1,232 matches
-
în limba română au avut loc aici în 1583. Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric (). În prezent edificiul adăpostește "Muzeul Prima Școală Românească", sub conducerea filologului Vasile Oltean. Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet cu Moldova și Muntenia, dar care ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii lăcașul de cultură și învățătură, care astăzi a devenit "Muzeul Prima Școală Românească". Cele aproximativ 4.000 cărți vechi
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
și așa mai departe, cu salturi neobișnuite și dificile. Gruparea în serii a celor douăsprezece semitonuri ale gamei cromatice temperate și prelucrarea acestora conform unor procedee constructiviste, riguros aplicate, amintește de tehnici ale Renașterii barocului muzical. Dodecafonia nu a avut răsunetul dorit, în ciuda unor acțiuni foarte dârze și puternic sprijinite de finanța vremii. Cu toată reclama zgomotoasă, făcută de cercurile din Köln, Viena, Berlin, Paris, Roma, ea nu s-a impus ca sistem, menit să-l înlocuiască pe cel tradițional.
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
au participat, alături de coordonatorul ei efectiv, Sextil Pușcariu, lingviștii Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați de Nicolae Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Ștefan Pașca, Yves Auger, I.A. Rădulescu-Pogoneanu și alții. Cea de-a doua lucrare științifică de răsunet elaborată în cadrul institutului fondat și condus de Sextil Pușcariu a fost "Atlasul lingvistic român". Gândită tot de ctitorul Muzeului, ea a fost pusă exemplar în practică de doi dialectologi de excepție, Sever Pop și Emil Petrovici. În acest scop, au
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
la Blaj o mare adunare națională, prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10.000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei "Un răsunet / Deșteaptă-te române", devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc. Comitetul avea trei mari preocupări: În iunie 1848 guvernatorul Teleky declară desființat Comitetul Național Român, care de acum
Comitetul Național Român (1848) () [Corola-website/Science/308797_a_310126]
-
format un grup de colaboratori dintre tinerii apropiați și dotați în acest domeniu. În felul acesta, a început "Apostolatul Tinerimii". În mijlocul tineretului, apostolul sporea în stăruință și har. „Din această văpaie de dragoste suprafirească sau născut lucrările sale, de mare răsunet nu numai în inimile tinerilor, ci și ale celor vârstnici”. La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940, în ziua de Sfântul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de "Moglena" ("Slatina, Bulgaria") și auxiliar al
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
lipsei unei organizări coerente. În 1723, Ludovic al XV-lea preia conducerea regatului său în mod efectiv, reinstaurând monarhia absolutistă, dar lansându-se, ca și predecesorul său în interminabile conflicte europene și coloniale, care se sfârșesc toate prin eșecuri de răsunet. În plan juridic, domnia lui Ludovic al XV-lea înseamnă sfârșitul muncii forțate (1748), considerată o măsură punitivă inumană și degradantă chiar de rege. În 1757 are loc o tentativă de regicid, eșuată: regele este doar rănit ușor, însă pedeapsa
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
sfârșitul sec. al XVI lea. Țăranilor li s-au impus obligații față se biserică, stat și stăpânul moșiei. Răscoala lui Horea, din 1784 antrenează toate satele de pe valea Streiului și Călanul. De asemenea răscoala lui Tudor Vladimirescu a avut mare răsunet pe valea Streiului. În anul 1760 localitatea purta numele de Puszta Kalan. În acest hotar s-a construit societatea metalurgică și în jurul ei pe un teren în parte mlăștinos, primele case de colonii muncitorești. În anul 1860, administrația Societății Brașovene
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
