111,719 matches
-
este cea a lui I. Negoițescu, copilul teribil al Cercului. Relațiile dintre cei doi au fost fluctuante și au sfârșit pentru amândoi dureros. Cu toate astea, memorialistul se străduiește să-și păstreze și aici luciditatea în evaluarea lor retrospectivă. După ce recunoaște „curajul său intelectual și civic”, reproșându-i exhibiționismul care în ochii multora îi anula valoarea, Doinaș îl situează fără echivoc pe cuvenita treaptă a valorilor: „Personal, susțin că I. Negoițescu rămâne unul dintre cei mai importanți critici literari ai epocii
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
ești, să le spun eu adevărul, nu vezi că bat cîmpii? Lasă-i în pace, i-am răspuns, căci nu contează aici adevărul. Dacă s-a lipit de mine această imagine, cu ea o să mor”. Așadar Gabriel Dimisianu nu-și recunoaște calitățile - căci, totuși, despre o sumă de calități este vorba! - ce i se atribuie în mod curent, inclusiv prin modestul aport al subsemnatului. Care să fie „adevărul”? Să ne închipuim că ar rezulta din întoarcerea pe dos a însușirilor enumerate
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
deal dezvăluite, că de aici mi se va duce mie buhul de nesimțitor și de misogin. Pentru că, mărturisesc sincer și chiar cu mîna pe inimă, oricît aș încerca, oricît mi-aș impune prin puterea voinței, contactarea optică a Andreei Marin, recunosc, după un frison efemer, ca acela de saună, nu reușește să mă emoționeze mai mult decît un borcan de circulație părăsit. Cu toată frumusețea ei ireală, de păpușă evadată dintr-un muzeu de ceară, cu toată unduirea, e drept, ușor
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
curînd ambasador la UNESCO, al României, că făcea afișe pentru PRM pe vremea cînd era consilier la Cotroceni. „Vadim, care îmi era prieten, m-a rugat să-i desenez afișul pe vremea cînd eram consilier. Nu a fost o problemă.” Recunoaște graficianul. Acesta a devenit între timp membru PRM. Pe vremea însă cînd era Consilier la Cotroceni, Eugen Mihăescu făcea afișul pentru prietenul său CV Tudor, tocmai în perioada în care șeful PRM-ului se dezlănțuise în atacuri furibunde împotriva celui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
respectivă însă, asemenea perspective cu substrat rasist nu erau deloc un lucru neobișnuit la scara continentului european și ceea ce astăzi ne apare clar ca lumina zilei era mult mai greu de observat acum 70, 100 sau 150 de ani. „Să recunoaștem - scrie Victor Neumann -, așa cum au făcut-o și alți cercetători ai imaginarului colectiv transilvano-bănățean cum că la români căsătoriile mixte au fost mai degrabă respinse decît admise. Există, cum știm, variate justificări atît ale autorilor purismului etnicist, cît și ale
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
și desfac în politica mondială. Iar propunerea de troc, dacă-mi dați mie puterea va fi bine și pentru israelieni, subîntinde și o amenințare deloc neglijabilă dacă luăm în calcul faptul că pînă acum cîteva luni CVT era cunoscut și recunoscut ca antisemit. De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
recunoscut ca antisemit. De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți această forță pentru ca să nu întețiți antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere al lui CVT, evreii ori sunt proști ori fac pe proștii asupra puterii pe care o au în lume. Putere pe care, nota bene, le-o
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
Cronicar Sadoveanu și comunismul Cronicarul recunoaște că, după lectura a două fraze din textul discursului rostit de dl Leonard Gavriliu la Pașcani, în noiembrie 2003, cu prilejul „Zilelor M. Sadoveanu”, ediția a XXXII-a, reluat în revista SPIRITUL CRITIC, nr.1 din 2004, i s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
Facultatea de Litere a Universității din Brașov. O să încep prezentarea cărții cu o afirmație în sine banală: rolul unei monografii dedicate unui scriitor contemporan e acela de a aduna și confirma lucruri deja spuse de critică, lucruri îndeobște cunoscute și recunoscute de toată lumea; rolul unei monogarfii despre un scriitor contemporan e acela de a spune, cît mai clar cu putință, care e locul scriitorului de care se ocupă în cadrul canonului literar al momentului. Acesta rămîne de altfel și criteriul esențial după
