1,382 matches
-
Erau într-adevăr personajele pe care le știa, numai că ceea ce ieșea la iveală arăta cu totul surprinzător și înrămat într-o ramă de vrajă, dincolo de care nu mai putea să treacă. Examină desenul evantaiului din mâna ei. Un pin răsucit, cascade înspumate, câteva creste îndepărtate de munți și un stol de caractere chinezești zburând prin iradierea vibrantă a apusului, ducând cu ele un înțeles care îi rămânea cu totul necunoscut. În dimineața aceea își înfipsese acul de păr între filele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acordă nici o atenție. Ascuns în spatele stâncilor, privea fascinat spre perechea din poiană. Urmărea prin pulberea cascadei cele două trupuri goale, arzătoare, strâns încolăcite; sânii femeii ridicate ca o coloană în brațele bărbatului. Simțea pe propria lui piele șuvițele lor ude, răsucite ca niște liane. Și, ori de câte ori femeia deschidea ochii, îl străfulgerau imagini dintr-un paradis verde-albăstrui. Dante Negro uitase pentru ce venise. Trăia intens fiecare moment, de parcă ar fi fost direct implicat în acea dezlănțuire a împerecherii. Medicul îl cercetă, inventariind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
birou, unde fu găsit apoi bălăbănindu-se, spânzurat de o fâșie de chembrică înnodată de pironul draperiei. Patru ore mai târziu i-am bandajat prăvălia cu un sechestru cu sigilii. Ultima pecete roșie a fost aplicată de portărel pe sfoara răsucită și înnodată de câteva ori de mânerul de alamă al ușii de la intrare. Deasupra se putea citi avizul personalului, că din cauza încetării din viață a patronului, prăvălia va rămâne închisă până a treia zi. - Ramses, ești cumplit! Unde-ți este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
vor împinge în cuptorul unde urmează să intru pe burtă, pentru că atunci când tendoanele se vor scurta din pricina căldurii, va trebui să mă ridic. Vreau ca trupul să mi se așeze încă o dată în patru labe și capul meu, fără sprijin, răsucit brusc în jurul gâtului la o sută optzeci de grade, să mi se oprească, cu ochii plesniți, pironiți spre bolta cuptorului. Atunci mă voi opri iar o dată, până când întreaga clădărie a trupului se va prăbuși pentru totdeauna pe pulberea fină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Nu pot să rămân multă vreme izolat în camera mea din această pensiune. Prin coridorul circular acoperit cu linoleum lustruit, trec mereu tălpile de pâslă, sau ghetele care scârțâie. O cheie nimerește anevoios în gaura ușii de alături. Se aude răsucitul ei în broască. Un bărbat spune ceva însoțitoarei care râde hohotind. După salvele de râs urmează o pauză, o romanță sau un reproș. De jos, din cafenea, ajung până la mine frânturile orchestrei, cu vocea contrabasului pe două tonuri diferite. Mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
puse pe cap. Verifică apoi dacă microfonul funcționa. Introduse o casetă nouă În reportofon și Începu examinarea. Unu și jumătate după miezul nopții și ploaia nu părea că vrea să se oprească. Comisarul Logan McRae se adăpostise sub un stejar răsucit, folosindu-se de trunchiul copacului ca de un paravan Împotriva vântului, și privea cum blițul fotografului luminează intermitent cortul. De fiecare dată când se declanșa blițul, siluetele din spatele pânzei albastre a cortului păreau angrenate Într-un joc al umbrelor cenușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de crimă și rugându-se să nu o dea În bară până reușea să Îl paseze altcuiva. Bun venit Înapoi la treabă! Polițistul tinerel ieși clătinându-se din cort și, lipăind prin mocirlă, i se alătură lui Logan sub stejarul răsucit. Părea să aibă aceeași stare de spirit ca Logan. Doar că mai rea. — Isuse, spuse polițistul tremurând și Își Înfipse o țigară În gură, ca și cum aceasta ar fi fost singurul lucru care Îi ținea capul la un loc. După ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
