2,123 matches
-
sunt instalați în exteriorul perimetrului. Disciplina este riguroasă, delațiunea - permanentă, pedepsele - groaznice, iar gardienii trag fără somație. Viața cotidiană este guvernată de ideea supraviețuirii, care supraviețuire depinde de rația de hrană. Potrivit principiului lui Lenin*, „cine nu muncește nu mănâncă”, rația depinde de munca prestată în timpul zilei de fiecare echipă, iar dacă norma - de tăiere a lemnului sau de extragere a minereului - nu este îndeplinită, rația scade. Precaritatea igienei și a îngrijirilor medicale, malnutriția, munca istovitoare explică indicele ridicat al mortalității
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
supraviețuire depinde de rația de hrană. Potrivit principiului lui Lenin*, „cine nu muncește nu mănâncă”, rația depinde de munca prestată în timpul zilei de fiecare echipă, iar dacă norma - de tăiere a lemnului sau de extragere a minereului - nu este îndeplinită, rația scade. Precaritatea igienei și a îngrijirilor medicale, malnutriția, munca istovitoare explică indicele ridicat al mortalității, ce poate ajunge de la 310/00 în 1937 - aproximativ dublul indicelui mediu de mortalitate al țării -, până la 176 0/00 în 1942. în total, în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va utiliza doar insulină umană, neexistând contraindicații pentru nici un tip de astfel de insulină. Analogii de insulină nu mai au în prezent nici o contraindicație pentru utilizarea în timpul sarcinii. Alăptarea: femeia diabetică trebuie încurajată să alăpteze dacă nu există contraindicații (74). Rația calorică în acest caz nu trebuie să depășească 3000 kcal/zi, favorizând astfel scăderea în greutate. Femeile cu T2DM ce alăptează vor beneficia de insulinoterapie pe toată perioada alăptării, tratamentul oral fiind reluat numai după ablactare. Pe perioada lactației, în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
cardiovasculare se datorează, pe lângă aportul crescut de AGMN, și conținutului crescut al acestor diete în fructe și legume, precum și vinului roșu care, este știut, crește HDL-colesterolul. În general, se recomandă ca aportul zilnic de grăsimi mononesaturate să reprezinte 5-15% din rația calorică, în funcție de necesitățile energetice (13). Acizii grași nesaturați forma „trans” apar, în principal, prin procesele de prelucrare industrială a alimentelor (prin hidrogenare parțială se transformă uleiurile lichide în grăsimi semisolide, de exemplu, se transformă uleiul vegetal în margarină tartinabilă). AG
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
ficat, restul provine din dietă. Se recomandă scăderea aportului de colesterol alimentar sub 200 mg/zi, prin reducerea consumului de ouă, carne grasă, slănină, untură, lapte integral, icre, viscere, crustacee (13). 52.2.3. Glucidele Trebuie să reprezinte 55-60% din rația calorică zilnică. Sunt preferate glucidele cu index glicemic scăzut (cereale, leguminoase), deoarece acestea cresc sensibilitatea la insulină și scad colesterolul total și LDL-colesterolul; cele cu index glicemic crescut (zaharurile rafinate, dulciurile concentrate) cresc trigliceridele și scad HDL-colesterolul, având rol aterogen
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
fibrelor alimentare, se recomandă suplimente de calciu, magneziu și oligoelemente. 52.2.5. Proteinele În general, proteinele au doar un efect redus asupra nivelurilor serice ale LDL-colesterolului sau ale altor fracții lipoproteice. Se recomandă ca proteinele să reprezinte 12-15% din rația calorică totală, preferându-se proteinele de origine vegetală (care se găsesc în legume, fasole uscată, nuci și, într-o măsură mai redusă, în produse cerealiere și în zarzavaturi), deoarece acestea conțin cantități reduse de colesterol și de lipide saturate. Proteinele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
decerebrați și castrați, sunt puși la îngrășat în niște țarcuri și boxe comune. Când ajung numai buni de procesat, ei sunt tranșați și apoi trimiși ca specialități într-o țară de la antipozi; aici carnea de "vodsel" se vinde la prețul rației de oxigen pe o lună. În paralel cu acest compediu de atrocități de sfârșit de lume, polul de interes al romanului rămâne Isserley, tot mai umană în itinerariul ei senzorial, sentimental și emoțional, în ciuda sfâșietoarei nostalgii după pura, animalica frumusețe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care procesele de oxidoreducere nu ar putea fi ținute sub control. Așa se explică de ce pe lângă un regim alimentar bogat în axeroftol și α tocoferol, vitamina C recoltată din surse vegetale (obligeana - Acorus calamus) trebuie să facă parte constant din rația zilnică, reprezentând prin simpla prezență o adevărată profilaxie generală [Botez, 2001]. Surse importante de acid ascorbic se găsesc în următoarele plante medicinale: afinul - Vaccinium myrtillus, cătina albă - Hippophaë rhamnoides, fructele de dud - Morus alba, fructele de măceș Rosa canina, fructele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media diversis sensibus attribuit, secundum quod erat conveniens ad actus potentiarum. Naturas autem sensi bilium qualitatum cognoscere non est sensus, șed intellectus. Accipienda est ergo rațio numeri et distinctionis exteriorum sensuum, secundum illud quod proprie et per se ad sensum pertinet. Est autem sensus quaedam potentia passiva, quae nata est immutari ab exteriori sensibili. Exterius ergo immu tativum est quod per se a sensu percipitur, et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Aquino în Sentenția libri De anima recurge la Socrate și la Diarus; nu simțurile noastre externe sunt afectate în mod direct de vreunul dintre acești indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual este perceput, când văd ceva colorat, percep acest om sau acest animal; atunci aceasta percepere în om este realizată de puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aliqua cadunt sub visu, secundum proprietates în quibus communicant inferiora corpora cum caelestibus: tactus autem est perceptivus proprie tatum quae sunt propriae elementis, scilicet calidi, et frigidi, et similium; gustus autem et olfactus, proprietatum quae competunt corporibus mistis secundum diversam rațio nem commistionis calidi et frigidi, humidi et sicci. Sonus autem causatur ex motu locali, qui etiam communis est cor poribus caelestibus et inferioribus, licet species motus quae causat sonum, non competat corporibus caelestibus secundum sententiam Aristotelis. Unde ex ipsa natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
