1,305 matches
-
geniu mai luminos și mai sintetic, nu se dă drept un sistem particular printre alte sisteme, ea nu vrea să fie filosofia unei epoci istorice, ci filosofia neîncetat progresivă a umanității" (4, p. 289). Trebuie făcută precizarea că, aderînd la raționalismul lui Toma d'Aquino, J. Maritain a respins raționalismul cartesian, pe care îl consideră ca un păcat al culturii franceze. Tomismul prezenta și alte idei care nu puteau să nu rețină atenția. Potrivit concepției Aquinatului, puterea laică căreia îi sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
drept un sistem particular printre alte sisteme, ea nu vrea să fie filosofia unei epoci istorice, ci filosofia neîncetat progresivă a umanității" (4, p. 289). Trebuie făcută precizarea că, aderînd la raționalismul lui Toma d'Aquino, J. Maritain a respins raționalismul cartesian, pe care îl consideră ca un păcat al culturii franceze. Tomismul prezenta și alte idei care nu puteau să nu rețină atenția. Potrivit concepției Aquinatului, puterea laică căreia îi sînt supuse corpurile oamenilor trebuie să se subordoneze puterii superioare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
certitudine pe care hermetismul nu o avea, de care nu putea și nu voia să aibă cunoștință: descrierea lumii se făcea potrivit unei logici a cantității, și nu a calității. Astfel, paradoxal, modelul hermetic contribuie la nașterea noului său adversar: raționalismul științific modern. Iraționalismul hermetic va emigra atunci la mistici și alchimiști, pe de o parte, la poeți și filosofi, de cealaltă parte, de la Goethe la Nerval și Yeats, de la Schelling la von Baader, de la Heidegger la Jung. Și nu recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
critică de idei) se referea mai mult la faptul că opera sa era extrem de repetitivă. Desigur, varia cîmpul de aplicație, dar regăseai același mecanism în funcțiune. Însă nu cred că am formulat această critică, fiindcă se pare că vorbisem de raționalism. Atunci, cam asta trebuie să fi fost: am citit șase, șapte cărți de Lupasco și după aceea am simțit un fel de saturație. Aveam impresia că se punea în funcțiune mecanismul și se efectua aplicația, or asta mă atingea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în afară e irațional. Cuvîntul irațional desemnează tot ce se află în afara capacității mele de înțelegere. A existat, îmi amintesc foarte bine, Uniunea Raționalistă; exista și acea revistă comunistă care se numea La pensée, revue du rationalisme moderne (Gîndirea, revista raționalismului modern). Pentru ei, era irațional tot ceea ce contrazicea marxismul lor strîmt, care el însuși era, fără ca ei să o știe, complet irațional, adică fără legătură între construcția intelectuală și lumea empirică. Raționalistul are nevoie de un dușman irațional. Mulți l-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
păstra distincția între cultura europeană, unică în textura sa iudeo-creștină-greco-latină, și civilizația europeană, cu umanismul său, cu știința și tehnica sa, care s-au revărsat dincolo de Europa, implantîndu-se în contexte culturale complet diferite. Însă fapt de o mare complexitate umanismul, raționalismul, știința sînt, din punct de vedere al originii lor și al primelor lor evoluții, fenomene specifice ale culturii europene înainte de a deveni fenomene de civilizație transmisibile și universalizabile, susceptibile a fi integrate de către culturi exterioare, care se vor fi modificat
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Shakespeare, Molière, Galileo, Bacon, Descartes, Spinoza, Leibniz. Începînd cu Renașterea se formează și se propagă mari unde transeuropene. Este vorba mai întîi de unda Renașterii umaniste și de cea a Renașterii evanghelice. Știința se răspîndește în secolul al XVII-lea. Raționalismul Luminilor se extinde în Europa în secolul al XVIII-lea, pornind de la Paris, așa cum, treptat, romantismul se va răspîndi pornind de la Jena și Berlin. De-a lungul acestei istorii, unele orașe constituie pentru o vreme centre sau puncte de fierbere
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este, pornind de la pierderea vechiului Fundament, această căutare disperată de noi Fundamente și problematizarea în lanț a acestora prin proliferarea răspunsurilor teologice, filozofice, teoretice, morale. Începînd cu Renașterea, problemele se radicalizează: Omul-Problemă, Lumea-Problemă, Dumnezeul-Problemă, cărora le vor răspunde Umanismul, Naturalismul, Raționalismul, Deismul, Ateismul, răspunsuri împotriva cărora se vor ridica argumentele reînnoite ale religiei și corodările din ce în ce mai profunde ale scepticismului. Din criză în criză însă, din re-fundamentare în re-fundamentare, problematizarea nu a încetat să reînvie, ea înfățișîndu-se astăzi, în năruirea fundamentelor propuse
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
