5,563 matches
-
A ADOLESCENTULUI DEPRIMAT Cei mai mulți autori subliniază faptul că depresia adolescentului se caracterizează prin tendința puternică a acesteia de a recidiva, prin existența unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui risc în ceea ce privește evoluția spre o tulburare bipolară și, în general, printr-o morbiditate crescută la vârsta adultă. RECIDIVELE DEPRESIVE ȘI RELAȚIA ACESTORA CU DEPRESIA ADULTULUI Pentru majoritatea autorilor, dacă evoluția pe termen scurt este în general favorabilă, riscul unei recidive este în schimb ridicat. Astfel, Posnanski și colab. (1976), într-un studiu făcut pe un grup de zece adolescenți depresivi, au constatat manifestări depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive durabile după 6 ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive la 60%, aceste recidive survenind în general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat, mai ales atunci când primul episod depresiv major survine după pubertate. Doar un singur copil pre-puber deprimat din cinci (20%) va prezenta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani într-o proporție mai mare decât unu din doi. Mai recent, într-un studiu prospectiv asupra a optzeci de copii și adolescenți deprimați urmăriți timp de 18 ani, Harrington și colab. (1990) evaluează procentul de recidive la 60%, aceste recidive survenind în general la puțin timp după primul episod. Acest risc de recidivare este ridicat, mai ales atunci când primul episod depresiv major survine după pubertate. Doar un singur copil pre-puber deprimat din cinci (20%) va prezenta la vârsta adultă un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la grupul de control. Rao și colab. (1995) au studiat, de asemenea, evoluția unui eșantion de 28 de adolescenți deprimați revăzuți în medie după șapte ani de la primul lor diagnostic timic. Ei au constatat un procent de 69,2% de recidive, dar și 26,9% evoluții spre o tulburare distimică și 19% tulburări bipolare (cf. cele ce urmează). Ei semnalează faptul că recidivele sunt asociate cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
medie după șapte ani de la primul lor diagnostic timic. Ei au constatat un procent de 69,2% de recidive, dar și 26,9% evoluții spre o tulburare distimică și 19% tulburări bipolare (cf. cele ce urmează). Ei semnalează faptul că recidivele sunt asociate cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 69,2% de recidive, dar și 26,9% evoluții spre o tulburare distimică și 19% tulburări bipolare (cf. cele ce urmează). Ei semnalează faptul că recidivele sunt asociate cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți factori de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o vârstă mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți factori de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o vârstă mai ridicată și o rasă non-caucaziană (este vorba despre un studiu american). Procentul de recidivă este similar celui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o vârstă mai ridicată și o rasă non-caucaziană (este vorba despre un studiu american). Procentul de recidivă este similar celui din alte studii: 61% într-o perioadă de 5,8 ani; autorii precizează ca 47% dintre aceste recidive au loc în cursul primului an și 69% într-un interval de doi ani. Printre pacienții cu recidivă, aproape
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și factori socio-demografici: o vârstă mai ridicată și o rasă non-caucaziană (este vorba despre un studiu american). Procentul de recidivă este similar celui din alte studii: 61% într-o perioadă de 5,8 ani; autorii precizează ca 47% dintre aceste recidive au loc în cursul primului an și 69% într-un interval de doi ani. Printre pacienții cu recidivă, aproape toți erau sub tratament medicamentos la ieșirea din spital, însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de recidivă este similar celui din alte studii: 61% într-o perioadă de 5,8 ani; autorii precizează ca 47% dintre aceste recidive au loc în cursul primului an și 69% într-un interval de doi ani. Printre pacienții cu recidivă, aproape toți erau sub tratament medicamentos la ieșirea din spital, însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ca 47% dintre aceste recidive au loc în cursul primului an și 69% într-un interval de doi ani. Printre pacienții cu recidivă, aproape toți erau sub tratament medicamentos la ieșirea din spital, însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
toți erau sub tratament medicamentos la ieșirea din spital, însă doar 44% îl continuau în momentul recidivei. Ei subliniază că această situație justifică supravegherea ambulatorie regulată timp de unu până la doi ani după un episod depresiv major al adolescentului. Aceste recidive amplifică efectul depresiei asupra vieții sociale a acestor adolescenți. Kandel și colab., în studiul lor din 1986 privind impactul simptomatologiei depresive manifestate în adolescență asupra tinerilor adulți, constată tulburări de dispoziție și de comportament și distorsiuni în organizarea capacităților de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la vârsta adultă în planul relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități între depresia adolescentului și depresia adultului poate fi înțeleasă în maniere diferite. Pentru unii autori, ea exprimă apariția