junglă. Hai să vedem dacă e cineva Înăuntru. În mod deloc suprinzător, cel de la consiliu Îl lăsă În față. Clădirea principală a fermei fusese În trecut foarte bine Întreținută. Erau stropi mici de vopsea albă pe cărămida fărămicioasă și cârlige răsucite și ruginite de care odinioară erau atârnate coșurile. Dar acele zile erau de mult apuse. Iarba creștea acum În șanț, blocând scurgerea și făcând ca apa să dea pe dinafară. Ușa nu mai văzuse un strat nou de vopsea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să urce pe gâtul detectivului inspector Insch. — Deschide naibii ușa În clipa asta! Clic, clac, zdrang. Ușa se crăpă. Fața care Îi privea din prag era dură și plină de riduri, cu o țigară atârnând dintr-un colț al gurii răsucite și subțiri. — V-am zis: nu-i aici. Veniți mai Încolo. Insch nu putu să Înghită și așa ceva. Îndreptându-se de spate, Își puse pe ușă toată greutatea sa considerabilă și-mpinse. Femeia de cealaltă parte se clătină, dându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cine știe ce ulicioară din copilărie. Cineva să meargă la Princeton cu Ferrenby. Amory a ieșit pe ușă și a Început să tremure ușor de frig În vântul din noaptea târzie, un vânt care mișca o aripă Îndoită din masa de metal răsucit, stârnind un sunet subțire, plângător. CRESCENDO! Ziua următoare a trecut val-vârtej, mulțumită milostivei pronii. Când rămânea singur, gândurile lui Amory se Întorceau din nou, inevitabil, la imaginea gurii roșii căscate nefiresc În mijlocul feței albe, dar, cu un efort de voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
alamă. Cât despre bine cunoscutul Amory, el ar vrea să scrie chestii nemuritoare dacă ar fi suficient de sigur de ceva ca să riște să le spună și altora. Nu există dar mai otrăvit de lăsat posterității decât câteva platitudini inteligent răsucite. Tom, tu de ce nu treci la catolicism? Firește, ca să devii un bun catolic, ar trebui să renunți la comploturile violente despre care-mi povesteai cândva, dar ai scrie poezie mai frumoasă dacă ai avea o legătură cu sfeșnicele alea Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
eros (magico-erotică) etc. Dar, chiar și atunci când zeul (eroul) leagă la propriu demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită” sau cu „frâne subțirele”, sau cu „fire de mătase”. Chiar dacă sunt „împletite-n șase”, aceste „legături” subtile nu pot, evident, să supună forța oarbă și stihială a monstrului decât în măsura în care ele sunt de natură magică. Finețea, subtilitatea, chiar imate- rialitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eșarfa legată; iar brațul îi era dezgolit și complet vizibil. O lampă cu infraroșii revărsa căldură asupra lui și ceea ce rămăsese se simțea bine și confortabil, deloc dureros. Nu sângera; iar din rană răsărea o crescătură, ceva cărnos, roz și răsucit, care părea o parte sfâșiată a brațului sfârtecat și care, din vreun motiv anume, nu fusese tăiată. Apoi văzu că avea o formă. Privi și privi; și în mintea lui apăru amintirea unei fișe militare pe care scria: "Amputarea piciorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Creându-se pe sine", într-o accepție, să zicem, barthesiană, textul nu răspunde mai puțin unui comandament ontologic. E o plăsmuire a unei ființe ce se adresează altei ființe, oricât de distilate, de alambicate ar fi mesajele acesteia, oricât de răsucite ar fi traseele pe care se transmite, oricât de îndepărtat ar părea receptorul, fie și în felul unei bouteille à la mer. E o incontestabilă certificare a unei trăiri. Esteticul are un miez ontologic. Direcțiile, modalitățile poeziei noastre actuale? Aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sa: necăjitul, jocurile, comportamentul lor obraznic - lipsa de rușine și farmecul lor revoltător... Privi copacul ce reprezenta un cămin atât de bun. Crengile sale netede și spațioase, de un argintiu întunecat, care se întindeau până departe în noduri și curbe răsucite și mănunchiuri delicate de frunze. Cât de important devenise pentru el. Aici, așezat nici prea sus și nici prea jos, văzuse pentru prima oară lumea extrem de limpede, cu zilele izvorând parcă purificate din nopți de o întunecare curată și strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dos pentru un cuvânt care lipsește dintr-un careu oarecare. Și le pune tuturor viața la punct. Uită-te la puloverul tău: pe jumătate În pantaloni, pe jumătate afară. Și gulerul e și el pe jumătate aranjat și pe jumătate răsucit Înăuntru. Ca la un copilaș. Cu asta tăcu, deși un zâmbet cald Îi lumina În continuare chipul larg, deschis, Îngândurat, de parcă ar fi fost uitat acolo. După ce rămase o vreme adâncită În gânduri, adăugă cu tristețe, fără să-i explice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
au repezit să se îndoape cu mâncare pe care corpul lor nu o putea accepta. Mașina se opri lângă mine. M-am răsucit spre ea. De sub chipiuri, patru discuri strălucitoare se uitau la mine. Unul dintre polițiști avea o mustață răsucită care tremură când bărbatul îmi vorbi. —Sunteți bine, domnule? Adresarea cu domnule nu mă păcăli. I-am răspuns că sunt bine. Sigur nu aveți nevoie de ajutor? Am dat din cap într-o parte în alta. Mi-era teamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