s-a cântat „pentru prima dată în Țara Româneasca”, într-un cadru oficial, după afirmația lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, Deșteaptă-te, române!. Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de brașoveanul Andrei Mureșan prin 1842. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann și unul din admiratorii acestuia, ne relatează cum în casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Anton Pann și unul din admiratorii acestuia, ne relatează cum în casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann. Această melodie nu era alta decât romanța „Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Hatikva. Vreme de doi ani a scris în fiecare vineri o rubrică de opinie intitulată „ Încă un acord” în cotidianul Maariv, de asemenea a scris reportaje în suplimentul de sport al ziarului Hadashot. A urmat apoi un alt album de răsunet, Bait Ham (Casă călduroasă) denumit după cântecul cu același nume scris de Betzalel Aloni la cererea cântăreței și care vorbește de un vis pe care l-a avut Ofra în copilărie - să câștige suficient pentru a putea deschide un cămin
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
pick" (concept similar cu "album pick", la nivelul de detaliu corespunzător), iar altele beneficiază de recenzii proprii (independente de recenzia discului). Numai o parte din cântecele prezentate la Allmusic sunt recenzate, între acestea înscriindu-se piese care au avut un răsunet apreciabil sau piese considerate de către echipa editorială a "site"-ului ca având o însemnătate istorică. Vizitatorii pot trimite eventuale corecții ale paginilor despre albume sau cântece prin intermediul unui formular tipizat unde trebuie notată bibliografia folosită. Astfel de contribuții ale utilizatorilor
Allmusic () [Corola-website/Science/313527_a_314856]
-
cei ce s-au lăsat captivați de magia virulentului polemist, pentru care a avut cuvinte de elogiu în câteva din scrierile sale. Céline,adept și el al rasismului, spunea că "orice arian trebuie să-l citească". Încurajat fiind de extraordinarul răsunet al cărții sale, la 20 aprilie 1892 Edouard Drumont a înființat, cu sprijinul financiar al omului de afaceri Guérin, si cu colaborarea unui administrator evreu renegat, Gaston Crémieu, devenit Wiallard, propriul său ziar, „La Libre Parole”, care a ajuns la
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
care sunt alungați din sat, iar apoi ară cu plugurile pământul unde a fost odinioară conacul lui Stroie Orheianu. În final, același narator mărturisește: "„Bunicii mei sînt strănepoții acestor oameni, iar eu am scris această povestire având în sufletul meu răsunetul durerii lor”". Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul "Neamul Șoimăreștilor" de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Primul exeget al Mioriței este Alexandru Odobescu (1834-1895), care inaugurează, totodată, "direcția comparatist-mitologică" a interpretărilor mioritice, prin studiul "Răsunete ale Pindului în Carpați", publicat în Revista Română în 1861. Prima includere a variantei Alecsandri într-un manual școlar are loc la Brașov, în 1861. Prof. Gavrile J. Munteanu cuprinde balada "Mieoara" în „Carte de lectură românească pentru classile gimnasiale
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Va învăța, pe deasupra, engleză, arabă și kiswahili. În 1861, Florence Finnian participa la expediția iubitului sau spre izvoarele (încă necunoscute) ale Nilului. Împreună descoperă lacul Albert (azi între Congo-Kinshasa și Uganda) și regiunea împrejmuitoare a Africii ecuatoriale. Expediția are un răsunet important și Șam Baker este înnobilat. În 1865, se căsătoresc: Florence devine Lady. În 1869, la cererea Hedivului Turco-Egiptean, Șam Baker organizează o nouă expediție spre regiunile ecuatoriale ale Nilului, cu dublul obiectiv de a deschide un nou drum comercial
Florica Maria Sas () [Corola-website/Science/323408_a_324737]
-
Economie, societate, instituții” din Enciclopedia Cambridge a Islamului și în revista „Arabica”. În contrast cu modestia care îl caracteriza, Cahen a fost denumit de unii din colegii de breaslă „decanul istoriei sociale musulmane” și „unul din istoricii islamului de cel mai mare răsunet din secolul al XX-lea” Între istoricii americani care l-au apreciat în mod deosebit se număra și Mark Cohen. Cartea cea mai faimoasă, de concepție modernă, a lui Claude Cahen, care a fost tradusă în numeroase limbi, "Islamul: de la
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
ajun a trecerii în noul an agricol denumită în Israel "Roș hașana", Anul Nou Ebraic când trebuie calculat și desfășurarea anilor, a anului de odihnă și de jubileu. În Biblie se face referință la ea numind-o Ziua Răsunării (sau răsunetului, ) din șofar adică trâmbiță din corn de berbec ori de bivol. Cărțile auxiliare rabinice și iudaice descriu Roș Ha-Șana ca fiind Ziua Judecății (Yom ha-Din) și Ziua Amintirii (Yom ha-Zikkaron), fiind numită memorială (zikkaron) în cartea Leviticului. Porunca pentru Ziua
