KorAP: Find »[drukola/base=ratificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...546 >

13,629 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

proiectele elaborate de comitetele de lucru în cadrul Comisiilor speciale. Conferința realizează unificarea dreptului internațional privat atât norme conflictuale, cât și reguli de drept internațional privat material pe calea convențiilor internaționale adoptate cuprinzând asemenea reguli, la care statele devin părți prin ratificare, acceptare, aprobare, după caz, prin aderare, urmând să le aplice după intrarea în vigoare pentru fiecare dintre ele. Dar dacă inițial aplicarea acestor reguli de drept conflictual unificat urma a se face cu titlul de lex fori, pentru că statul, devenind

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de disparitate, în locul aceleia de congruență, o relație bine închegată între două segmente de dispoziții, care să ducă la rezultate logice; regulile comunitare au pătruns în ordinea juridică internă în baza art. 11 alin. 2 din Constituție, încă de la data ratificării Tratatului, în vreme ce potrivit normelor dreptului internațional în materia tratatelor pentru încorporarea prevederilor din Tratat, ar fi trebuit să se aștepte până la intrarea lui în vigoare. Dar această concluzie ar trebui nuanțată pentru că regulile din ordinea juridică comunitară au premers ratificării

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ratificării Tratatului, în vreme ce potrivit normelor dreptului internațional în materia tratatelor pentru încorporarea prevederilor din Tratat, ar fi trebuit să se aștepte până la intrarea lui în vigoare. Dar această concluzie ar trebui nuanțată pentru că regulile din ordinea juridică comunitară au premers ratificării și ratificarea le-a găsit în legislația română, pentru că, fără îndeplinirea prealabilă a acestei cerințe, nu s-ar fi ajuns la aderare; satisfacerea acestei cerințe este implicit confirmată în actul aderării. Ratiﬁcarea Tratatului de aderare pune în discuție și cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în vreme ce potrivit normelor dreptului internațional în materia tratatelor pentru încorporarea prevederilor din Tratat, ar fi trebuit să se aștepte până la intrarea lui în vigoare. Dar această concluzie ar trebui nuanțată pentru că regulile din ordinea juridică comunitară au premers ratificării și ratificarea le-a găsit în legislația română, pentru că, fără îndeplinirea prealabilă a acestei cerințe, nu s-ar fi ajuns la aderare; satisfacerea acestei cerințe este implicit confirmată în actul aderării. Ratiﬁcarea Tratatului de aderare pune în discuție și cadrul convențional al

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Interguvernamentale. Tratatul a fost aprobat de Parlamentul European (500 voturi pentru, 137 împotrivă și 40 de abțineri) și urma să intre în vigoare cel mai devreme la sfârșitul anului 2006. Lăudat de mulți, criticat de unii, Tratatul a fost supus ratificării în statele membre, dar acest curs a fost oprit în momentul respingerii lui la referendum-urile din Franța (29 mai 2005) și Olanda (1 iunie 2005)2. A urmat o "perioadă de reflecție", care a durat, practic, până la reuniunea Consiliului

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
lui prin referendum și, ulterior, la abandonarea acestei denumiri; cauze naționale (nemulțumiri față de unele probleme de politică internă). 2. Alte negocieri, alt tratat După respingerea Tratatului constituțional de către Franța și Olanda, s-ar fi putut decide fie continuarea procesului de ratificare și repetarea, după o anumită perioadă și o pregătire adecvată, a votului în cele două țări, fie eliminarea din Tratat a prevederilor care au condus la respingerea lui, situație în care ar fi fost necesară o nouă ratificare în statele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
procesului de ratificare și repetarea, după o anumită perioadă și o pregătire adecvată, a votului în cele două țări, fie eliminarea din Tratat a prevederilor care au condus la respingerea lui, situație în care ar fi fost necesară o nouă ratificare în statele care îl ratificaseră deja în forma inițială. De teamă că și cetățenii altor state ar putea vota împotrivă, procesul de ratificare a fost însă oprit. După aproape doi ani, proiectul a fost reluat, însă pe calea tradițională, adică