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
Nu cumva vocația, competența sensibilă și intelectuală, justețea propozițiilor, rectitudinea morală, urbanitatea ținutei? Nu cumva un corolar al acestor însușiri, disponibilitatea, deschiderea democratică la pluralitatea opiniilor? Nu cumva atari calități se impun de la sine creînd o autoritate inefabilă? A nu recunoaște, în cadrul criticii noastre de azi, cîteva personalități de indenegabilă autoritate, în felul în care am schițat-o mai sus, ne temem că disimulează nostalgia unui autoritarism desuet. A trecut vremea criticului cu mînă de fier, în numele unui cod dogmatic, ca
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
a monopolizării criticii de către o singură persoană cu discurs apodictic. Năzuim la o autoritate liberală, flexibilă, favorabilă dialogului, atît cît e cu putință să acceptăm “autoritatea” în cîmpul receptării și aprecierii operelor contemporane ori din trecut, a căror lectură, după cum recunoaște preopinentul nostru, “se face în interiorul unei anumite actualități, mereu relative și schimbătoare, odată cu diversificarea perspectivelor lecturii”. Așadar, nimic nu e bătut în cuie, nimic imperativ “în orizontul pururi schimbător al lecturii” critice, care n-ar putea descuraja revizuirile decît cu
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
poate părea, unora, încîntător și sofisticat, iar altora oarecum pueril sau simplist. Depinde dacă guști sau nu genul, dacă genul “te prinde sau nu te prinde”. În ceea ce mă privește, mărturisesc că nu îl gust. Ceea ce nu mă împiedică să recunosc risipa de imaginație și de efort a “boborului” care a realizat Boborul. De asemenea, nu pot fi de acord (și nu mă pot amuza cîtuși de puțin) privind înșiruirea de date istorice propusă explicit de regizor, într-o imagine: vedem
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
și postbizantine, să consacre, într-o imagine pură și antiretorică, lumina adevărului, cea necreată, lumina spirituală, acel lux care vine dinlăuntru, care nu descrie efemerul, nu se erodează și nu se risipește. Chiar și acele imagini care par ușor de recunoscut în pictura sa și care, aparent, sunt elementele unor potențiale naturi statice, cum ar fi merele, sau pietrele, sau orice altceva, nu sunt decît spectre, sigle ale unei lumi încă neinstituite, concepte solitare într-un discurs neformulat sau chiar arhetipuri
Un simplu accident al luminii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13012_a_14337]
-
de semne cu care nu eram încă deplin familiarizat, dar prin ale căror hățișuri am reușit totuși să-mi fac drum. Foarte repede am ajuns să nu mai silabisesc, să citesc fiecare cuvânt dintr-odată, ca o siglă ușor de recunoscut. Ulterior m-am obișnuit să iau instantaneul unor fraze întregi. Așa a început cariera mea de cititor. Am citit, de atunci, timp de aproximativ optsprezece mii de zile, în cele mai diferite situații. Ca să le evoc pe toate, ar trebui
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
și categorică aleasă de domnul Șușară spre o “clarificare definitivă a faptelor”. Pentru că, de fapt, mărește confuzia, eludând dibaci fondul scrisorii mele și trăgând concluzii, nu doar subiective, ci și tendențioase (mai ales!). Maniera personală în care scrie, trebuie să recunosc, îl distinge de iluștrii înaintași și (aș putea spune) mentorii domniei-sale. Dovadă că istoria stilurilor și, implicit, a gusturilor evoluează. Lansat - dupa propriile-i afirmații - într-o acțiune misionară de asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
numără printre revistele care au găzduit un astfel de dosar. Dacă dna Sipoș e în drept să ne ceară să fim corecți în informațiile și comentariile noastre (și noi credem că am fost, iar cînd am comis inexactități, le-am recunoscut), d-sa n-are absolut nici un motiv să ne oprească de la a publica informațiile pe care le deținem. Pe de altă parte, dna Sipoș e nedumerită că, în cazul Doinaș, de exemplu, s-a încercat apărarea poetului de acuzațiile aduse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
