1,648 matches
-
medic, de preot, dascălul se alătură intelectualilor satelor, argumenta Petru Suhari și susținea că revista Lumina își va avea rostul... Lumina apărea lunar, avea articole și rubrici adecvate, cu autori din rândul dascălilor și în care se mai publicau și redacționale, informații, decese, poșta redacției etc. Dimitrie Sidoriuc, redactor responsabil la Glasul Bucovinei, semna și el în Lumina ceva despre „Primejdia sectarismului” Lumina era comparată cu apariția unui luceafăr și mai existau și titlurile: „Însemnătatea cântărilor bisericești bizantine”, „Unde ne sunt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1938. * „Bucurați-vă că iarăși a apărut, pentru a treia oară, gazeta noastră Lumina - scria Teofan Barbiel la rubrica „Îndemn” din nr.1, februarie 1939, care cuprindea materiale cu titlurile: „Nădejdi noi” de Onufrei Dobrea, redactorul responsabil, „Din durerile cantorilor”, redacțional, „Datorii și drepturi” de Carp Pântea, toate reflectând lupta pentru drepturile breslei căreia îi era destinată publicația. Planificată să apară lunar, numărul 2 apărea în aprilie 1939, de ziua Învierii Domnului, cu un editorial dedicat „Sărbătoririi I.P.S. mitropolit Visarion la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că ”ceilalți cititori au întâmpinat nu numai o decepție de pe urma curiozității momentului, ci au suferit și o deziluzie.” Cu o „Punere la punct” la apariția numărului 2, publicată în Tribuna nr.93/23 februarie 1930, dar și o împunsătură la „Redacționale”, în același număr și cotidian, Munca Intelectuală a rămas să-și dovedească utilitatea... Își încetează activitatea la 16 martie 1930. Avea formatul tipografic 32x46 cm. * Munca literară Munca literară (27,IV) realizată de poetul Ioan Georgescu, despre care am avut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de a se manifesta în scris, public, pe tărâm literar și științific. Revista apărea lunar și servea profesorilor și elevilor, dar și colaboratorilor din afara localității. Se publicau proză și versuri, cronică literară, recenzii la reviste și ziare, se difuzau informații redacționale și ale conducerii societății, funcționa o poștă a redacției. Mai semnau în revistă: proză: Simion Jitariu, Cuchi Lidia Puiu, Ștefan C. Cosmin, E. Mintici, I. D. Sandru; poezie - Radu Pinten, Lia Rugă, Augustin Padea, Ion Georgescu. Pentru a se manifesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bun augur” - se îmbărbăta inițiatorul publicației. Din programul revistei cităm: „Din nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă, apărem.” Se cerea ca toată corespondența redacțională, cărțile și revistele să fie trimise dlui Octav Rusu, în Cernăuți, iar pe timpul vacanțelor la Câmpulung... Publicau autori cu experiență, dar și mai tineri, Șt. Liveanu, Octav Rusu, George Ionașcu, Traian Chelaru, M. Pânzaru, Al. Plăeșu, Valentin Al.Georgescu, Leon
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Manu, Gh. Antonovici, Teodor Dragomirescu, Aspazia Munte, E.Ar. Zaharia, M. Ropceanu, George Nimiceanu, Mircea Streinul, Theodor Constantin ș.a. Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion Mangiu. * Plaiul fagilor Plaiul fagilor (1926-1929) apare la Cernăuți, la Școala normală, inițiator Arcadie Cerneanu, cel care trecuse și pe la Muguri revistă de la Rădăuți (1924-1926
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cărțile și revistele primite, comentarii lirice asupra unor poeme, documentare „Din trecutul satului Răpujineț”, „Sate și biserici din Bucovina de peste Prut - Lujeni”, „Românismul din nordul Bucovinei”, o rubrică „Note mărunte” despre tot ceea ce se cuvenea să știe cititorul bine informat, redacționale, cărți și reviste primite la redacție etc. Documentarele demonstrau pas cu pas procesul de desromânizare: înlocuirea numelor de persoane și obiecte din română în graiul celor interesați... La 4 kilometri de Rapujineț, pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, strada Miron Costin nr.2, la Tipografia „Mercur” str. Regina Maria nr.27. Cuprinsul era redactat în trei limbi. Conducerea administrativă, tehnică, proprietar și girant responsabil era Temistocles Predici, președintele asociației, str. Iancu Flondor nr.45. Același avea răspunderea redacțională pentru textul român, iar pentru partea germană și ruteană responsabil era Filip Fedorowicz. Se publicau materiale folositoare albinarilor: despre iernatul albinelor, foloasele albinăritului, despre roiul natural și lucrările ce se execută în prisacă în anumite luni ale anului, ce pot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
