1,346 matches
-
sigur niciodată În libertate...! După aprecierea mea trecuse patru luni de zile, timp În care Încă nu știam ce se Întâmplă și nimeni nu mă Întreba ce-i cu mine acolo. Adeseori Îmi fulgera prin minte amenințarea din fața careului cu recruții “Plutonul de execuție” Însă nu Îmi era frică, fiind optimist. Dece să mă omoare...? În fond nu am fost adus cu patrula la unitate ci m-am Întors de bună voie după o mică escapadă datorită anilor prea mulți de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dela viață și dela prietena mea ce nu va ști niciodată unde am dispărut și dece am fost omorât...! În incredibilă așteptare și imaginând supoziții de felul cum voi fi asasinat, norocul și de data aceasta Îmi veni În ajutor. Recrut fiind În armata de securitate, tribunalul civil acolo unde activa, nu rostea sentințe militarilor ce aveau origine sănătoasă adică,maidanez, copil al nimănui cum eram eu - și probabil prea ocupați cu masacrarea celor Încă În viață din Închisoarea Văcărești, am
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
întors în fața comisiei medicale ca să mă reexamineze, declarând că sunt sănătos tun și doresc să fac armata în orașul Roman. Medicii militari m-au luat peste picior, întârziind eliberarea avizului, timp în care delegatul grăbit plecase la Roman cu un recrut mai puțin. Dezamăgirea mea a fost imensă, nu vorbesc de surpriza făcută tatei, căruia-i dădusem toate planurile peste cap. La Regimentul de infanterie al Unității din Arad m-am instruit o perioadă de câteva săptămâni, după care am depus
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fi părut grotesc oriunde în afară de Germania sau de subsolul lui Jones și am desenat cu mult mai mult diletantism față de cum puteam să desenez în realitate. Totuși monstrul meu a reușit. Am rămas uluit de succesul lui. Tineretul hitlerist și recruții SS aproape că nu mai trăgeau în nimic altceva, și am primit o scrisoare de mulțumiri pentru țintele mele de la Heinrich Himmler personal. „Mi-a îmbunătățit sută la sută precizia tirului, scria el. Care arian pur se poate uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
gazda, mai curând dl general Aupick, de la care micul Charles aflase că „Ceux-là dont les désirs ont la forme de nues,/ăEt quiț rêvent ainsi qu’un conscrit le canon... “ — „Aceia cu dorințe de forma unui nour,/Visând, precum visează recrutul tunul său... “, se trezi Vasile Elisav că tălmăcește în română... Sau, mai inexact, dar mai poetic: „Aceia cu dorințe ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
și al reformelor democratice - fără să includă națiunile sărace la masa lor. Rețelele organizate teroriste, la nivel mondial, se bazează pe globalizare pentru a oferi sprijin aspirațiilor lor de destabilizare globală, ceea ce le-ar permite să continue să ademenească noi recruți din țările sărace, să adune fonduri prin acțiunile criminale, cum ar fi traficul de droguri și să comită acte de teroare în numele acelora care au fost lăsați în afara jocului globalizării. Acesta va fi călcâiul lui Ahile al partizanilor globalizării. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
niște foști șefi, la care m-am uitat ca prin sticlă. Și nu pentru că eu aș fi vedeta internațională Vlad, ci pentru că ei, ca șefi, n-au văzut în noi decît niște subalterni o atitudine de căprari ce pun pe recruți la frecat podelele. Atît e nivelul lor de conștiință și orizontul lor uman, pentru că așa i-a prins înghețul. Tac apoi amîndoi, gustînd cîte puțin din cafele. Cum poate o femeie să-ți zdruncine destinul! surîde amar Vlad. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
la socoteală pe sergentul care m-a prins din urmă: „Ei, Misticule, Încotro Îți iei zborul?“. Misticul era porecla pe care mi-o atrăsese manevra cu mătăniile. Am fost conduși Într-o sală de cinema unde se aflau și alți recruți care tropăiau cerînd să Înceapă proiecția. Aș fi revăzut cu plăcere În seara aia un film de Hitchcock, dar mă așteptam mai curînd la un documentar despre elicopterele de luptă sau despre bolile venerice. Ne-am ales cu un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