știu dacă mai sunt, propriu-zis, desene animate, pentru că sunt făcute cu tehnologii și perspective atât de noi, încât reprezentarea domeniului s-a schimbat și ea. Fără să cad în infantilism, am fost de fiecare dată fermecat de povestea de pe ecran, răsucită ingenios și actualizată savuros, prin trimiteri mai transparente sau mai subtile la realitatea cotidiană (și culturală, în sens largă. Spre surprinderea mea, juniorul, de ani șapte, gustă în primul rând aceste aluzii, parodii, trasoare umoristice și ironice, nelăsându-se captat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Șvabă — Văd dedesubt un lac imens, Îmi spune Nicole, e de fapt o mică mare. Mai văd, uite-l, și un avion care se ridică, e mult sub noi și lasă-n urmă o coadă lungă, lungă de fum. Foarte răsucită coada!... Zburam spre Paris, pesemne pe culoarul de croazieră standard, la unsprezece mii de metri, Într-o amiază de mai de o seninătate neobișnuită. Soția mea nu poate să uite limpezimea acelei zile pe care rar a mai regăsit-o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bătălia, cu cămășile fluturându-le pe spate. Fetele erau supărate. Luate pe sus de pe Via Veneto, probabil, fără să știe clar unde mergea avionul. Apoi, dezgolit până la brâu, un corespondent elvețian, bondoc, dar musculos, cu o bărbuță blondă, creață și răsucită și cu pieptul acoperit de aparate de fotografiat Începu să li se plângă ofițerilor israelieni că nu era normal ca fetele să fie pe linia frontului. Sammler Îl auzi protestând printre dinți, care erau mici și stricați. Locul unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Încă valabil? — Normal, evident că e valabil. — Ei, trebuie să fie un sentiment foarte plăcut, nerăbdarea asta de a porni o afacere cu prietenii și rudele. Ce ai acolo, Eisen? O geantă grea de postav verde atârna de niște mânere răsucite În jurul Încheieturii lui Eisen. Aici? Am adus cu mine niște lucrări din alte materiale, spuse Eisen. Trânti cu zgomot greutatea pe masa de sticlă: geanta se deschise. — Ai făcut niște prespapieruri. — Nu sunt prespapieruri. Le poți folosi și așa, tată-socrule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Se poruncea adunarea Oștii celei mari În jurul măriei sale. Curierii se așezară din trei sute În trei sute de pași, pentru a prelua cuvintele voievodului, care nu puteau fi auzite de toată suflarea. - Unde e măria sa? Întrebă un țăran mai vârstnic, cu mustață răsucită. Că nu-l văz. - Apăi nici n-ai cum să-l vezi, moș Vasilie, zise un răzeș mai tânăr, blond, stropit de sânge din cap până-n picioare. E la vreo cinci sute de pași, cu căpitanii și boierii Împrejur. - Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și tolbe de săgeți, iar alții, puțini, săbii la cingătoare. Alexandru Își lipi calul de al voievodului și așteptă. Oamenii, câteva sute, ajunseră la ei și Îi Înconjurară. Apoi unul din bătrâni, scund și voinic, cu părul cărunt și mustața răsucită, se Întoarse spre ceilalți și strigă: - În genunchi, fraților, că aista-i măria sa Ștefan! Întreaga adunare Îngenunchie, iar cei care aveau cușme sau căciuli pe cap și le scoaseră. - Cine sunteți, oameni buni? Întrebă voievodul. Și ce faceți În pustietățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
țigări ame ricane. Asta-i ceva tare curios la animalul care-i omul, Își zise ea, chiar și la vreme de foamete se mulțumește mai degrabă cu o astfel de scli foseală decât cu un sac de orez. O hârtioară răsucită și um plută cu tutun plin de chimicale otrăvitoare pare mai de preț decât o masă pentru un copil, de-aia și purta Întotdeauna țigări la ea, doar că deveniseră greu de găsit și scumpe, chiar și pentru un străin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai amintea, Îi fuseseră iertate. Pe când Buickul trecea pe lângă zidurile Înalte care Înconjurau vilele, Adam a Început să recunoască stilul construcțiilor, occidental, masiv, cu ceva ciudat În el. O motoretă culcată pe o parte În mijlocul drumului, cu roțile strivite și răsucite. Mai fusese pe-aici. A Înțeles că se duceau acasă la Zubaidah. Au trecut prin porțile mari de fier forjat, ornamentate cu tușe de vopsea aurie. Au parcat lângă o mașină sport pe care Adam n-a recunoscut-o. Casa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]