1,210 matches
-
caracterizată prin intoleranță alimentară sau necesitatea menținerii sau reintroducerii sondei nazogastrice după ziua a treia postoperator [53]. Tratamentul presupune menținerea sondei nazogastrice, administrarea de prokinetice și suportul nutrițional. Hemoragia de la nivelul bontului pancreatic poate survenii în 5-10% din cazuri. În funcție de răsunetul hemodinamic, se poate opta pentru tratament conservator (supraveghere, medicație antisecretorie), minim invaziv (endoscopic) sau chirurgical (hemostază in situ) [58]. Pancreatita la nivelul bontului restant poate să apară în 1-2% din cazuri, aceasta fiind grevată de morbiditate și mortalitate crescute, consecutive
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
să ruineze industria denunțătorilor cotidieni ai perfidului Albion, întinzând în mod cordial Franței mâna poporului englez, și ne-am ostenit foarte mult să-i înlăturăm această idee. Oricum ar sta lucrurile, cartea sa, Cobden și Liga, a avut un mare răsunet. Cam în aceeași epocă apăreau Studiile asupra Angliei ale domnului Léon Faucher, cu două capitole substanțiale asupra aceluiași subiect, și două scânteietoare note asupra Ligii și ligiștilor, publicate de către Fanteyraud în Revista Britanică și în Anuarul de economie politică. Aceste
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deschis cu priveliștea imensă a Carpaților. În perspectiva lor, poetul desfășură câmpurile și orașul Târgoviște, tratează într-un colț un detaliu cinegetic și zugrăvește întreagă geografia, înviorată de impulsia erotică, cerul cu stelele, apele adamantine, păstorii jucând în jurul focurilor, la răsunetul fluierelor câmpenești, caii nechezând, boii călcând apăsat înaintea plugurilor, taurii, mieii: Plăcute zbierări de turme Aerul îl umple tot; Tauri grei p-ale lor urme Apăsate mugiri scot. În poezia conceptuală, Văcărescu are vibrație, dignitate. Stihurile făcute sub stemă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zădărnicia ("Ha! ha! ha! ha! iacă un nume!... iacă înc-o vanitate!? Omer, Dante, Byron, Hugo! un cântec deșert în toate,/ Un accent, între morminte, un sarcasm în sărbători"). ANDREI MUREȘANU Caracterul de Marsilieză română l-a putut lua însă Un răsunet (Deșteaptă-te, romîne) de ardeleanul Andrei Mureșanu (1816-1863), imn profetic și grav, plin de strigăte solemne: Deșteaptă-te, romîne! din somnul cel de moarte, În care te-adînciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode unde cântă vechiul bonz, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. Deși poetul nu se poate abține de a nu lega o mică intrigă amoroasă, absolut puerilă, între un mandarin și o mandarină, încheierea e de o fineță caligrafică neîntrecută: Dar el stă în trândăvie pe-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă două idei obsedante: fie separația morală între Moldova și Muntenia, dând naștere de pildă la conflicte de ordin casnic, fie dreptul la confort sufletesc al bărbatului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o poezie ermetică, rece, a cărei notă e fabulosul minor, Barbu Brezianu barbizează, Jacques G. Costin combină maniera lui Jules Renard cu aceea a lui Urmuz. Ermetismul lui Barbu, înțeles în chip abuziv și prea adesea dizgrațios, a avut un răsunet neașteptat la tinerii poeți bucovineni: Neculai Roșca, Iulian Vesper, Mircea Streinul, E. Ar. Zaharia, George Drumur, Traian Chelariu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în pilde și dorind acord familiar, se sfădește interminabil cu numeroasa-i familie dacă trebuie sau nu să meargă in corpore la cinematograf. În cele din urmă cad de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tegumentelor, care vor suprainfecta abcesul rece, transformându-l într-un veritabil abces cald. Dacă suprainfecția se produce pe un abces rece puțin voluminos și superficial evoluția va fi simplă. Când suprainfecția se va produce 150 pe o localizare profundă, voluminoasă, răsunetul general va fi important cu fenomene toxico-septice grave. Diagnostic diferențial: Abcesul rece cu localizare subcutană, va fi diferențiat de alte afecțiuni cu manifestare clinică asemănătoare: chistul sebaceu, care are de asemenea un conținut cazeos, dar din conținutul său lipsește bacilul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
