2,941 matches
-
Oder-Neisse / 78 NATO / 85 Proliferarea nucleară: China; India / 129 Coreea de Nord / 100, 126, 174 Japonia / 102 Pakistan / 125 Pye, L. W. / 132 Pyle, K. B. / 102, 104, 111, 113-114, 116, 119 R Aliniere / 41-44, 46-49, 53, 73, 151, 158, 169, 172-173 Raționalitate / 55, 69 Războiul din Golf / 79, 100-101, 103, 113, 122, 170-171 Războiul Rece, sfârșitul / 27-29, 32, 34-35, 41-42, 47-48, 50,52-53, 56, 67, 75-76, 78, 84-85, 88, 99, 106, 108-110, 112-113, 118-119, 121, 127, 130-131, 134-136, 143-145, 150-152, 157-160, 166-167
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
printre altele, constă în a arăta că valorile sunt fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele credinței" (Boudon, 1999, pp.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci cauzele credinței" (Boudon, 1999, pp. 139-140). Corpuri Oamenii nu sunt doar ființe raționale, ci și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și definitivă a adevărului. Ei consideră bună sau rea o credință după efectele ei asupra viitorului. Viziunea lor asupra lumii este în același timp constructivistă, voluntaristă și "failibilistă": adevărurile sunt failibile și falsificabile, relative și provizorii. Ca și la Popper, raționalitatea este procedurală prin natură: ea se dovedește. Potrivit acestui curent, teoria experienței se fondează pe efectele și utilizările pozitive sau negative care se obțin din probe (științifice, artistice, religioase...) pentru viață, pentru știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Sociologia religioasă a lui Weber descrie trecerea de la charisma magicienilor și profeților la funcțiile preoției. Această translație se desfășoară într-o mișcare descendentă. Ea se întinde istoric printr-o evoluție care "banalizează" domeniul religios introducând în el logica economică și raționalitatea birocratică: "Rutinizarea este eliminarea caracterului străin de economie pe care-l prezintă charisma; este adaptarea ei la formele fiscale (financiare) ale acoperirii nevoilor și la condițiile unei economii de impozite și taxe". Max Weber, 1995, p. 333. Trei figuri ideal-tipice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bugetare prin "cuceriri succesive și convergente", după cuvintele lui Mesnard, fără să se acorde prea multă atenție calității bunurilor și serviciilor care rezultă; astfel, se comandă sau se organizează ca după un "catalog", într-o stare de spirit comparabilă cu raționalitatea instrumentală, dar fără vreo preocupare pentru sensul implicat în aceste operațiuni (Friedberg și Urfalino, 1984); modurile de evaluare a politicilor culturale: se pune întrebarea dacă există indicatori ai democratizării culturale (și, dacă da, care sunt aceștia?). Este cultura reductibilă la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în fața riscului "elitist" persistent reprezentat de o anumită avangardă. Valorile Aici, interesul general este definit prin conținuturile și orientările acțiunii politice. Ce valori, reunind un ansamblu de preferințe, sunt în joc? Altfel spus, care scopuri urmărite de politică pot justifica raționalitatea acțiunii ei? Care sunt, din punctul de vedere al statului, principiile ale căror vehiculare și aplicare le permite cultura? Căci valorile, scopurile și preferințele politicului condiționează integrarea într-un ansamblu combinând trei aplicații și trei orientări: formarea legăturii sociale, egalitatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
au apărut înainte de al Doilea Război Mondial (Alfred Marshall, Edward Chamberlin, Joseph Schumpeter, John Maynard Keynes), pentru a privi în mod unitar domeniul culturii. Ei preiau de la aceștia noțiuni de bază, precum: piață, cerere și ofertă, întreprinzător și inovație, speculație, raționalitate, valoare-raritate, concurență, monopol, oligopol, incertitudine, contract... Opera lui Raymonde Moulin (născută în 1924) constituie o bună referință pentru a caracteriza această abordare. Deși circumscrise, în general, picturii, cercetările sale servesc în prezent ca model altor autori în descrierea domeniilor culturale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publică înseamnă, cel mai adesea, "alcătuirea unui catalog" care ține prea puțin cont de conținuturi și se mulțumește cu "prestările" (spectacole, animații) și cu modalitățile lor (număr minim de creații). În schimbul acestor "produse", ei furnizează "resurse" (Urfalino și Friedberg, 1984). Raționalitatea actorilor într-un univers nesigur Sociologii culturii care se reclamă de la această paradigmă preiau concepțiile economice și se referă la sociologia comprehensivă a lui Weber. Ei au, în consecință, tendința să considere că majoritatea agenților acționează într-un spirit de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