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
dată prima dată în cartea Leviticului unde scrie cum vorbește Dumnezeu lui Moise: "Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: „În luna a șaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveți o zi de odihnă [Șabaton], memorială [Zikron], cu răsunet [TeRua] (de trâmbițe), și o adunare sfântă." Atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă, și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc.”" Denumirea zilei de sărbătoare apare în cartea Numerilor capitolul 29 unde în limba ebraică este scris: Traducerea
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
se va arăta pe cer semnul Fiului Omului și vor jeli toate neamurile pământului și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere și cu slavă multă." Matei 24:31 "Și va trimite pe îngerii Săi, cu "răsunet de trâmbiță", și vor aduna pe cei aleși ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini. Matei 24:32 "Învățați de la smochin pilda: Când mlădița lui se face fragedă și odrăslește frunze, cunoașteți că vara e
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam," "Așer kidișa’nu b’Mițuotau" "ue'țiua’nu lișmo’a kol șofar." "Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul nost, Împăratul universului. "Care ne-ai sfințit prin poruncile Tale" "și ne-ai poruncit să auzim răsunetul de șofar." "Amin." Sunt trei sunete diferite pe care le face Șofarul: În plus la aceste trei sunete mai sunt și două variații:
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
editorialul intitulat "„Către cărturarii noștri”", în care a afirmat că își propune să redacteze:"„o gazetă cuminte. O gazetă ridică punte între sufletele cărturarilor și ale țăranilor care o slovesc duminica pe genunchi. Toți cărturarii, care simt în sufletul lor răsunetul datoriei ce cere împlinire, își vor spune cuvântul pe această hârtie, ale cărei foloase vor fi folosul așezământului nostru cultural.“" Revista "Țara noastră" a apărut săptămânal la Sibiu până la 5 decembrie 1909. A reapărut apoi la Cluj (1922 - 1931), având
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
din Nunta lui Figaro, Zerlina din Don Giovanni, Violeta din Traviata, Mimi din Boema și Sophie din Cavalerul Rozelor. Anul 1973 i-a adus debutul american la Lyric Opera of Chicago, interpretând rolul Mimi . Pentru Ileana Cotrubaș un succes de răsunet internațional a venit pe 7 ianuarie 1975 când a fost chemată în ultimul minut la Scala din Milano pentru a o înlocui pe Mirella Freni în Mimi din Boema de Giacomo Puccini. Cotrubaș a zburat cu avionul din Kent unde
Ileana Cotrubaș () [Corola-website/Science/297378_a_298707]
-
politice, precum și o traducere din "Tristele" lui Ovidiu. Cugetări profunde exprimate într-o „formă dură” (după cum a considerat însuși autorul), versuri scrise în momente de supărare sau chiar de deznădejde: opera poetică a lui Hasdeu, care n-a avut un răsunet deosebit. El a caracterizat-o prin următoarele rânduri: O poezie neagră, o poezie dură,<br> O poezie de granit,<br> Mișcată de teroare și palpitând de ură,<br> Ca vocea răgușită pe patul de tortură<br> Când o silabă spune
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a creației de tipuri din proza de evocare a copilăriei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circulând detașate de autor, ca niște adevăruri necesare. Două eseuri originale, de răsunet ale lui Ibrăileanu sunt "Literatura și societatea", apărut ca introducere la teza de doctorat "Opera literară a d-lui Vlahuță" și, respectiv, "Creație și analiză" din volumul Studii literare. În cel dintâi, criticul aruncă o lumină nouă asupra raportului dintre
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique", Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene ("Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor", 1861; "Răsunete ale Pindului în Carpați"). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea ("Poeții Văcărești", "Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII"). Este autorul unor nuvele istorice ("Mihnea Vodă cel Rău", "Doamna Chiajna", 1860) și
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]