schimbare spirituală, căci altfel s-ar putea spune despre toate obiectele care ar suferi schimbări materiale, despre orice perete care este vopsit sau orice lichid care este încălzit că simt: (ÎI.1.10.) Patet igitur quod immaterialitas alicuius rei est rațio quod sit cognoscitiva; et secundum modum immaterialitatis est modus cognitionis. Unde în ÎI de anima dici tur quod plantae non cognoscunt, propter suam materialitatem. Sensus autem cognoscitivus est, quia receptivus est specierum sine materia (S. th., I, q. 14, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbări imateriale, precum în [cazul] văzului; iar în altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt formas nisi materialiter, nullo modo sunt cog noscitiva, sicut plantae; ut dicitur în ÎI libro de anima. Quanto autem aliquid immaterialius habet formăm rei cognitae, tanto perfectius
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad terminum ubi odor percipitur, șed immutatur medium spiritualiter, ultra quam dictă evaporatio pertingere possit. Quod autem spiritualis immutatio fit a visibili magis quam ab aliis sensi bilibus, rațio est, quia visibiles qualitates insunt corruptibilibus corporibus, secundum quod communicant cum corporibus incorruptibilibus; unde habent esse formalius et nobilius quam reliqua sensibilia, quae sunt propria corruptibilium corporum (Sent. De anim., lib. 3, l. 20, n. 4a5). Deoarece mirosul unui cadavru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care o formă este împărtășită (communicatio), unde prin „împărtășită“ trebuie înțeles că forma este în două sau mai multe lucruri diferite, putem distinge între mai multe categorii ale asemănării: 1. asemănarea perfectă, cănd formă este împartă sita în aceeași proporție (rațio) și în același mod; 2. asemănarea imperfecta, cănd formă este împa rtasita în aceeași proporție, dar nu în același mod; 3. asemănarea agenților univoci, agenții care sunt de același fel după specie, gen sau analogie, care poate avea trei cazuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se igitur species intelligibilis recepta în intellectu possibili în intelligendo sicut id quo intelligitur, non sicut id quod intelligitur: sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus. Id vero quod intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est, nam alia animalia percipiunt huiusmodi intentiones solum naturali quodam instinctu, homo autem etiam per quandam collationem. Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis, în homine dicitur cogitativa, quae per collationem quandam huiusmodi intentiones adinvenit. Unde etiam dicitur rațio particularis, cui medici assignant determinatum organum, scilicet mediam partem capitis, est enim collativa intentionum individualium, sicut rațio intellectiva intentionum universalium (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Din nou, trebuie să considerăm că, dacă un animal ar fi mișcat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis, în homine dicitur cogitativa, quae per collationem quandam huiusmodi intentiones adinvenit. Unde etiam dicitur rațio particularis, cui medici assignant determinatum organum, scilicet mediam partem capitis, est enim collativa intentionum individualium, sicut rațio intellectiva intentionum universalium (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Din nou, trebuie să considerăm că, dacă un animal ar fi mișcat doar de ceea ce simte ca fiind plăcut sau neplăcut, nu ar fi necesar să plasăm altceva în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum. Cuius signum est, quod principium memorandi fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. Pentru con servarea acestora este instituită memoria, care este tezaurul acestor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care intelectul posibil va cunoaște esență obiectului hilemorfic extramental. (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio. Et enuntiatio significat compositionem et divisionem intellectus. Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce intelectul formează în el însuși și judeca despre lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se găsește în Summa theologiae: (ÎI.2.2.) Respondeo dicendum quod, cum similitudo attendatur secundum convenientiam vel communicationem în formă, multiplex est similitudo, secundum multos modos communicandi în formă. Quaedam enim dicuntur similia, quae communicant în eadem formă secundum eandem rațio nem, et secundum eundem modum, et haec non solum dicuntur similia, șed aequalia în sua similitudine; sicut duo aequaliter albă, dicuntur similia în albedine. Et haec est perfectissima similitudo. Alio modo dicuntur similia, quae communicant în formă secundum eandem rationem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra Gentiles: (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel format
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]