3,475 matches
-
și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, Cluj- Napoca, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și precizări documentare, Cluj-Napoca, 2003
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
1994, 26; Constantin Cubleșan, De la Timotei Cipariu la Marin Preda, ST, 1995, 6; Cornea, Semnele, 67-72; Muthu, Cântecul, 56-58; Ulici, Lit. rom., I, 528-530; Micu, Scurtă ist., IV, 172-173; Adrian Marino, Exilul românesc și literatura, RL, 1998, 33; Petru Poantă, „Reîntoarcerea la Ithaca”, LCF, 1998, 37; Doina Curticăpeanu, Scara de cristal, F, 1999, 1; Dan Mănucă, Virtuțile istoricului literar, CL, 1999, 12; Carmen Andraș, Apropieri, „Altera”, 1999, 12; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 261; Dicț. scriit. rom., III
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
apropiate, dătătoare de viață, Tatăl și Mama, capătă alura unor forțe primordiale, mai mult decât mitologice, iar liniștea satului, a pământului și a codrului e întrevăzută ca o imagine a Edenului. De aici, dorința de comuniune cu natura și de reîntoarcere către lumea miracolelor vii și a misterului insondabil, către viața simplă și solemnă, străjuită de dumnezeire. O aspirație nemărginită spre pacea divină, spre puritatea celestă individualizează în epocă această poezie. Din păcate, cel de-al doilea volum de versuri, Pentru
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
cu sutele de scrisori către soția sa, mai toate fără vreun relief literar. Mobilizat în armata austriacă pe frontul italian, el nu încetează să spere în realizarea visului unirii cu țara. Revenit la Cernăuți în 1918, relatează activitatea febrilă în vederea reîntoarcerii la patria-mamă a provinciilor românești înstrăinate. Memoriile devin politice, fără a fi totuși ignorată literatura, o pagină aproape antologică fiind aceea în care descrie cum a luat cunoștință de poezia lui Blaga. Se află aici o bogăție covârșitoare de date
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
o dramă, Sabotaj, compusă după tiparul dramaturgiei sovietice. Nuvela Lența și romanul În orașul de pe Mureș (Premiul de Stat) sunt publicate în 1954. Alte culegeri de schițe și nuvele, mai multe romane - Statuile nu râd niciodată (1957), Fericitul negustor (1957), Reîntoarcerea (1967), Încotro? (1970), Dacă toți copacii ar fi la fel (1977), Filiera Prahova (1982) ș.a. - și memorialistica din Oameni, fapte, amintiri (I-II, 1981-1985) completează o bibliografie personală amplă, dar care ratează șansa de a deveni o operă. Menționabile, în afara
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
nu râd niciodată, București, 1957; Fericitul negustor, București, 1957; Hotel Tristețe, București, 1957; Cerul începe la etajul 3, București, 1958; Nuvele, București, 1959; Terra di Siena, București, 1962; Prietenul meu Adam, București, 1962; Hotel Tristețe și alte povestiri, București, 1965; Reîntoarcerea, București, 1967; Profesorul de muzică, București, 1968; Încotro?, București, 1970; Testamentul și alte povestiri, București, 1972; Strada semaforului, Cluj, 1972; Pistruiatul, București, 1976; Dacă toți copacii ar fi la fel, București, 1977; Roșcovanul, București, 1979; Profesorul de muzică, București, 1979
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Încercări, II, 68-84, 163-170; Mihail Petroveanu, „Cerul începe la etajul 3”, GL, 1959, 20; Dumitru Micu, Romanul românesc contemporan (1944-1959), București, 1959, 307-315; Damian, Direcții, 299-319; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 251-260, passim; Oprea, Mișcarea, 95-100; Marian Popa, „Reîntoarcerea”, LCF, 1968, 1; Liviu Petrescu, „Strada semaforului”, RL, 1972, 26; Ion Bălu, Tinerețea unui prozator, RL, 1982, 29; Petre Sălcudeanu, Francisc Munteanu - 60, RL, 1984, 15; Radu, Pagini, 70-72; Simuț, Incursiuni, 29-33; Micu, Ist. lit., 478; Dicț. scriit. rom., III
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Titu Popescu, O ignorare nemeritată: Basil Munteanu, „Revista scriitorilor români” (München), 1989, 26; Poantă, Scriitori, 147-149; Mircea Anghelescu, Un critic de vocație europeană: Basil Munteanu, RL, 1995, 51-52; Ierunca, Semnul, 273-287; Doina Grecu, Un exil paideic, RL, 1998, 19; Popa, Reîntoarcerea, 107-116; Dicț. esențial, 536-537; Alexandru Niculescu, Basil Munteanu - marele nostru european ignorat, RL, 2002, 29; Manolescu, Enciclopedia, 511-516; Mircea Popa, O prietenie literară. Lucian Blaga - Basil Munteanu, în Meridian Blaga, III, Cluj-Napoca, 2003. M.Pp.
