1,317 matches
-
56 Ion Barbu, "Jean Moréas (Jean Pupadiamantopulos)", (Conferință, 1947), traducerea de Romulus Vulpescu, în Versuri și proza, p. 203: "Opera critică a lui Poe ne apare că o colecție de probleme Psihologice, un eseu asupra celor mai bune condiții de receptivitate a operei în versuri: un fel de metodologie lirica". 57 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rol important îl au testele de investigare a originalității. Chestionarele pot fi folositoare pentru selectarea elevilor creativi pe baza aprecierii profesionale a elevilor din clasa sau cerc. Predarea creativă, învățarea creativă presupune existența unui potențial creativ al subiectului manifestat în: receptivitate față de nou, curiozitate științifică, originalitate, capcitate de elaborare, fluenta gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
care devine soția incestuoasă. În tradiția islamică, fazele lunii și semiluna evocă moartea și învierea. Fie că este Isis, Ishtar, Artemis, Diana, Hecate, luna este un simbol cosmic care ilustrează principiul pasiv, dar fecund, noaptea, umezeala, subconștientul, imaginația, psihismul, visul, receptivitatea, femeia și tot ce e trecător, influențabil, prin analogie cu rolul ei astronomic de reflector al luminii solare.175 Dacă soarele este mereu egal cu sine, fără "devenire", luna, care crește, descrește și dispare, este supusă "legii universale a devenirii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la ușa de la intrare. Brahms le-a luat de mână și ele au urcat cu el treptele, mândre și fericite. „Noi, copiii, am crescut cu adevărat înconjurați de muzică și am cunoscut compozițiile marilor maeștri la vârsta celei mai mari receptivități. Pe deasupra, le-am ascultat interpretate în modul cel mai adecvat de către cei mai serioși artiști. Unii dintre artiștii care veneau în casa noastră nu erau atât de îndepărtați de epoca clasicilor târzii, pentru a nu vorbi de romantici. Joachim cunoscuse
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei următoare, care nu s-a confirmat. Gesturile profesorilor nu se modifică semnificativ odată cu dobândirea gradului didactic I
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică au efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și la nefericire" (Holmes, Holmes, 2001, p. 106). Dar putem vorbi și de furia care poate fi extrem de distructivă, ce ucide "chiar dragostea și siguranța pe care le dorește" (idem, p. 107). Specialiștii recomandă ca furia să fie întâmpinată cu receptivitate, respect, empatie. Ea nu va fi respinsă, ci "trăită, simțită, depășită" (Fillozat, 2006a, p. 108; p. 122). De obicei, ne este greu fie să ne controlăm, fie să ne exprimăm furia. În cazul anumitor oameni, furia riscă să se reverse
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
decizie/atașament) (2010, p. 35). 73 T. Bennett Goleman (2002) arată faptul că sentimentul compasiunii se îndreaptă nu numai către ceilalți, ci și către noi înșine. Ea ne liniștește emoțiile care ne tulbură și izvorăște ca o expresie spontană a receptivității noastre "atunci când suntem lipsiți de temeri sau când ne lăsăm copleșiți de milă față de propria persoană, când ne eliberăm de grijile interioare" (p. 31); pe scurt, ne suntem de ajutor nouă înșine. 74 De altfel, considerăm că nu ar trebui
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lor e mai degrabă generală decât individuală. Într-o primă etapă, este posibil totuși să interpretăm ca puncte receptoare În maniera următoare: Jupiter: expansiunea, Înlesnirile, integrarea socială; Saturn: efortul și progresul, durata; adesea, persoanele vârstnice; Uranus: individualitatea, libertatea personală; Neptun: receptivitatea, imaginația; Pluto: capacitatea de transformare. În practică, dacă tranzitele care ating planetele Jupiter sau Saturn dau În general indicații privind „climatul”, cele care ating transsaturnienele (nume dat planetelor situate dincolo de Saturn - Uranus, Neptun, Pluto) sunt foarte dificil de interpretat (cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Femeile pot face erori grave cu privire la partenerii lor, pe care În mod greșit Îi idealizează. Sens: Este necesar să acceptăm ideea că există riscul să ne Înșelăm, fie În legătură cu noi Înșine, fie asupra unei persoane importante din viața noastră. Compensare: Receptivitatea și intuiția fiind la fel de importante ca și În cazul aspectelor armonioase, ne putem servi de ele, considerând această perioadă ca un fel de paranteză creativă. b. Tranzitele lui Neptun la Lună Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit exaltă imaginația și sensibilitatea: individul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