actorilor într-un univers nesigur Sociologii culturii care se reclamă de la această paradigmă preiau concepțiile economice și se referă la sociologia comprehensivă a lui Weber. Ei au, în consecință, tendința să considere că majoritatea agenților acționează într-un spirit de raționalitate: confruntați cu un univers instabil (valori puțin stabilizate, poziții schimbătoare, importanța renumelui și a notorietății, elemente trecătoare așadar), aceștia sunt preocupați să reducă incertitudinile, producând norme sau sprijinindu-se pe convenții. Totuși, latura constructivistă este neglijată în anchetele lor, în favoarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și definițiile devianței, construite de oamenii respectabili și de puterile stabilite, și o tratează nu ca pe expresia unor adevăruri morale incontestabile, ci ca pe materialul brut de analiză în științele sociale." Howard Becker, 1985, p. 232. Teoria acțiunii • Care raționalitate? Cum am arătat mai sus, raționalitatea actorilor este postulată în planul metodei ideal-tipice: pornind de la o figură referențială rațională, se încearcă înțelegerea realității. Totuși, autorii citați arată că analiza conduitelor ține de altceva decât de o raționalitate calculatoare. Astfel, Raymonde
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
respectabili și de puterile stabilite, și o tratează nu ca pe expresia unor adevăruri morale incontestabile, ci ca pe materialul brut de analiză în științele sociale." Howard Becker, 1985, p. 232. Teoria acțiunii • Care raționalitate? Cum am arătat mai sus, raționalitatea actorilor este postulată în planul metodei ideal-tipice: pornind de la o figură referențială rațională, se încearcă înțelegerea realității. Totuși, autorii citați arată că analiza conduitelor ține de altceva decât de o raționalitate calculatoare. Astfel, Raymonde Moulin se întreabă la ce valori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Teoria acțiunii • Care raționalitate? Cum am arătat mai sus, raționalitatea actorilor este postulată în planul metodei ideal-tipice: pornind de la o figură referențială rațională, se încearcă înțelegerea realității. Totuși, autorii citați arată că analiza conduitelor ține de altceva decât de o raționalitate calculatoare. Astfel, Raymonde Moulin se întreabă la ce valori se pot referi colecționarii pentru a-și justifica propriile conduite (Moulin, 1967, pp. 190 și urm.): este vorba de iubire (de artă), de căutarea unicității, de joc, de o sacralizare a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și chiar găsim, sub pana lui Moulin, o parafrază a lui Marx: "Comercianții fac economia fără să știe economia pe care o fac" (ibidem, p. 149). În definitiv, Moulin aderă, disimulat, mai degrabă la "paradigma credinței" decât la cea a raționalității, cum subliniază Hennion: "Paradigma credinței devine cel mai mare numitor comun [sic] al sociologiei [...] într-o filiație sociologistă care-l leagă pe Durkheim atât de Bourdieu, cât și de Becker sau Moulin [...]. Moulin împinge concluzia spre teoria credinței". Antoine Hennion
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia bunurilor simbolice trebuie deci să pună în evidență
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lucrare, dorim să arătăm că aceste trei paradigme prezentate în ultima parte sunt legate de metode diferite de investigație, implicând atitudini epistemologice și determinând o anumită concepție asupra poziției sociologului în cetate. Diferențe metodologice Paradigma pieței utilizează convorbiri, modele (de raționalitate, ale întreprinzătorului) și statistici naționale; cea a câmpului utilizează, de asemenea, statistici și chestionare, recurgând într-o mai mică măsură la observație și convorbiri. Metoda este ipotetico-deductivă. Cea a lumilor privilegiază tehnica observației (interacțiuni față în față) și își fondează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