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a prevederilor care au condus la respingerea lui, situație în care ar fi fost necesară o nouă ratificare în statele care îl ratificaseră deja în forma inițială. De teamă că și cetățenii altor state ar putea vota împotrivă, procesul de ratificare a fost însă oprit. După aproape doi ani, proiectul a fost reluat, însă pe calea tradițională, adică prin modificarea tratatelor existente (Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene). Cum noul tratat, denumit inițial Tratatul de reformă și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
s-a subliniat și "importanța crucială a consolidării comunicării cu cetățenii europeni, prin furnizarea de informații complete și cuprinzătoare referitoare la Uniunea Europeană și prin implicarea cetățenilor într-un dialog permanent", fapt care "va avea o importanță specială.... în timpul procesului de ratificare". La 15 octombrie 2007, a avut loc la Luxembourg o dezbatere la nivelul miniștrilor afacerilor externe privind textul Tratatului de reformă. O serie de probleme sensibile, dintre care unele erau relativ noi, care nu au putut fi soluționate la acest

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
mai putea spera de la niște tratative după o astfel de declarație? În aceste condiții, era clar că România nu avea nici o șansă să mai îndrepte măcar unele din marile greșeli care s-au făcut la negocierile de aderare 18. 8. Ratificarea Tratatului și Constituția României Într-o interpretare strictă a textului Constituției, ratificarea Tratatului de la Lisabona a ridicat aceleași probleme pe care le-a pus ratificarea Tratatului de aderare și care au fost ignorate și de această dată atât de autoritățile

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
aceste condiții, era clar că România nu avea nici o șansă să mai îndrepte măcar unele din marile greșeli care s-au făcut la negocierile de aderare 18. 8. Ratificarea Tratatului și Constituția României Într-o interpretare strictă a textului Constituției, ratificarea Tratatului de la Lisabona a ridicat aceleași probleme pe care le-a pus ratificarea Tratatului de aderare și care au fost ignorate și de această dată atât de autoritățile care au avizat proiectul legii de ratificare, cât și de Parlament. Dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
măcar unele din marile greșeli care s-au făcut la negocierile de aderare 18. 8. Ratificarea Tratatului și Constituția României Într-o interpretare strictă a textului Constituției, ratificarea Tratatului de la Lisabona a ridicat aceleași probleme pe care le-a pus ratificarea Tratatului de aderare și care au fost ignorate și de această dată atât de autoritățile care au avizat proiectul legii de ratificare, cât și de Parlament. Dacă deputații ar fi sesizat lipsa de concordanță între unele prevederi constituționale și Tratat

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
interpretare strictă a textului Constituției, ratificarea Tratatului de la Lisabona a ridicat aceleași probleme pe care le-a pus ratificarea Tratatului de aderare și care au fost ignorate și de această dată atât de autoritățile care au avizat proiectul legii de ratificare, cât și de Parlament. Dacă deputații ar fi sesizat lipsa de concordanță între unele prevederi constituționale și Tratat, așa cum au făcut specialiștii 19 în domeniu la timpul respectiv, s-ar fi putut sesiza Curtea Constituțională în conformitate cu dispozițiile art.146 lit.

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ratifice Tratatul, la fel cum au procedat multe dintre statele membre.21 Textul constituțional pe baza căruia s-a ratificat Tratatul de aderare și Tratatul de la Lisabona (art.148 alin.(1)) nu constituie, după părerea noastră, o autorizare explicită de ratificare, ci stabilește numai procedura de urmat, respectiv faptul că legea de ratificare se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor. În plus, prioritatea la care se referă alin. (2) din același articol are în vedere

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Textul constituțional pe baza căruia s-a ratificat Tratatul de aderare și Tratatul de la Lisabona (art.148 alin.(1)) nu constituie, după părerea noastră, o autorizare explicită de ratificare, ci stabilește numai procedura de urmat, respectiv faptul că legea de ratificare se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor. În plus, prioritatea la care se referă alin. (2) din același articol are în vedere în mod expres "legile interne" și nu Constituția. Parlamentul României a ratificat

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
2008, cu 387 de voturi pentru, unu împotrivă și o abținere. România a devenit astfel al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul, după Ungaria Slovenia și Malta. Deși în Expunerea de motive a proiectului legii de ratificare se afirmă de mai multe ori că dreptul comunitar are prioritate asupra dreptului național 22, nu se spune nimic despre faptul că unele prevederi din Constituția României nu sunt în concordanță cu anumite dispoziții ale Tratatului de la Lisabona. Chiar dacă în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cu anumite dispoziții ale Tratatului de la Lisabona. Chiar dacă în anumite momente și din interese politice diferite se vorbește despre necesitatea modificării Constituției 23, se afirmă, în același timp, că procedura de modificare este greoaie și nu se poate aștepta cu ratificarea unor tratate importante, cum au fost Tratatul de aderare și Tratatul de la Lisabona, până la modificarea Constituției. Cu alte cuvinte, dacă este greu de modificat Constituția, este mai ușor de încălcat. În această "logică", ne putem întreba: ce mai rămâne din

