor care au rămas cu locotenentul i-au făcut atenți că îndată vor fi toți la un loc... Ei! Cum coborâm, Toadere? Toți deodată sau pe rând? Aș zice să cobor
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de porci, care pășteau. Și dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie. 33. Dracii au ieșit din omul acela, au intrat în porci și turma s-a repezit de pe rîpă în lac, și s-a înecat. 34. Porcarii, cînd au văzut ce se întîmplase, au fugit și au dat de veste în cetate și prin sate. 35. Oamenii au ieșit să vadă cele întîmplate. Au venit la Isus, și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
împădurite, de unde nu mai puteam să ies. Gândul că sunt așteptat de bătrân și că nu voi putea ajunge la timp mă făcea să încerc imposibilul... Urcam în câte un copac până în vârful lui, încercând să-l aplec peste vreo râpă pe care altfel nu o puteam trece, dar de fiecare dată eram aruncat în cine știe ce prăpastie... În timp ce mă cățăram pe o stâncă, am lunecat și am căzut într-o apă învolburată... M-am zbătut cu disperare să ies la suprafață
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Pe măsură ce mă uitam, îmi dam seama că era o regulă în acele mișcări. O forță nevăzută le comanda. La început mi-am închipuit că trebuia să fie o rampă de lansare pentru rachete acolo. Apoi am descoperit cu groază o râpă pe care umblau, în sus și în jos, elefanți orbi. Râpa semăna cu povârnișul plin de ferigi întîlnit în drumul spre pădure. Și toată era plină de omizi. Un strat gros de omizi pe care elefanții le zdrobeau mergând, lăsând
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
acele mișcări. O forță nevăzută le comanda. La început mi-am închipuit că trebuia să fie o rampă de lansare pentru rachete acolo. Apoi am descoperit cu groază o râpă pe care umblau, în sus și în jos, elefanți orbi. Râpa semăna cu povârnișul plin de ferigi întîlnit în drumul spre pădure. Și toată era plină de omizi. Un strat gros de omizi pe care elefanții le zdrobeau mergând, lăsând în urma lor un mâl alunecos și scârbos care se lățea pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
focuri de mitralieră. Răsfirare. Camuflare. O grupă a reușit să-i facă prizonieri pe atacanți. Se pare că erau evrei fiindcă nemții, echipa lor de pedepsire a strâns bătrânii, femeile și copiii evrei din sat, i-a dus sub o râpă și i-a împușcat drept represalii. Ce vină aveau aceștia? Ce vină aveau femeile, bieții copilași? La ieșirea din comuna Bujoru am fost încercuiți de sovietici. Am reușit și am ieșit din capcană. Peste tot, unde întâlneam sate eram bine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
strășnicie ca nimeni să nu le afle? Și ce a decis alegerea locului pentru preziceri? apropierea Parnasului? aburii reci care ieșeau, dintr-o crăpătură, și care, inhalați, se dovedeau halucinogeni? sau caracteristicile peisajului, și ele de o totală ambiguitate, stâncă, râpi adânci, vale îngustă? Plutarh povestește că, demult de tot, un păstor care s-a așezat din întîmplare pe marginea unei crăpături de unde ieșeau aburi, într-o cavernă, a început să aiureze. La început, lumea l-a socotit nebun. Pe urmă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
așa, viața fiind scurtă, vei fi drămuit? Am pornit-o spre sud și m-am oprit înainte de Vama Veche, în dreptul unui golf aproape sălbatec... Trec pe lângă un mic țarc, înlăuntrul căruia se află câteva oi păzite de un câine. Cobor râpa abruptă, acoperită cu ierburi uscate și pietre, și mă dezbrac pe o fâșie de plajă plină de alge ce putrezesc și de scoici, sidefii și negre, aruncate de valuri. Nisip puțin. Poate de aceea nu e nici țipenie de om
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]