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
relațiilor afective și performanțelor academice. Această lentoare ar fi cu atât mai importantă cu cât durata episodului depresiv a fost mai lungă. Într-o lucrare precedentă (1995), aceeași autori precizează că lentoarea este legată de recidiva episoadelor depresive: în absența recidivei la vârsta adultă, viața socială ulterioară a acestor adolescenți n-ar fi perturbată. CONCLUZIE Constatarea unei continuități între depresia adolescentului și depresia adultului poate fi înțeleasă în maniere diferite. Pentru unii autori, ea exprimă apariția unei tulburări unipolare; este vorba
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2% de evoluții spre o tulburare bipolară la șapte ani după un prim
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui risc mai ridicat de a dezvolta o tulburare bipolară la vârsta adultă. La adolescenții care sunt deja bipolari, riscul recurenței unor episoade de acest gen este ridicat, deoarece doar un singur adolescent din populația studiată n-a prezentat o recidivă la vârsta de 24 de ani. Se pare că ciclurile rapide și formele mixte sunt mai frecvente la copil și la adolescent decât la adult (Geller și colab., 1994). După aceeași autori, tulburările bipolare de tip II (BP II) ar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase în ceea ce privește îngrijirea, evoluând ușor spre o recidivă, tentativa de suicid a unui adolescent este în același timp un act individual dar și un gest social, care pune sub semnul întrebării mediul în care trăiește subiectul. Act binar în aparență (este sau nu este), acesta reclamă adesea explicații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se sinucidă și că aceste gesturi ale sale au trecut total neobservate de către cei din jurul său. Este vorba adesea de acte benigne din punct de vedere medical, ceea ce nu oferă nici o informație privind semnificația lor psihopatologică, cu risc ridicat de recidivă și de escaladare a mijloacelor. Ca urmare a acestor constatări, Carlton și colab. (2000) s-au preocupat de relațiile dintre cererea de ajutor psihologic și ideile sinucigașe la un număr de 221 adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dovada dificultăților întâmpinate în dorința de a se detașa de aceștia (vezi capitolul 11), mai ales dacă nu se va înregistra nici o schimbare în relațiile din cadrul familiei. Acest beneficiu imediat riscă, de asemenea, să întărească comportamentul suicidar și să favorizeze recidivele. 9. EVALUARE: FACTORI FAVORIZANȚI Comportamentul suicidar nu poate fi evaluat doar în manieră binară, ținând cont doar de prezența sau absența unei tentative de suicid. Inițierea unei evaluări trebuie să țină cont de o serie de parametri pe care îi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiu asupra unei populații generale de adolescenți că prezența unor antecedente de tentativă de suicid multiplică ideile în legătură cu moartea de cinci ori, ideile de suicid de șapte ori și proiectele de suicid de unsprezece ori, ceea ce explică procentul mare de recidivă. Este aceeași situație pe care au constatat-o Golston și colab. (1996) la tinerii spitalizați: ideile suicidare sunt prezente la 23,8% dintre cei care n-au avut o tentativă de suicid și la 52,5% dintre cei care au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o populație de adolescenți cu vârste între 12 și 19 ani spitalizați la psihiatrie, în cadrul căreia au individualizat patru grupe: - cei care au fost spitalizați ca urmare a unei prime tentative de suicid; - cei care au fost spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt spitalizați pentru un alt motiv; - și cei care n-au avut niciodată o tentativă de suicid. Evaluând depresia cu ajutorul BDI, rezultă că subiecții având în antecedente o tentativă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
specificitate de 83%. La un an după prima evaluare, 5,4% dintre deprimații care n-au avut până atunci nici o tentativă de suicid au înregistrat o primă tentativă și 12,5% dintre cei cu tentativă de suicid au avut o recidivă. Toți aveau un scor mai mare de 4. Sigur, nu trebuie să punem laolaltă analiza epidemiologică și răspunsul clinic individual. Totuși, aceste studii arată importanța unei analize discriminative atente a conduitei simptomatice. RELAȚIA DINTRE TENTATIVA DE SUICID ȘI CONSUMUL DE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicidar este legat de tulburările anxioase și depresive și nu de folosirea sau dependența de o substanță. Golston și colab. (1998), care în lucrarea lor în care au comparat adolescenții care au avut o primă TS, cu cei spitalizați pentru recidivă de TS, cei care au avut antecedente de suicid mai vechi și cei care n-au avut nici o tentativă de suicid, n-au găsit nici o diferență semnificativă între cele patru grupuri în ceea ce privește consumul de substanțe. Aceste rezultate pun în discuție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]