autoanaliză permanentă, să lucrezi mereu asupra propriei persoane. b) Tranzitele lui Pluto la Lună Conjuncție Dispoziție: În tot ce are mai bun sau mai rău, Întâlnirea a două planete legate de inconștient aduce o profundă transformare a sensibilității, o nouă receptivitate, un interes crescut pentru complexitatea lucrurilor. Evenimente: Pentru ambele sexe, poate fi vorba despre o transformare totală În ceea ce privește viața domestică: o schimbare profundă a anturajului, a obiceiurilor, a rădăcinilor... Relațiile cu mama, cu familia În general se modifică - uneori complet
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
în condițiile în care interlocutorul-copil preșcolar nu știe să citească); * disfuncții la nivelul interlocutorului: probleme de ordin fizic (oboseală, deficiențe vizuale, auditive etc.) sau psihic (stări/sentimente negative); management deficitar al emoțiilor; prejudecăți; așteptări nerealiste; deficiențe de concentrare; lipsă de receptivitate; dezinteres; egocentrism; incapacitatea de detașare de propriile probleme/gânduri/stări, ca premisă a deschiderii față de locutor și de mesajul acestuia; tendința de a "vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; tendința de a evalua/critica/ moraliza
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
transmit primele modele de comportament, primele norme și valori culturale, primele reguli de conduită în societate. Cel puțin în primii ani de viață, un rol decisiv asupra formării copiilor îl au modelele de comportament ale părinților, modele reținute prin extraordinara receptivitate și plasticitate caracteristice vârstei, internalizate și imitate cu o fidelitate surprinzătoare. Încă din primii ani de viață, copilul învață anumite reguli de conviețuire, anumite modele de comportament, însușindu-și într-o primă formă valori morale definitorii. În această perioadă el
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
expansiune folosește canalele obișnute ale comunicării culturale, asemenea ziarelor, radioului, televiziunii, cinema-ului, cărților, muzicii, sistemelor școlare... Opinia publică rămâne, în general, în urma producătorilor și transmițătorilor de valori. Rapiditatea și amploarea difuziunii depind de o dialectică complexă între nevoi, aspirații, receptivitate și rezistența publicului și a deținătorilor de diferite puteri (culturale, politice, economice), ca și de oportunitățile de inovare care există. Mulțumită producătorilor și transmițătorilor, ca și publicului care le adoptă, există la un moment dat în societate un stoc de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
-se în mod special asupra celor de ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații la naștere etc.); b) dezvoltarea (motorie, senzorială, limbaj, comunicare etc.); c) bolile copilăriei (prezente, absente, complicații, igienă, alimentație, receptivitatea la boli etc.); d) pubertate și adolescență (cu tulburări de comportament, de caracter, atitudini, interese, dificultăți de adaptare și comunicare, de asociere, situația oedipiană, formarea identității, stări de dependență afectivă, carențe emoționale, frustrări, sexualitate, ciclul menstrual la fete etc.); e
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațiile cu bolnavul și familia acestuia, capabilă să stabilească un acord cu caracter de „plasticitate cameleonică” corespunzător oricăror circumstanțe care apar în cadrul acestor relații. g) Crearea unei atmosfere de intimitate, încredere, siguranță care să favorizeze comunicarea deschisă cu bolnavul și receptivitatea acestuia la măsurile terapeutice. Pregătirea medicului în vederea practicării psihiatriei presupune o cultură generală solidă care să fie dublată de cunoștințe teoretice profesionale. Medicul psihiatru trebuie să aibă mare experiență clinică. Să fie în contact permanent cu bolnavii, să-i observe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili” caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la influențele negative, - carențele emoțional-afective, - frustrările, - carențele educaționale, - absența unui model sau a unor modele negative, - abandonul familial, - fugile și vagabondajul, - asocierea la grupele delictuale de adolescenți. