1,939 matches
-
și 1876, și foarte tânărul I.L. Caragiale. Colaboratorii re vistei sunt cei notați de Bacalbașa: G.Dem. Teodo rescu (semnând Ghedem), C. Cristescu (Cocris, Sir Kock), D. Teleor ș.a. Caragiale semna la Ghimpele cu pseudonimele sau inițialele: I.L.C., Car., C., Rac, Palicar. În 1871-1872 N.T. Orășanu nu colabora la Ghimpele. 321. Românul, fondat de C.A. Rosetti la 9/21 august 1857, ca organ al liberalilor radicali; a apărut până în aprilie 1905. În perioada la care se referă Bacalbașa - după stabilirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
canțonete al ușorului ei repertoriu. Apoi, luând un pahar de șampanie, se repede la Conul Mitiță, i se așează pe genunchi, îl prinde de gât și îl sărută. În aclamațiile unanime bietul Dimitrie Sturdza s-a făcut roșu ca un rac, a început să se zbată spre a-și libera genunchii, pe când prințul Gorciakof își ținea pântecele de râs, iar Kogălniceanu exulta. Dau această anecdotă așa cum circula pe atunci în toate cercurile. La Union-Suisse se refuzau în toate serile 3- 400
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nume de persoane Cantacuzino, Șerban: 50, 123, 124 Cantili, Gh.P.: 149, 150, 353 Capșa (frații): 119 Car. (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Caracostea, M.H.: 266 Carada, Eugeniu: 27, 61, 68, 72, 166, 275, 353, 381 Caragea-Vodă: 243 Caragiale, I.L. (Car., Palicar, Rac): 7, 23, 3, 116, 122, 164 166, 237, 241, 242, 245, 333, 382, 386, 391, 399, 419 Caragiali, Costache: 333 Caragiali, Iorgu: 116, 378, 379 Caramanliu, C.: 273 Caramfil, G.: 273 Carapatti, N.: 125 Carcalețeanu, I.: 266 Cariagdi, D.: 68
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
315, 353 Protto, Al.: 102 Proudhon, Pierre Joseph: 246 Pruncu, D.: 273 Psalle, G.: 82 Pumnul, Aron: 22 Purcică, Andrei: 402 Puricescu, A.: 273 Puțureanu, Dincă: 253, 254 Quinet, Edgar: 124, 126, 264, 267, 305 Quinet, Hermiona (n. Asachi): 267 Rac (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Racine, Jean: 107, 108 Racotă, Hariton: 288 Racoviceanu (dr.; poreclit „Pițurcă“): 54 Racoviță, Dimitrie: 110, 392 Racoviță, Gh.: 83 Racoviță, N.D.: 225 Racoviță, N.Gr.: 68 Radoviceanu, Gh.: 300 Radovici, Al.: 345 Radovici, Al. G.: 8 Radovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Laura mănâncă un măr. Mărul e mare. Elevii observă forma cuvântului măr, comparativ cu forma cuvântului mărul și, prin analogie, vor forma și alte substantive articulate, din forma lor nearticulată : cal - calul lup - lupul nuc - nucul sac - sacul cercel - cercelul rac - racul Pe parcursul perioadei abecedare, elevii se familiarizează și cu scrierea și citirea substantivelor la numărul plural, cu forma nearticulată și articulată, obișnuindu-se să obțină formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mănâncă un măr. Mărul e mare. Elevii observă forma cuvântului măr, comparativ cu forma cuvântului mărul și, prin analogie, vor forma și alte substantive articulate, din forma lor nearticulată : cal - calul lup - lupul nuc - nucul sac - sacul cercel - cercelul rac - racul Pe parcursul perioadei abecedare, elevii se familiarizează și cu scrierea și citirea substantivelor la numărul plural, cu forma nearticulată și articulată, obișnuindu-se să obțină formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
să obțină formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel : forma nearticulată : forma articulată : rac - (niște) raci racul - (toți) racii sac - (niște) saci sacul - (toți) sacii pom - (niște) pomi pomul (toți) pomii cal - (niște) cai calul (toți) caii Efectuând astfel de exerciții, elevii reușesc să învețe să recunoască forma corectă a substantivelor. Evident, scrierea acestor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel : forma nearticulată : forma articulată : rac - (niște) raci racul - (toți) racii sac - (niște) saci sacul - (toți) sacii pom - (niște) pomi pomul (toți) pomii cal - (niște) cai calul (toți) caii Efectuând astfel de exerciții, elevii reușesc să învețe să recunoască forma corectă a substantivelor. Evident, scrierea acestor substantive este
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel : forma nearticulată : forma articulată : rac - (niște) raci racul - (toți) racii sac - (niște) saci sacul - (toți) sacii pom - (niște) pomi pomul (toți) pomii cal - (niște) cai calul (toți) caii Efectuând astfel de exerciții, elevii reușesc să învețe să recunoască forma corectă a substantivelor. Evident, scrierea acestor substantive este precedată
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel : forma nearticulată : forma articulată : rac - (niște) raci racul - (toți) racii sac - (niște) saci sacul - (toți) sacii pom - (niște) pomi pomul (toți) pomii cal - (niște) cai calul (toți) caii Efectuând astfel de exerciții, elevii reușesc să învețe să recunoască forma corectă a substantivelor. Evident, scrierea acestor substantive este precedată de analiza