de la PSD și PRM „în ciuda prieteniei sale” cu vicepreședintele PSD, Hrebenciuc, și cu senatorul PRM, Dumitru Dragomir. În treacăt fie zis, Viorel Hrebenciuc ar fi fost cel care l-a sfătuit pe Gigi Becali să se avînte în politică, lucru recunoscut de Becali însuși, la prima sa conferință de presă în calitate de șef de partid. Consultanța politică pe care Dan Pavel o oferă lui Becali nu e gratuită, ci e remunerată „cu o sumă mult mai mare decît aș cîștiga într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
dincolo de fiecare tom în parte, dar/ și o inhibare instantanee provocată de imposibilitatea controlului eficient al informației cuprinse aici. Practic, fiecare „plimbare tematică” — iertat să-mi fie barbarismul intertextual, dar despre lectura unitară și liniară a opt mii de pagini recunosc că nu pot vorbi — prin Proverbele... mi-a reconfirmat o atare reacție duplicitară. Pe de o parte, pentru a ajunge înaintea cărții, trebuia să particip, întotdeauna, la un mic dar foarte ofertant ritual academic: volumele, aflate în „fondul de patrimoniu
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
ca să spun ceva de râs, despre un lucru vrednic de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu Variantele manuscriselor latine (p. 81-91), reproduse integral din ediția Jean Molager (nu se specifică paginile acesteia). Probabil tot de aici au fost preluate introducerile la cele șase paradoxuri (p. 29, 37, 43, 51, 59, 69), dar editorul n-o recunoaște. Multe dintre numele de persoane și de locuri sunt redate inconsecvent și eronat, fie pentru că traducătorul le-a preluat din ediția franceză, fără să știe care e forma românească, fie din neatenție, fie din neștiință, fie din ambele: Caton (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
necorespunzătoare, ca la p. 237: „iar a văzut cadavrul lui Iulian în afara zidurilor”; apar și cuvinte inexistente în română, precum „cosmopolitan” (p. 191), „traducere” a lui „cosmopolitan” de la p. 94 din original (corect ar fi fost „cosmopolit”) etc. Prin urmare, recunoscând importanța traducerii în limba română a lucrării lui Bowersock, nu putem decât să deplângem faptul că n-a avut parte de traducători și editori competenți. COSTIN CROITORU, Roman discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st century B.C.-5th century A.D.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
departe puterea”. În condițiile unei amnezii în bună parte provocate, ne vedem obligați a combate “cuplul malefic: uitare-iertare”, care, după cum precizează autorul cărții de care ne ocupăm, aidoma unui virus cu incubația lentă, riscă a îmbolnăvi letal întreaga societate... Să recunoaștem, alături de d-sa, că în actuala Românie, libertatea e ocultată în continuare de “minciuna totalitară”, care nu e decît o modalitate de opresiune psihică. Arhivele Securității, care ar fi trebuit să fie demult publice, devin tot mai inaccesibile, CNSAS vădindu
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
colectivității, ci și în cea a intimității conștiințelor. Fiecare individ trebuie eliberat nu doar de ceea ce cadrul socio-politic a păstrat din vechiul regim (și a păstrat multe!), ci și de zona alterării propriului său eu, operație extrem de dificilă care - să recunoaștem - nu poate izbuti în toate cazurile. Doar trecerea unui răstimp istoric ar putea să ne ajute, prin primenirile sale inexorabile, pe drumul redobîndirii plenare a libertății, conform standardelor occidentale la care aspirăm, însă pe care nu reușim a ni le
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
de Securitate, din ordinul lui Ceaușescu. Responsabilii de ieri cu Europa Liberă și cu acțiunile de peste hotare ale Securității trăiesc, bine-merci, apărați de o imunitate de care d-na Lovinescu n-a beneficiat niciodată. Postului de radio i s-au recunoscut oficial meritele în lupta anticomunistă și unii dintre redactorii lui, aceia încă în funcție acum doi ani, au fost decorați de către președintele Iliescu, într-o festivitate de la Palatul Cotroceni. Acest gest n-a avut nici o urmare în privința tragerii la răspundere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]