257, 263, 278, 281, 289, 292, 296-298, 301. Publicitate, 65, 103, 109. Putere, 12, 24, 44-45, 62, 135, 162, 177-178, 182, 184-185, 192, 201, 209-210, 219-220, 223, 227, 229, 230, 234, 236-240, 259-260, 264, 276, 288, 304, 307, 310. R Raționalitate, 54, 61, 183, 213-214, 245, 249, 264-265, 285, 309. Raționalizare, 184, 192. Rațiuni, 46, 50-51, 54-55, 81, 85, 139, 142-143, 231, 306. Realism, 117. Reciprocitate, 226. Reconciliere, 218. Redistribuire, 218. Reflexie, 163. Regiune, 122, 204-206, 208-209, 228, 231, 233, 236
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cerul sau dacă, dimpotrivă, este rezultatul unui proces subtil, în care hotarul pare că "se dă" singur - este un lucru la care, în fond, nu se poate răspunde. Oricum, hotarul este dat sau primit, indiferent dacă el este efectul unei raționalități "oarbe" sau proiecția liberă a unui spirit divin. Orice lucru este "hotărît" de la bun început, în măsura în care el a primit hotarul care-l constituie și în virtutea căruia el este ceea ce este. Tocmai pentru că au primit hotare, pentru că nimic nu mai e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o adeverim cu fiecare din noi și în orizontul căreia trăim. Sigur că orice valoare de acest tip este un tópos noetós, dar eu îl înțeleg ca pe o realitate ontologică pe care o definesc prin element - așa cum e viața, raționalitatea, logosul limbilor, relațiile de producție dacă vreți -, în care trăiește fiecare. Elementul, cu ajutorul căruia înțeleg și Ideea, este realitatea care se distribuie fără să se împartă, ca lumina soarelui, ca un cântec, ca o valoare. Prietenia, deși o consumăm cu toții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un contur care să poată fi perceput prin analizatorii obișnuiți. Nu "vezi" relațiile de producție, dar nici nu poți spune că nu există și nici nu poți spune că realitatea ta de individ e mai puternică decât viața, limba sau raționalitatea. Cu alte cuvinte, ești "întru ceva" care e mai puternic decât tine, dar care se adeverește prin tine, prin fiecare caz individual. Cum să putem vorbi atunci atât de ușor despre consistența obiectivă a Ideilor? În fond, Platon se întreabă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
urmele lui Max Weber (1919), comunitatea științifică își face treaba tocmai deschizând controversa și posibilitatea discuției, indiferent de motive, și făcând obligatorie o mai bună construcție metodologică a obiectului. Cum amintește Bruno Latour, "tocmai competiția științifică stă la originea efectelor raționalității și repetabilității faptelor construite, a solidității enunțurilor extrase". Vom încerca să demonstrăm acest lucru cu privire la construcția europeană a unei rețele de oameni de știință specializați în violența din mediul școlar. Dar să ascultăm mai întâi criticile de fond referitoare la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ea se concentrează de obicei asupra structurilor, instituțiilor și a perpetuării lor. De asemenea, economia se distinge printr-o abordare specifică, abordare ce explică fenomenele sociale și politice prin prisma maximizării valorii și în care accentul cade în special pe raționalitatea alegerilor individuale. O astfel de împărțire a științelor sociale în funcție de diversele metodologii, care abandonează ideea lumii sociale ca întreg coerent, este o forțare logică. Într-adevăr, este dificil de găsit o modalitate legitimă de a delimita probleme specifice unei anumite
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
afirmații din distribuția puterii, distribuție ce are un impact specific asupra calculului rațional al agenților (statelor) și care face sistemul să fie stabil sau nu. Avem aici o judecată cauzală de felul următor: dacă există bipolaritate și date fiind asumpțiile raționalității și urmăririi propriului interes în sistemul anarhic, efectul calculului rațional al actorilor se va structura în așa fel încît va apărea o probabilitate crescută de (in)stabilitate. Stabilirea acestei structuri permite analiștilor să deducă ipoteze care pot fi testate pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
calea aplicării acelei raison d'état. Politica externă își urma propriile reguli și de aceea își descria propria condiție ca fiind de domeniul expertului diplomatic, și nu al celui în politică internă. Dar Allison a atenuat și mai mult asumpția raționalității interesului național din teoriile realiste ale relațiilor internaționale. El a pus convingător în lumină impactul endemic, și nu doar ocazional constrîngător, al politicii interne asupra celei externe. În cele din urmă, cercetarea sa a fost concepută în așa fel încît
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]