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
parcurs intelectual în care încercările beletristice și eseistice nu vor fi fost decât niște episoade tranzitorii. SCRIERI: Lawrence Olivier. Aventură în universul lui Shakespeare, București, 1968; O zi pentru podoabe, București, 1971; A trăi arta. Elemente de metaestetică, București, 1972; Reîntoarcerea la zero, Iași, 1972; Cămașa lui Nessus, București, 1973; Hans Eder, București, 1973; Pana de gravitație, București, 2001. Antologii: Literatură și cunoaștere, pref. edit., București, 1975 (în colaborare cu A. I. Brumaru). Traduceri: Hans Barth, Hermann Oberth, titanul navigației spațiale, București
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
Teatrul în cărți, RL, 1973, 16; Crăciun Bejan, „A trăi arta”, F, 1973, 4; Gheorghe Lungu, O carte a unității dintre critică și estetică: „A trăi arta”, AST, 1973, 4; Ioan Neacșu, „A trăi arta”, ATN, 1973, 4; Radu Negru, „Reîntoarcerea la zero”, CRC, 1973, 26; Voicu Bugariu, „Cămașa lui Nessus”, AST, 1973, 10; Grigore Zmeu, Estetica - o metacritică?, CL, 1973, 12; Mircea Iorgulescu, Critică de școală nouă?, RL, 1974, 7; Dicț. scriit. rom, III, 360-362. N.Br.
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
unei lumi obosite fără să fi trăit, înfrânte fără să fi luptat. SCRIERI: Bărbații acestui pământ, pref. Al. A. Philippide, București, 1967; Anul soarelui cald, București, 1969; Aleargă, nu te opri, București, 1970; Mașina timpului, București, 1975; Frica, București, 1976; Reîntoarcerea verii, București, 1976; Ispita într-o dimineață ploioasă, București, 1978; Sărbătoare continuă, București, 1996; Pământul făgăduinței, București, 1998; I-real. O felie de pepene foarte verde, București, 2003. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Bărbații acestui pământ”, GL, 1967, 28; Mircea Iorgulescu
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
newyorkeze către Peter Neagoe, MS, 1976, 1; Ioan A. Popa, Peter Neagoe, scriitor român de limbă engleză, Cluj-Napoca, 1978 (teză de doctorat); Denise Claude Le Goff, Peter Neagoe. L’Homme et l’ oeuvre, New York-Berna-Frankfurt pe Main- Paris, 1988; Popa, Reîntoarcerea, 117-133; L. D. Grigorescu, Marian Ștefan, Un diplomat român în America despre românii din America, „Magazin istoric”, 1999, 10-12; Mircea Anghelescu, Cămașa lui Nessus, București, 2000, 51-74; Dicț. scriit. rom., III, 382-386; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 190-194; Manolescu, Enciclopedia, 520-523
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
o rețea de metafore de o mare frumusețe. Fântânile, oglinzile, statuile apar ca spații ale contemplării, miracole ale universului interiorizat. Și totuși, P. nu și-a trădat structura sa de frondeur. În anii ’50, la data publicării „laudelor”, o asemenea reîntoarcere la poezia esențializată, în care ideea elogiului era servită de o tehnică extrem de ingenioasă, reprezenta în fond un mod de contestare a formulei epice în vogă. Poetul se numără printre cei dintâi care anunță resurecția lirismului, așa cum prin Declarația patetică
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
1993, vol. VI, postfața edit., București, 1994, vol. VII, București, 1998, Opere, I-V, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Ornea, Actualitatea, 140-144; Z. Ornea, O evocare tulburătoare, RL, 1996, 36; Barbu Cioculescu, Războiul cărților, tristețea memoriei, CNP, 1996, 8; Barbu Cioculescu, Reîntoarcerile Corneliei Pillat, VR, 1996, 9-10; Corina Anghel, „Eterna reîntoarcere”, CNP, 1997, 5; Daniel Cristea-Enache, Lumini și umbre, CC, 1997, 5-7; Gabriel Dimisianu, O lume prefăcută în nisip, RL, 2003, 4. C.Br.