repete erorile din trecut". În proiectul inițial al cărții, Emil Iordache își propunea extinderea studiului asupra tuturor literaturilor din fostul lagăr socialist, supuse toate terorii ideologice și codului realist-socialist. Din îndelungile și numeroasele discuții purtate împreună pe vremea cînd obligațiile redacționale ne adunau aproape zilnic, era vizibil că structura de principiu a lucrării era completă, dar, acaparat de finalizarea numeroaselor traduceri, pare a fi amînat sine die finalizarea lucrării. Oricum, acest prim volum axat pe fenomenul românesc al literaturii orizontale e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dictaturii personale a lui Ceaușescu, și cea din Germania și Franța, pe unde umblam să-mi găsesc un editor. Prietenul, și pe atunci ministrul Culturii, Andrei Pleșu mi-a oferit conducerea revistei Contemporanul - aflată atunci În criză, deoarece Întregul corp redacțional, cel mai puternic din țară la o revistă de cultură, voia să se „privatizeze”, cum o făcuseră cu puțină vreme Înainte fostul ziar Scânteia sau România liberă. Am acceptat și am Împiedicat această mică revoltă contra ministrului, publicând primele numere
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
etc. etc., nu numai că nu a fost niciodată invitat al acestui „select” grup - G.D.S. -, dar numele lui nu a apărut decât o singură dată În această foaie, timp de vreo cincisprezece ani, iar atunci, cred eu, dintr-o „neglijență redacțională”, un scurt și superficial interviu luat mie la țărmul mării cu ocazia unui colocviu literar. Iar În tot acest răstimp, s-au lăfăit pe primele pagini și, in extenso, În interiorul revistei, În ample sinteze și colocvii pe cele mai interesante
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vreo două zile m-a chemat la telefon și mi-a propus conducerea uneia dintre marile reviste de cultură - Contemporanul. Apoi a anunțat acest lucru la televizor. Situația revistei În acel Început de aprilie ’90 era precară. Urmând exemplul corpului redacțional al fostului ziar Scânteia, ca și pe cel al României libere, corpul redacțional al Contemporanului, care număra mai bine de patruzeci de redactori, printre care nu puține nume cunoscute și influente, hotărâseră să se „privatizeze” și ei, după ce „blocaseră” În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
uneia dintre marile reviste de cultură - Contemporanul. Apoi a anunțat acest lucru la televizor. Situația revistei În acel Început de aprilie ’90 era precară. Urmând exemplul corpului redacțional al fostului ziar Scânteia, ca și pe cel al României libere, corpul redacțional al Contemporanului, care număra mai bine de patruzeci de redactori, printre care nu puține nume cunoscute și influente, hotărâseră să se „privatizeze” și ei, după ce „blocaseră” În primii timpi o acțiune similară a lui Adrian Păunescu, redactor al revistei și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Gorovei - inedite - care se găsesc În manuscris la Academie. Parte au fost publicate, după cum știți, dar sunt Încă lucruri interesante care ar merita să fie date la lumină. Desigur, va trebui bine gândit și chibzuit cuprinsul. Veți hotărî un comitet redacțional și lucrul ar fi interesant și V-ar atrage colaboratori prețioși. Eu vă rog să vă gândiți și să-mi comunicați ce hotărâți. Mi-am adus chiar acum aminte de culegerea de folclor bogată și prețioasă a D-lui prof.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
amintesc de reporterul de la RFI, căruia Vitalie îi acordase un interviu la sosirea în Gara Montparnasse, în Paris - omul s-a ținut de noi, pas cu pas, ca un detectiv îndărătnic, și ne însoțește, de altfel, până la Malbork (spectaculoasă misiune redacțională, dar și costisitoare, nimic de zis!). A fost foarte dornic de comunicare până să vină vorba despre subiectul sensibil al simpatiilor procomuniste în Franța. Spre deosebire de RFI-st, Annie ascultă calm, zâmbește uneori și îmi dă dreptate printr-o abia perceptibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rubrici fixe lui Lucian Raicu, Matei Călinescu, D. Țepeneag, C. Noica, N. Balotă și altora, l-am angajat pe Sorin Titel, de la Timișoara, pe Virgil Mazilescu, am respins presiunile constante care veneau de la partid pentru a-i elimina din corpul redacțional pe L. Dimov și P. Goma, l-am eliminat pe cronicarul dramatic Carandino (prieten cu Stancu!