devenind antinomice în raport cu concepția iudeo-creștină asupra lumii. În vreme ce în aceasta din urmă statutul omului se definește în raport cu Dumnezeu, care l-a făcut după chipul și asemănarea sa, și în raport cu fiul lui Dumnezeu, care s-a făcut om, activarea naturalismului și raționalismului grecești tind să integreze omul în physis. Sub presiunea acestei antinomii, statutul omului se problematizează, și va continua să se problematizeze necontenit. Începînd cu Renașterea, există numeroase speculații care încearcă să articuleze relația Om Natură Cosmos. Ulterior, Umanismul filozofic, chiar dacă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înălța făclia Luminilor. Rațiunea filozofilor este în același timp pe deplin critică și pe deplin constructivă: pe de o parte, atacă miturile, religiile și puterile arbitrare; pe de altă parte, construiește o filozofie completă care se va numi mai tîrziu raționalism. Raționalismul este încredințat că Lumea, care se supune unei Ordini raționale, este complet accesibilă Rațiunii: tot ceea ce există este inteligibil și are rațiunea sa de a fi. Acest raționalism se articulează pe Umanism, care justifică suveranitatea rațională a lui Homo
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
făclia Luminilor. Rațiunea filozofilor este în același timp pe deplin critică și pe deplin constructivă: pe de o parte, atacă miturile, religiile și puterile arbitrare; pe de altă parte, construiește o filozofie completă care se va numi mai tîrziu raționalism. Raționalismul este încredințat că Lumea, care se supune unei Ordini raționale, este complet accesibilă Rațiunii: tot ceea ce există este inteligibil și are rațiunea sa de a fi. Acest raționalism se articulează pe Umanism, care justifică suveranitatea rațională a lui Homo Sapiens
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parte, construiește o filozofie completă care se va numi mai tîrziu raționalism. Raționalismul este încredințat că Lumea, care se supune unei Ordini raționale, este complet accesibilă Rațiunii: tot ceea ce există este inteligibil și are rațiunea sa de a fi. Acest raționalism se articulează pe Umanism, care justifică suveranitatea rațională a lui Homo Sapiens și se sprijină pe Știință, care dezvăluie Legile raționale ale Universului. Rațiunea devine astfel călăuza unificatoare a cunoașterii, eticii și politicii; omul poate și trebuie să acționeze în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vedeau pe eliberatori transformîndu-se în asupritori. Speranța și deznădejdea, nemărginite și una și cealaltă, aduse de Revoluția franceză se contopesc într-un vîrtej, adesea în aceleași conștiințe. Hegel este gînditorul cheie al acestui moment zbuciumat. În el se reunesc antagonismul raționalismului și cel al romantismului. El înfruntă contradicția, și-o asumă, încearcă să o depășească, o regăsește mereu, o așează în centrul gîndirii sale. Aceasta este complexitatea însăși, căci prin acceptarea contradicției și menținerea raționalității, ea depășește limitările rațiunii clasice, instituind
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cea a limitelor acesteia, Kant a pus în lumină simultan atotputernicia și atotneputința rațiunii umane... Rațiunea n-a fost niciodată pe deplin triumfătoare în istoria culturii europene. Ea a trebuit mereu să se înfrunte cu experiența, existența și credința. Astfel, raționalismul nu a domnit nicicînd asupra științelor; acestea au fost în schimb dominate de un dialog adesea antagonic între raționalism și empirism. Raționalismul n-a fost niciodată capabil să dea o "rațiune de a fi" ființei și o "rațiune de a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
niciodată pe deplin triumfătoare în istoria culturii europene. Ea a trebuit mereu să se înfrunte cu experiența, existența și credința. Astfel, raționalismul nu a domnit nicicînd asupra științelor; acestea au fost în schimb dominate de un dialog adesea antagonic între raționalism și empirism. Raționalismul n-a fost niciodată capabil să dea o "rațiune de a fi" ființei și o "rațiune de a exista" existenței. Dimpotrivă, a suscitat ca reacție, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, filozofiile existențiale, de la
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
triumfătoare în istoria culturii europene. Ea a trebuit mereu să se înfrunte cu experiența, existența și credința. Astfel, raționalismul nu a domnit nicicînd asupra științelor; acestea au fost în schimb dominate de un dialog adesea antagonic între raționalism și empirism. Raționalismul n-a fost niciodată capabil să dea o "rațiune de a fi" ființei și o "rațiune de a exista" existenței. Dimpotrivă, a suscitat ca reacție, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, filozofiile existențiale, de la cea a lui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dezbatere liberă fără confirmare, știința este o dezbatere ce tinde să elimine deopotrivă imprecisul și supranaturalul și care cunoaște un verdict implacabil, cel al verificării și al refutației logico-empirice. Știința este, în ea însăși, propulsată de o dialogică permanentă între raționalism, care acordă întîietate coerenței teoretice și care tinde să raționalizeze Universul înglobîndu-l în teorie, și empirism, care acordă întîietate datelor și faptelor și care se arată neîncrezător față de sisteme. De aici rezultă o stimulare permanentă a dialogului rațional-real în detrimentul raționalizării