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
București, 1998, Opere, I-V, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Ornea, Actualitatea, 140-144; Z. Ornea, O evocare tulburătoare, RL, 1996, 36; Barbu Cioculescu, Războiul cărților, tristețea memoriei, CNP, 1996, 8; Barbu Cioculescu, Reîntoarcerile Corneliei Pillat, VR, 1996, 9-10; Corina Anghel, „Eterna reîntoarcere”, CNP, 1997, 5; Daniel Cristea-Enache, Lumini și umbre, CC, 1997, 5-7; Gabriel Dimisianu, O lume prefăcută în nisip, RL, 2003, 4. C.Br.
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
irealitatea imediată, LCF, 1997, 30; Alex. Ștefănescu, Jazz din cuvinte, RL, 1997, 32; Daniel Cristea-Enache, La un pas de Hermes, ALA, 1997, 395; Dan Stanca, Jupuirea cotidianului, LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 52; Ghițulescu, Istoria, 454; Manolescu, Lista, II
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
o împărăție a organicului, în care făpturile umane se pot naște din plante: „La-nceputul lumii noastre delirante, / Când pământul se ținea de soare încă, / Sau cu-o frică adâncă, / Oh, doi tineri au ieșit frumos din plante” (Tinerii). Sentimentului reîntoarcerii în părinți, prezent la Blaga, i se răspunde prin unul al „smulgerii din părinți”. „Mieii primi” descind cu evidență din cei cărora Pan „le mângâie cornițele sub năstureii moi de lână”, și divinitatea nu îi abandonează nici după ce cresc: „Iar
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Ovidiu Constantinescu, Radu Enescu, Ioana Postelnicu, Mircea Popescu); Românii, 254-255; Cicerone Poghirc, Angelo Morretta (Dan Petrașincu) la 85 de ani, „Lupta” (Paris), 1995, 252; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 329-331, 609-611, 617, 744-745, passim; Popa, Reîntoarcerea, 89-96; Dan Petrașincu, DCS, 61-62; Lovinescu, Sburătorul, III, 135, 136, passim, IV, 7, 8, 9, passim, V, 8, 9, passim, VI, 8, 9, passim; Dicț. scriit. rom., III, 696-698; Popa, Ist. lit., I, 282-283; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
universului său de gânduri și preocupări, cartea fiind, în pofida amplelor dialoguri, un lung monolog. Formal, se înscrie pe linia prozei de analiză psihologică tradițională, cu surprinzător de puține înrâuriri străine. Problema înstrăinării îl preocupă pe P. și în romanul Imposibila reîntoarcere (1996), clădit tot pe firul propriei biografii. Liber, după 1989, să se întoarcă în țară, el ezită. Capătă însă în cele din urmă conștiința că este un paria, care se iluzionează și cu privire la noua sa identitate. Într-o cu totul
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
și Concordia ca necesitate înțeleasă. Peticul pe gaura din drapel (2001), P. încearcă să judece realitățile de acasă cu dorința de a fi obiectiv. SCRIERI: Bitter Be Thy Bread, New York, 1989; ed. (Aruncă pâinea ta pe ape), București, 1994; Imposibila reîntoarcere, București, 1996; Scriitori americani contemporani, București, 1997; Scriitori români la New York, București, 1998; Corespondențe din New York, București, 1999; Dosarul cu bârfe, București, 2000; Concordia ca necesitate înțeleasă. Peticul pe gaura din drapel, București, 2001; Trilogia exilului, București, 2002. Traduceri: Cinci