Ă, care critica fără menajamente noua, splendida pleiadă de regizori, Pintilie, Esrig, Penciulescu ce, în frunte cu Liviu Ciulei, au dat, de fapt, primul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în literele autohtone, de a conduce și, mai ales, de a reprezenta echipa R. literare, în sensul de a o sprijini. (De altfel, în același fel a înțeles-o și Geo și, într-un moment de real cutremur al aparatului redacțional bucureștean, edituri și reviste la un loc, momentul în care Dumitru Popescu avansat abrupt din postul de redactor-șef al Scînteii, ca secretar al c.c., iute, brutal și spectaculos, a „eliberat” „din funcții” trei șefi ai unor importante redacții: pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că s-a întâmplat, nu eu am declanșat mica nebunie provincială, regret că nu am avut înțelepciunea să evit conflictul. Repet ceea ce mereu am crezut am avut de a face atunci cu una din primele operații de manipulare publică, neînțelegerea redacțională (o neînțelegere de altfel banală, regăsibilă în atâtea și atâtea redacții) a fost exploatată și amplificată de forțele conservatoare care, în epocă, anii 90, căutau să se facă utile demonstrând zgomotos că au venit barbarii care distrug valorile, la Craiova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din perspectiva a ceea ce am devenit. Ion Pop, deși departe, deși nu mă cunoștea direct, a scris prefața volumului meu de debut, Viața fără nume. Regretatul Marian Papahagi era cel care ne învăța, corecta, certa, lăuda, încuraja, sfătuia în chestiunile redacționale. Eu eram secretar de redacție și încercam să învăț cum funcționează o revistă, de la Marian, dar și de la colegii cei mari din redacție și de la Filologie, Al. Cistelecan, Al. Th. Ionescu, Nicolae Oprea, Mircea Copil, Virgil Mihaiu. După ani, venit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
colectivităților umane locale, privite în evoluția lor. Despre orașul nostru au fost scrise mai multe monografii, cea mai veche fiind semnată de episcolul Melchisedec Ștefănescu, Chronica Hușilor, în 1869. Cea mai recentă, Istoria Hușilor, elaborată în 1995 de un colectiv redacțional coordonat de Th. Codreanu, la care au colaborat Boris Goceac, Avram D. Tudosie, Georgică Țoncu și subsemnatul (Editura Porto Franco, Galați) a dispărut demult de pe piață, iar perioada ulterioară editării volumului, cu progresele și regresele ei, se cuvine cunoscută de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un răspuns care era mai degrabă o dezvinovățire. Că eu de fapt nu vreau să critic ceva sau pe cineva, că mai mult decât să scriu îmi place să citesc, că dacă am o pasiune este cititul, însă, din obligație redacțională, trebuie din când în când să fac prezentări de cărți, nu neapărat critice... „Așa mai merge“, mi-a oprit Arghezi chinuita perorație,schițând parcă și un zâmbet, după care m-a lăsat în plata Domnului, nemaiîntrebându-mă nimic. Fapt este
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al taifasului până la ore târzii, comportamentul său ca redactor-șef a fost în mare măsură motiv de contrariere. Punctual, riguros în toate până la a părea pedant, chiar tipicar, pretinzând respectarea întocmai a angajamentelor luate de fiecare, a sumarelor, a planurilor redacționale în comun întocmite și acceptate, verificând la sânge statele de plată, cheltuielile curente, cursele șoferului etc., deloc zgârcit în observații, în reproșuri inechivoc adresate, glumind mult mai rar decât se aștepta de la el și fiind mai degrabă „acru“, „antipatic“, poetul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mai retrasă a sediului din Ana Ipătescu (azi Ambasada Libiei), încingeau aprige controverse pe teme de tot felul, discuții pasionate până la inflamare, debordante, infinit digresive, astfel încât niciodată nu li se putea pune punct la ora regulamentară de terminare a programului redacțional. Erau continuate în vreunul dintre micile localuri care populau zona Ana Ipătescu-Romană- Amzei, la Jerca, pe Povernei, la Grădinița, la Poarta Albă sau la Mon Jardin (amândouă, acestea, pe locul unde se înalță azi Hotelul Dorobanți), la Caviar, pe fosta
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
corector fiind, „conținutul“ celor citite nu avea de ce să mă preocupe și deja aflasem, și ulterior am învățat, că lectura unui text poate fi și pur tehnică, literală. În cei paisprezece ani de apariție, Gazeta literară și-a avut sediul redacțional în imobilul boieresc din bulevardul Ana Ipătescu, o fostă casă a lui Max Auschnitt, unde redacția ocupa tot primul etaj. De tipărit era însă tipărită în tipografia din strada Brezoianu, care înainte fusese a ziarului Universul. În deceniul al patrulea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în corespondența lui Blecher și mai ales în scrisorile extraordinare trimise lui Geo Bogza. M. Blecher și Florin Mugur, spirite care comunică prin afinități de structură umană și chiar de destin. Asumarea vechimii Cu Ion Horea am împărțit același birou redacțional vreme de cincisprezece ani, în sediul României literare de la Casa Scânteii, unde revista noastră s-a văzut exilată în 1974. A venit atunci ordin ca toate publicațiile culturale să fie îngrămădite acolo, probabil pentru o mai lesnicioasă supraveghere, repartizându-ni
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]