chiar de la vârsta de 17 ani, În iunie 1948. Atunci, cănd cantase În grup ,,Trăiască regele”. Lucrau poate și anii petrecuți În temnițele și lagărele de muncă ale comunismului din perioada 1952 - 1955 când, pentru că fusese chemat sub arme că recrut, refuzase să depună jurământul militar sub steag stalinist. Renăștea În el și mânia că părinții lui, gospodari la Burdusaci, lângă Podul Turcului, pe valea Zeletinului, fusesere mereu hartuiți de securitate pentru atitutdine demnă și intransigenta față de noul regim politic. Pentru că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la Peninsula”, lagăr de la Canalul DunăreaMarea Neagră În 1952, Cezar Zugravu, la paginile 238-239 nu-l omite nici pe ,,Alexandru Tăcu, absolvent al liceului din Bârlad, condamnat la 7 ani Închisoare pentru că refuzase să depună jurământul la drapel, ca tânăr recrut, În anul 1952. La proces și-a motivat atitudinea prin aceea că România, după 23 august 1944, nu mai era stat independent și, În consecință, armata ei era o armată vasala armatei roșii sovietice. Pe Alexandru Tăcu l-am mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai înalți decât voi, ăștia din sud, adevărate stârpituri cu picioare mici și groase. Dar vă trebuie cavaleri înalți care să-i sperie pe dușmani. De asta, în fiecare an, legatul principelui în Germania Inferior alege cel puțin 70 de recruți noi din floarea tineretului nostru și ne ademeniți să venim la Roma. Pufnește înciudat. Și pe mine m-ați prostit. Ca pe atâția alții pe care îi alegeți dintre cei mai buni călăreți și cei mai destoinici războinici. Acum, că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
creștinilor.” „Curați mai erau rabinii tăi din Gerona”, zise Belbo. „Trăiau În niște cocioabe mizere pentru că voi, creștinii, Îi alungați În ghetou. Templierii, În schimb, se jegoșeau din plăcere.” „Să nu dramatizăm”, zisei eu. „Ați văzut vreodată un pluton de recruți după un marș? Dar eu am povestit lucrurile astea numai ca să vă fac să Înțelegeți contradicția templierului. El trebuie să fie mistic, ascetic, să nu mănânce, să nu bea, să nu facă amor, În schimb străbate deșertul și taie căpățânile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Țip la taximetrist: La Clubul Masonic din Edinburgh, În Shrubhill, șofer. Lângă depoul de autobuze. Navigăm În tăcere pe străzile Înghețate. Ședințe scabroase Acolo la club, gagiii se-nghesuie cu toții să intre, căci e marea seară a inițierii. Viitorii noi recruți par emoționați, așa cum ar fi și cazul. Sunt vreo doi gabori puiuți de rezolvat și Încă vreo alți câțiva puțoi tinerei, nu știu de unde au apărut. Deja sunt umpic matol, căci n-am mâncat nimic, așa că mă decid să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
țigară. — Haide măi Claire, scoți banu la greu pentru asta. Șin plus dasta, consider-o o chestie educativă, o nouă experiență benefică pentru evoluția carierei tale, vin eu cu argumente raționale. Zici că sunt Toal care și-a ales un recrut novice cu urechi clăpăuge dintre polițaii În uniformă și vorbește cu el Înainte de a-l trimite la Drylaw. Iun câine mișto. De pază. Un collie ce mama dracu. Io rasă de câini blânzi și supuși, s vestiți pentru asta. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
i-a fost silă de viață... ― Lasă comentariile! se înfurie generalul. Rezultatul! ― Excelență, condamnatul a expirat, raportă doctorul salutând. ― Atunci? Ei? zise generalul nerăbdător, întorcîndu-se către pretorul buimăcit. ― Excelență, sentința s-a executat, rosti pretorul grăbit, bătîndu-și călcâiele ca un recrut silitor. Generalul venise înadins ca să țină o cuvântare asupra dezertării la inamic și mai ales asupra pedepselor ce vor lovi fără cruțare pe cei care s-ar abate de la datoriile ostășești. Dar acuma se simțea obosit și nu mai avea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să-l caute La pasul bun, și împreună cu care pleca, două-trei ore mai târziu, când ajunsese și ea în aceeași stare în care era el. Până la ora trei dimineața, bistroul răsună de cântece de acum clasice: Plecăm fericiți, Madelon, Tinerii recruți, Soldat, frate al meu!, intonate și reluate într-o manieră vibrantă, cu vigoare, lacrimi de abia reținute și tremolouri exagerate. Câteodată, cântecul se auzea mai tare, când ușa se deschidea și câte un combatant ieșea să se ușureze sub cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