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție, aprofundează mereu o problematică inițială
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a fi fost fără încetare pro-ducătoarea și produsul unui vîrtej alcătuit din interacțiuni și interferențe între multiplele dialogici care au pus alături sau față în față religia și rațiunea; credința și îndoiala; gîndirea mitică și gîndirea critică; empirismul și raționalismul; existența și ideea; particularul și universalul; problematizarea și refondarea; filozofia și știința; cultura umanistă și cultura științifică; vechiul și noul; tradiția și evoluția; reacțiunea și revoluția; individul și colectivitatea; imanența și transcendența; pe Hamlet și pe Prometeu; pe Don Quijote și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
civilizația apuseană l-a dus la greci și evrei. Funcția valorilor religioase, rolul individului, teoria politică, text și mit în studiul istoricității lui Iisus, paradoxul celor două împărății, definirea evului mediu, Renașterea și umanismul, Reforma și Contrareforma, revoluția științifică, iluminismul, raționalismul înțeles ca o contra-religie, epoca revoluțiilor democratice, revoluția industrială, modernizarea economică, lumea atlantică și originile politicii moderne, ideea de progres, postmodernismul și implicațiile lui, provocarea americană spre o nouă modernitate sunt principalele teme ale cărții. Ele sunt examinate în spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la marginea lumii, unde orice este posibil, spre deosebire de lumea din centrul și vestul Europei, în care modernitatea și civilizația erau pregnante. La fel ca jurnaliștii, Stoker accentuează "diferențele extreme dintre Vest și Est, dintre Anglia civilizată și Transilvania primitivă, dintre raționalism și superstiție, dintre progres și stagnare"87. Acesta ar putea fi unul din motivele pentru care Dracula apare ca aparținând unei alte rase, la fel ca valahii, în concordanță cu portretizarea lor în articolele secolului al XIX-lea. Dracula lui
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Menger (printre alții) când abordează artiștii prin intermediul unei noțiuni generale ("cariera"), care blochează orice efort comprehensiv: mai presus de toate, artiștii nu vor să-și privească viața sub forma unei cariere. Socioeconomia pune cu forța pe nasul actorilor culturali ochelarii raționalismului, adică tocmai ceea ce aceștia aruncaseră; apoi, individualismul metodologic neglijează constrângerile structurale care intră în alcătuirea muncii sociologice înscrise în tradiția durkheimiană: "[Aceste] constrângeri care se exercită continuu în afara oricărei intervenții sau manifestări directe, ireductibile la intervențiile intenționate și punctuale [...] ale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adevăruri pe jumătate, ca și a unor neadevăruri, nu poate oferi satisfacție celor predispuși la curiozitatea înțelegerii a ceea ce refuză Economia de la nașterea sa. Menținerea în continuare o viziunii de mecanism infailibil asupra pieței înseamnă condamnarea Economiei la înapoiere conceptuală. Raționalismul excesiv din care s-a ivit conferă Economiei eleganță explicativă, dar o golește de esența ei duală, și materială și nonmaterială, marcată de dubla configurare a comportamentelor noastre, cu cauze atât în condiția umană - de a produce pentru a exista
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
asupra acestuia. Textul de la care pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute de milioane de dolari în profitabila industrie a vrăjitoriei. Ignoranța, credulitatea, disperarea, dar și dorința de câștig
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o stare de spirit și o atitudine general umană, definită prin sensibilitate, interiorizare, natura visătoare, elegiacmedita tivă. În sens restrâns, Romantismul desemnează curentul artistic (literatură, muzică, pictură) apărut la sfârșitul sec. al XVIIIlea în Germania, Franța, Anglia, ca reacție la raționalismul și la constrângerile formale ale clasicismului. Este primul curent de anvergură universală. Programul estetic formulat de Victor Hugo (prefață la drama romantică Cromwell, 1827) pledează pentru abolirea constrângerilor formale, pentru exaltarea libertății depline de creație, pentru primatul sensibilității și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]