s-a stabilit înființarea unui Cerc de studii și cercetări, având obligația să elaboreze programul de activitate, să organizeze o arhivă documentară și să editeze „Buletinul Asociației Culturale Românești”, al cărui prim număr a apărut în 1957. Prima acțiune de răsunet a fost „Săptămâna românească” desfășurată înte 10 și 17 mai 1957 la Madrid, la care au participat prințul Nicolae și principesa Ileana. Mese rotunde, conferințe pe diverse teme, concerte au constituit programul „săptămânii” care, de asemenea, a cooptat dintre personalitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285473_a_286802]
-
fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus În oglinda unui lac. Ochiul vesel Întîlneștc, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și pagode, unde cîntă vechiul bong, Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz.” Peisaj static, decorativ, hieratic, reprodus, parcă, după desenul unui serviciu de porțelan. Această latură picturală place. G. Călinescu o socotește partea cea mai viabilă a poeziei. Imaginația e, Într-adevăr, mai strînsă, ochiul vede mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fermecat al lunii, aruncat de la Copou la Repedea". Prozatorul scoate astfel în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul trecutului moldovenesc; prăpastiile Râpei Galbene, lângă care se afla, și decadența târgului părăginit nu le vedea; peste dânsele aruncase podul selenar al imaginației lui aprinse". Memoria afectivă impune mai apoi "tranziția" firească de la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
SUNETE ȘI RĂSUNETE, revistă apărută la Viena, în mai 1892. S-a păstrat un singur număr (2, din 15 mai) din această publicație subintitulată „literară-socială ilustrată”, redactată de Romulus Boiu și Corneliu Roșescu. Ei publică, alături de Eugen Velescu și de Caton Theodorian, versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290020_a_291349]
-
treacă printr-o școală Îndelungată și aspră, muncind din greu pentru a-și Însuși cultură și meșteșug. Mulți poeți tineri sunt Încă ispitiți să ia totul de-a gata. E deajuns să apară Într-o revistă un poem de oarecare răsunet ca Lazăr de la Rusca pentru ca săptămâni de-a rândul publicațiile literare să fie copleșite de nenumărații Lazăr de la Rusca, din care, din păcate, niciunul nu atinge, darmite să depășească vigoarea și cuprinsul originalului. Sărăcia de idei duce implicit la o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
panică și de teroare, care stăpânește satul. (Ă). Pentru că nu teroarea, zugrăvită atât de plastic de către scriitor a fost nota dominantă a realității Înfățișate, ci faptul că reprezentanții chiaburimii au rămas În stadiul de bandă teroristă, limitată ca număr, fără răsunet În massa mare a poporului. Aceasta s-a datorat unei forțe mai puternice decât toate uneltirile chiaburești: forța partidului clasei muncitoare și a muncii de lămurire pe care partidul a dus-o În massa țărănimii muncitoare. Elementul acesta: esențial pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
secolului XIX și Începutul secolului XX, pe care burghezia a acoperit-o sub o lespede de tăcere. Este o epocă bogată În scriitori și publicații legate de mișcarea muncitorească În creștere și Îndreptată Împotriva exploatării. (Ă). Autorul arată apoi Însemnătatea răsunetului pe care l-a avut critica lui Gherea și Contemporanul În general, În rândul scriitorilor din timpul acela, modul În care mișcarea muncitorească a găsit ecou În opera marilor creatori ai epocii cum sunt Eminescu și Caragiale. În broșura Influența