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Modificările trebuie să fie ratificate de toate statele membre. Dacă după 2 ani de la semnarea unui tratat de modificare a tratatelor, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul respectiv, iar unul sau mai multe state membre au dificultăți la ratificare, Consiliul European se autosesizează cu privire la această problemă. h) Sistematizarea textelor, ultima preocupare? Din punctul de vedere al sistematizării unei legislații vaste, cum este cea comunitară, varianta modificării, pentru a câta oară? a tratatelor printr-un nou tratat reprezintă, fără îndoială

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
zeci de pagini, ceea ce face dificilă operațiunea chiar și pentru cei inițiați. Pentru a putea fi cunoscute și respectate, normele trebuie să fie și accesibile. 10. În loc de concluzii Tratatul de la Lisabona a fost semnat și a început deja procesul de ratificare. Va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, dacă toate statele vor depune instrumentele de ratificare până la acea dată, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului de ratificare de către statul semnatar care îndeplinește ultimul această formalitate. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cunoscute și respectate, normele trebuie să fie și accesibile. 10. În loc de concluzii Tratatul de la Lisabona a fost semnat și a început deja procesul de ratificare. Va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, dacă toate statele vor depune instrumentele de ratificare până la acea dată, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului de ratificare de către statul semnatar care îndeplinește ultimul această formalitate. Nu vor mai fi surprize", "Va fi o lungă perioadă de liniște", așa sunau declarațiile semnatarilor. Potrivit

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
a fost semnat și a început deja procesul de ratificare. Va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009, dacă toate statele vor depune instrumentele de ratificare până la acea dată, sau în prima zi a lunii care urmează depunerii instrumentului de ratificare de către statul semnatar care îndeplinește ultimul această formalitate. Nu vor mai fi surprize", "Va fi o lungă perioadă de liniște", așa sunau declarațiile semnatarilor. Potrivit Concluziilor Președinției Consiliului European din 14 decembrie 2007, Tratatul nu va fi modificat "în viitorul

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de semnare a Constituției în mai 2004, după extinderea Uniunii cu încă 10 state. Până la urmă s-a reușit ca Proiectul de Tratat de instituire a Constituției Europene să fie semnat la 29 octombrie 2004, el fiind supus procesului de ratificare 32 de către statele membre până în 2005, când electoratul francez (29 mai) și cel olandez (1 iunie) l-au respins în cursul referendumului. Eșecul înregistrat de Constituție în a câștiga sprijinul popoarelor în aceste două state a făcut, ca și în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
olandez (1 iunie) l-au respins în cursul referendumului. Eșecul înregistrat de Constituție în a câștiga sprijinul popoarelor în aceste două state a făcut, ca și în alte state membre, să se amâne sau chiar să se oprească procedura de ratificare. Or, acest fenomen dovedește, dacă mai era nevoie, încă o dată, teama statelor membre ale Uniunii Europene și chiar a popoarelor lor că procesul complex și profund al integrării, conceput de Constituția Europeană, ar fi de natură a le "periclita" nu

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
raport de propunerile avansate 35, acesta urmând să parcurgă, în continuare, procedurile necesare finalizării angajamentelor asumate. În conformitate cu astfel de preocupări, la 13 decembrie 2007 la Lisabona a avut loc semnarea Tratatului de reformă de către toate statele membre, fiind deschis pentru ratificare. Tratatul a fost ratificat pe 17 decembrie de către Ungaria astfel că Ungaria, devine primul stat membru care a ratificat tratatul de reformă, marcând începutul celei de-a doua faze în procesul de încheiere a acestui tratat. 2. Analiza conceptuală a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ai Parlamentului European și ai Comisiei. Convenția analizează propunerile de revizuire și adoptă prin consens o recomandare Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre, care va adopta "de comun acord" modificările care trebuie aduse tratatelor 51. * Modificările vor intra în vigoare după ratificarea lor de către toate statele membre, potrivit normelor lor constituționale 52. Rolul tradițional al parlamentelor de a ratifica înțelegerile la nivel de guverne a fost completat, în cazul procedurii ordinare de revizuire a tratatelor Uniunii, cu posibilitatea acordată parlamentelor naționale de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]