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
Popescu); Edgar Rice Burroughs, Întoarcerea lui Tarzan, București, 1973; Charles Dickens, Impresii din Italia, București, 1997. Repere bibliografice: Emil Mladin, Fabrica de scriitori din Manhattan, RL, 1994, 29; Teodor Vârgolici, Romanul unui exilat, ALA, 1994, 231; Mirela Roznoveanu, O posibilă reîntoarcere; Titu Popescu, Din experiența exilului, în Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 133-144, 154-158; Alex. Ștefănescu, Un scriitor agitat, RL, 1999, 38; Micu, Ist. lit., 653-654; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 225-228. I.O.
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
radicală asumare a transindividualului modernist din literatura română, iar pe de altă parte, tratează transindividualul nu ca expresie a crizei, ci drept element constructiv, început al unui nou ciclu. Depășirea modernismului se face printr-o infuzie de arhaicitate, adică prin reîntoarcerea spre un univers originar. Limpezind apele poeticului de cele ale poieticului, P. aduce amendamente serioase unor prejudecăți consacrate ale criticii. Unul dintre ele vizează credința persistentă a comentatorilor în existența unor vârste creatoare distincte pe traseul poeziei lui Barbu. Impresia
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
se află o mare parte a încercărilor lui de tinerețe, încercări ce nu se disting prea mult de poezia epocii. Macedonski reia motivele lirice ale vremii cu o juvenilă și deplină încredere în sine (La patria, Un tânăr poet murind, Reîntoarcerea, Chemarea la arme a lui Tudor Vladimirescu, Fericirea vieții câmpenești, Meditațiune, La condeiul meu, Melancolia, Desperarea, Fatalitatea, Secolul). Totuși, accente mai personale, interesând evoluția sa ulterioară, se conturează chiar în aceste începuturi. Unele motive vor reapărea într-o desăvârșită execuție
OLTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
Peisaj în mișcare”, ST, 1972, 6; Eugen Dorcescu, „Există nopți”, O, 1974, 8; Piru, Poezia, ÎI, 166-169; Firan, Macedonski-Arghezi, 334-338; Edgar Papu, Un monument editorial, FLC, 1982, 46; Dan Munteanu, Maturitate artistică și erudiție, FLC, 1982, 46; Lucian Alexiu, Eternă reîntoarcere, O, 1986, 30; Liviu Papadima, „Întoarcerea gladiatorului”, TBR, 1986, 326; Mircea Iorgulescu, Centrul de greutate, RL, 1987, 52; Gabriel Rusu, Poeme pentru despărțire, TMS, 1988, 3; Pia Brânzeu, Răsfrângerile toamnei, O, 1988, 11; Grețe Tartler, Fulgere în labirint, RL, 1996
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
numeroase consecințe funcționale: instituirea unei certitudini subiective artificiale (Zamfir, 1978). Rigiditatea structurală este însoțită de o rigiditate cognitivă. Incertitudinea referitoare la soluțiile de adoptat în faza de decizie are o mulțime de consecințe negative pentru sistem: paralizarea deciziei, tendința de reîntoarcere mereu în faza de examinare a alternativelor și de schimbare a deciziei, în loc de a acționa ferm pentru implementarea unei soluții, disens și conflicte care pot destrăma sistemul. Din acest motiv, ca o reacție de apărare, există tendința sistemelor sociale de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]