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că o clasificare unică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corelație între structura personalității și tipul clinic de tulburare paranoică sau paranoidă. În ceea ce privește natura personalității bolnavilor deliranți există o mare varietate de aspecte, care prefigurează un anumit „model de personalitate” caracterizată printr-o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific al cromozomului 21. Din acest motiv mai este cunoscută în literatura de specialitate ca „trizomia cromozomului 21”. 6) Oligofreniile cu malformații craniene
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului respectiv. Elementul esențial care contribuie la realizarea acestui proces patogen este reprezentat de „inducția sugestivă”. Ea depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe iatrogene, a „bolnavilor dificili”, ne pune în evidență câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte ale personalității lor sunt următoarele: Un egocentrism foarte pronunțat cu tendință la analiză autoscopică, privind propriul corp și starea de sănătate a acestuia. Un temperament senzitiv-emoțional, impresionabil și labil, ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al conștiinței morale a individului. Un rol important în formarea conștiinței morale pentru individ o are și mediul acestuia, originea persoanei, familia din care provine, modelele cu care a venit în contact și influența asupra formării persoanei, capacitatea de discernământ, receptivitatea și interesul față de valorile morale, nivelul de inteligență, forța sufletească etc. Pierderea valorilor morale reprezintă un factor grav de „cădere” a ființei umane. Ea devine vulnerabilă, pierzându-și echilibrul și coeziunea interioară, siguranța de sine, stabilitatea, încrederea și curajul. Anormalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță și de angoasă permanentă și generală. Sugestibilitate crescută a grupului social-uman, caracterizată printr-o receptivitate la produsele imaginarului colectiv, de factură irațională. Acceptarea necondiționată și lipsită de orice fel de critică a unor „soluții” cu caracter absurd, irealizabile. Nevoia de compensare a fricii. Căutarea unor căi de „ieșire din situațiile limită” impuse de factorii sociali
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Stigmate: semne unice sau asociate, cu caracter obiectiv, desemnând o stare morbidă, particulară. Exemplu: „stigmate de degenerescență”, „malformații”, „atavisme” etc. Stupoare: suspendarea oricărei activități fizice și psihice, activitate intelectuală și afectivă, imobilitate cu negativism. Sugestibilitate: dispoziție mintală particulară, caracterizată prin receptivitate crescută și supunere necondiționată a individului la influențele care se exercită din afară asupra lui de o altă persoană. Suicid: act de autoagresivitate voluntar și conștient, urmărind întreruperea cursului vieții individului. Surmenaj: oboseală fizică și psihică, cu scăderea forței, a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cea mai mare parte, de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei și caracterul relațiilor pe care acesta știe să le cultive în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea, „distantă" care ne separă de elevi, exigența sporită. Dorința de receptivitate pentru nou, trecerea la o consiliere modernă a elevilor, trebuie să stea mereu în atenția noastră. 2.2. Tradițional și modern în intervenția comportamentală Practicile tradiționale de intervenție se focalizau preponderent pe raportul recompensă sancțiune, considerându-le principala formă de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
În Personalitatea literaturii române, de pildă, se relevă „romantismul fundamental al literaturii române”, calitate din care sunt deduse două caracteristici definitorii: un „dinamism pasiv” (cu sintagma lui Edgar Papu), care o expune „efectelor unui dinamism imprimat de suflul epocilor”, și „receptivitatea la nou, la modernitate”. În Mitul biografic eminescian este urmărită „constituirea unei imagini epice a biografiei eminesciene în narațiuni ce împletesc în proporții diferite documentarul și ficțiunea”, în discuție fiind biografia scrisă de G. Călinescu, Mite și Bălăuca de E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]