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și isprăvilor acestora un abur fabulos. Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, poveste amoroasă terminată tragic după o tentativă eșuată de răpire, are loc sub semnul Racului, adică al unei epoci funeste, când toate dau înapoi. Prințul Ruset, protagonistul romanului, e o speță moldavă de Don Juan, pe care îl cuprinde o iubire nebunească tocmai pentru fiica domnitorului țării, inamicul jurat al familiei sale. El îi răpise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pe masa de pînză, căci te beși întotdeauna; ajungi beșinos de nu mai poți ținea beșinele. Bătaie Cînd îți asudă palmele, ai să iei bătaie. Să nu cînți în așternut, că a doua zi iei bătaie. Cînd arunci ochi de rac între doi inși care se ceartă, aceia se iau la bătaie. Cînd se întîmplă de-ți bate cineva nevasta cu bîta mai întîi, atunci aceea pe loc să o rupă și să ardă bîta aceea, că de nu, așa o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Cînd auzi pentru prima dată trăsnind, să-ți lovești încet capul cu o bucată de fier și să zici: „Capul ca lucrul acesta.“ (Gh.F.C.) Fierul e lucru roșu, pentru că ruginește. (Gh.F.C.) Fierul e ca ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prima dată trăsnind, să-ți lovești încet capul cu o bucată de fier și să zici: „Capul ca lucrul acesta.“ (Gh.F.C.) Fierul e lucru roșu, pentru că ruginește. (Gh.F.C.) Fierul e ca ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau Bal (de)mascat, București, 1998; Identificare de adresă, Timișoara, 1999; Lamentația Semiramidei, Timișoara, 2000; Student pe timpul rinocerilor, Chișinău, 2000; Arlechinul și delfinul, Chișinău, 2001; Lampa și oglinda, Chișinău, 2001; Strictul necesar, Chișinău, 2002; Ceasornicul din măr, Deva, 2002; Balul racului, Chișinău, 2003; Cu ce seamănă norii?, Chișinău, 2003; Cetatea nu e gata de război, Iași, 2003; O umbrelă cu dantelă, Deva, 2003; Pe lângă ștreang, steag și înger, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni. Leo Butnaru-Arcadie Suceveanu, DL, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez brun, cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, pește oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, prăjeli, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, lapte dulce, brânzeturi grase și sărate de oaie, unt, smântână, frișcă, margarină grasă, ouă În exces, zahăr și dulciuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
conțin fructoză (fructe, legume, miere de albine) Întrucât acestea au valoare energetică dublă față de glucoză și sunt mai bine tolerate de celulele hepatice. Atât În hepatita acută cât și cronică se interzic carnea grasă de porc, oaie, rață, gâscă, vânat, raci, grăsimi animale (untură, slănină), păstramă, mezeluri, afumături, conserve, sardele, drob de miel, creier, rinichi, icre, sosuri cu rântași, prăjeli, supe de oase, (ouă-numai 1-2 pe săptămână), brânzeturi grase, sărate și fermentate, cașcaval, legume uscate sau cu celuloză dură (fasole boabe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Durata tratamentului este de 2 luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori pe an. În uz extern, pe zona pacreasului și a abdomenului, se unge cu alifie de gălbenele și apoi se pune o cataplasmă cu herba zdrobită de coada racului. Regimul alimentar În terapeutica bolilor pancreasului, alimentația are rolul cel mai important. Întrucât bolnavii sunt expuși la diferite dereglări metabolice, este necesară stabilirea unei dietei adecvate, obligatoriu hipercalorică pentru a preveni scăderea energiei și a masei corporale. Tratamentul dietetic va
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Cnicus benedictus) + roiniță (Melissa officinalis) + pelin (Artemisia absinthium) + obligeană (Acorus calamus) + angelica (Angelica archangelica) + chimion (Carum carvi) + coriandru (Coriandrum sativum). Tratamentele naturiste În cazurile speciale de gastrite Gastritele acute toxi-alimentare se tratează cu ceaiuri de mușețel, mentă, roiniță și coada racului, Îndulcite cu miere de albine. La acestea se adaugă o cură cu oțet de mere, diluat În apă (2 linguri la 200 ml) din care se bea câte o lingură la intervale de 5 minute până la Încetarea durerilor. Gastritele cronice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
tratează cu decoct dintr-un amestec cu scoarță de stejar, herba de urzică vie și traista ciobanului, rădăcini de troscot și flori de mușețel. Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conțin herba de mătăciune, pelin și coada racului, flori de siminoc, tei, mușețel și coada șoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, obligeană și gențiană, semințe de anason, chimion și fenicul. Efecte imediate are și o cană cu apă caldă, purificată prin 6 fierberi repetate, băută Înainte de mese. Tratamente naturiste
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini uscate și măcinate de angelică, coada racului, obligeană sau valeriană din care se bea câte o cană pe zi, prin Înghițituri rare. *Vin aromat de anason (Pimpinella anisum) preparat din 100 g fructe uscate, lăsate la macerat timp de 8 zile În 1 litru vin alb; se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
digestia devenită insuficientă. Prin acțiuni de calmare a durerilor abdominale se reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
florei microbiene, hemostatice și cicatrizante, la apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]