am lăsat-o acolo pe Josăphine, nu eram prea mândru de mine. Am pierdut vremea puțin prin V., cu mâinile-n buzunare, murdărindu-mi pantalonii de noroiul care băltea pe trotuare. Orașul avea amețeli. Un oraș beat. O mulțime de recruți băteau orașul, umplând străzile cu umorul lor lăudăros și cu râsetele prostești. O nouă tranșă, mult mai numeroasă de data asta, se pregătea să fie trimisă pentru a-i întâlni pe nemți. Și, deocamdată încă mai puteau să glumescă. Străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe mine spunând, voi merge singură, după care ți-l voi descrie, ea ridică din umeri, dacă nu ai nimic altceva mai bun de făcut cu timpul tău... Cu inima grea, intru în salonul copiilor, stau aliniați acolo asemenea unor recruți, cărucior lângă cărucior, îmi amintesc felul în care o luam de acolo pe Noga cea micuță, cu mutrița ei luminoasă în formă de inimă, cu buzițele ca niște petale de trandafir, o dată m-am încurcat, stăteam emoționată în toiul nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la regimul comunist. În Israel Drumul spre Israel; sosirea; în chibuț; lecturi în chibuț; reînceperea învățării limbii ebraice: „prima și ultima oară în viața mea, am studiat”; absolvirea liceului; trimis inițial la universitate, ajuns în armată (dar la Geniu!); un recrut studiază japoneza; stagiul militar și lecturile continuă; primele cărți de Mircea Eliade; misiuni periculoase; la Universitatea din Haifa: alegeri greșite; studiu și stagiu militar; descoperirea vocației; lecturile se schimbă: religie, Scholem, Eliade; student „privat” la Ierusalim; primele cursuri de Cabala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dealul de colo? Este un cimitir, iar câțiva dintre voi acolo vor ajunge!” Pentru prima zi, destul de clar. Eu m-am hotărât să rezist, realizând că ideea era să te distrugă psihologic mai întâi... S.A.: Sigur, ca să poată scoate din recruți o masă docilă și amorfă din care să construiască apoi soldați perfecți. M.I.: Am înțeles repede că nu asta voiam eu, și că armata nu-mi ajuta la nimic. Primul lucru pe care l-am făcut în cea dintâi permisie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în ciuda faptului că nu are experiență în domeniu este tânără, are permis, știe binișor limba engleză (ca și cum acesta ar fi un criteriu esențial!) este medic, dar, mai presus de orice, este profund motivat să facă treaba ,,à l’occidentale“. Tânărul recrut este chemat chiar la București, la sediu. Se vorbește cu directoarea reprezentanței, care-și dă acordul, chiar rostește magicele cuvinte Vreau să-ți dau o șansă. Se stabilesc și concret condiții financiare, destul de atractive, dacă nu de nivel vest-european (un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ireproșabil, dar, Doamne, când se întoarce, ar putea să sperie chiar și cel mai nemilos criminal. Snakely e o femeie care are slăbiciune pentru rapoarte nefavorabile întocmite despre fetele noi. Mereu încearcă să aranjeze cumva să fie dați afară noii recruți. Din fericire, scrie atât de multe rapoarte răutăcioase, încât nici unul din ele nu e luat în serios. Cu toate astea, nu-mi place că o să zbor până la Boston alături de ea. Snakely, fiind șefa, desigur că va zbura la clasa întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
și de polițiști din ce în ce mai numeroși, în stare să-și riște viața. Or, voluntarii vor deveni tot mai rari, iar opinia publică a democrațiilor de piață nu va mai admite morți în armatele acestora și, cu atât mai puțin, în rândul recruților. încă de pe acum, doar 0,5% din populația Statelor Unite mai sunt recrutați, iar fiecare soldat ucis este o tradegie națională. Pentru îndeplinirea misiunilor pe care și le-a asumat, imperiul american va trebui, exact ca Imperiul Roman de odinioară, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
la Circul de Stat, uitasem asta; mă preocupa hipnoza și prestidigitația și frecventam asiduu biblioteca și galeriile de artă. Sărac lipit, cu haine "la puncte", îmi căram boarfele într-o valiză de lemn cu lacăt și belciuge, o valiză de recrut comunal. Dacă vrei cu tot dinadinsul poți. Școala va rămâne mereu în urma evoluției sociale, la noi și aiurea, școala trăiește o criză continuă și asta o împinge înainte, mai încet decât restul însă. Când ea nu te satisface îți inventezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dorit, nu întotdeauna cel mai nimerit, dar foarte pline de sevă tocmai de asta - trebuie să fi avut un curaj nemaipomenit să ia doar un cufăr, nici măcar mare, ceva mai răsărit decât o valiză de lemn cu care se duc recruții la oaste, și un geamantan, nu din cele mai bune, pe acelea le-a lăsat în casă neatinse, ci unul din carton maroniu pe care nici nu-și mai amintea de unde-l avea, cu colțurile roase și câteva ținte lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]