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bogatul conținut de idei al poeziilor lui Eminescu și se ocupă În mod exclusiv de meșteșugul de versificator al artistului (Ă). Studiul lui Gherea este și un bun exemplu al modului În care critica marxistă valorifică opera unui scriitor. (Ă). Răsunetul pe care l-a avut opera celui ce a scris Împărat și proletar În rândurile masselor muncitoare ale țării noastre a fost mare. Muncitorimea a prețuit elementul de critică socială a liricii eminesciene și s-a lăsat fermecată de cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult mai generale. Ea a atacat problema naturalismului, a obiectivismului, a autenticității personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și o amintire pururi vie de dragoste pentru Patrie, pentru Partid, se află și poemul Slavă eroilor Doftanei al Mariei Banuș: «Aduceți copii, aici, ca să știe Să știe ce-i ura și sfânta mânie (Ă)». Astfel, Eugen Jebeleanu ne arată răsunetul pe care-l are evocarea eroismului comuniștilor În sufletele tinerei generații ce crește În libertate și fericire: Nu vom uita, nu, Petre niciodată!» Spun pumnii strânși și adâncii ochi senini - ai pionierilor cu cravate roșii, care privesc la Doftana, șapca
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petre Gheorghe, pe care călăii «clănțănind, În beznă ascunși» l-au Împușcat din spate, În timp ce din pieptu-i izbucnea răscolitor, strigătul: «Partidul să trăiască!» Poezia care a evocat chipul celor mai buni fii ai poporului, al eroilor clasei muncitoare capătă un răsunet deosebit mai ales atunci când poetul știe, scoțând În relief eroismul luptătorilor», să sublinieze latura umană, care-i apropie și mai mult de frații pentru care se jertfesc. Au scris despre anii crânceni ai ilegalității poeți Încercați ca Cicerone Theodorescu și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Franța s-a răspîndit ea însăși prin oamenii săi sau prin ideile sale în Europa și în lume, prin participarea sa la marile descoperiri, prin strălucirea limbii și literaturii sale în epoca clasică, a ideilor sale în secolul Luminilor, prin răsunetul Revoluției franceze și al principiilor de libertate, de egalitate și de fraternitate, prin întinderea colonizării făcute din umbre și lumini, prin influența savanților, a scriitorilor și artiștilor săi. În aceleași epoci, Franța însăși beneficia de contribuții străine din ce în ce mai larg internaționale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aspirația spre dreptate, pace, libertate, egalitate. Îmi place de asemenea felul în care autorii acestei cărți au reușit reconcilierea necesară între structuri și eveniment. Societățile se schimbă și mișcările lor formează istoria născută din lente mutații de profunzime și din răsunetele evenimentelor bruște, care le sînt, sub imperiul hazardului, produs și imbold. O bucurie asemănătoare rezultă din grija de a plasa acolo unde trebuie, în sînul unei construcții coerente și funcționale, diversele domenii care se disting astăzi: istoria economică, puțin prea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
citească acea revistă, dacă nu vor fi citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără, vorbește adesea de revistele mai vechi moldovenești. 1 Cugetări, "Revista romînă" ă1863î, p. 357. 2 Scrisori, p. 34. ăCătre I. Negruzzi, aprilie 1868.î Că tendința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eminescu n-a fost așa de străin pentru socialiști, că, cu toată deosebirea de soluții, socialiștii au simțit în Eminescu un suflet tovarăș, de unde a urmat că mai toți socialiștii, dacă nu toți, au fost eminescieni, găsind în poezia maestrului răsunetul propriilor lor dureri. Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost eminescieni, găsind în poezia maestrului răsunetul propriilor lor dureri. Desigur că poezia lui Eminescu e condiționată și de alți factori; dar factorul social e, fără îndoială, tristețea produsă de ruina claselor "pozitive", și această tristețe, care n-a găsit răsunet în patruzecioptiști, a găsit răsunet în tinerimea îndurerată de mizeriile claselor vechi, care a îmbrățișat "socialismul"2. Din acestea se va înțelege apoi și alt fapt: acela că Eminescu a fost considerat, acum vreo treizeci de ani, de către speța lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]