1,695 matches
-
-i de a fi livrești, inautentici - confecționeri manieriști, plăsmuitori de „universuri de carton” - și evazioniști, demisionari de la angajarea existențială (din nou valorizată, mai ales în rândul foarte tinerilor scriitori), și, în focul polemicii, procedează fie la contestarea p., fie la redefiniri pro domo, uneori fanteziste și discutabile. Repere bibliografice: Postmodernismul, CC, 1986, 1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo?, F, 1988, 1; Mircea Mihăieș, Bazar postmodernist, F, 1988, 4; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
prin intermediul muzeelor de artă, crează posibilitatea unei receptări mai extinse, stabilind noi tipuri de relații cu destinatarii mesajelor. Propunând noi forme specifice de artă, artiștii comunicaționali, care practică acest tip de artă sociologică, atrag atenția și asupra problemelor comunicării 36. Redefinirea relațiilor și comportamentului social, în condițiile unei inflații de noi idiomuri, care pune problema asumării unei perioade de asimilare și a poziționării critice față de exercitarea oricărei forme de putere, presupune elaborarea unor strategii operaționale artistice și simularea unor modele ludice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acesta se regăsește în înțelegerea artei în termeni de comportament, fie el situațional ori informațional. La rândul său, Forest observă, ca și Bourriaud, rolul cheie pe care îl are conceptul de "relație" în gândirea contemporană, conștientizând în același timp relevanța redefinirii comportamentului social. De asemenea, atât Forest, cât și Bourriaud constată utilizarea frecventă a aproprierii diferitor mijloace de transmitere a mesajelor. Pentru Forest, ca și pentru Manovich, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații, raportându-se activ la conceptele actuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la o redefinire a condițiilor receptării și a rolului spectatorului.166 La rândul său, pornind de la asumarea tezei potrivit căreia arta conceptuală a fost o mișcare critică semnificativă în dezvoltarea artei moderne, Charles Harrison pune problema schimbării criteriilor de judecare a artei în funcție de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noțiunii de artă se realizează din perspectiva practicii artistice și nu a analizei estetice, referitor la cea de-a doua (ipo)teză de lucru, se constată că reconsiderarea conceptului de artă în exercitarea actului artistic se diferențiază de încercările de redefinire a artei atât din perspectiva esteticii analitice anglo-saxone, cât și din perspectiva esteticii fenomenologice ori social-critice continentale, frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conținutul ideilor artistului se exprimă prin calitățile semantice ale limbajului scris. Transferul de funcție a elaborării unei teorii de la teoreticianul artei la artist, care are drept consecință înțelegerea unor variate construcții teoretice ca fiind opere de artă, duce atât la redefinirea artei, cât și la revizuirea statutului teoriei artei. Confruntându-se cu ideea potrivit căreia producerea unui obiect de artă tradițional, care ar trebui judecat într-un cadru evaluativ vizual, este o condiție necesară pentru a produce artă, câtă vreme recunoașterea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
concept lărgit al artei. Stabilindu-și drept cadru de referință al acestei ediții a bienalei eterogenitatea contextului care derivă din miturile propriului trecut, din practicile alternative, subculturale și critice ale anilor '80 și începutul anilor '90, precum și din schimbările și redefinirile motivate politic și economic datorate rolului de "nouă" capitală a acestui oraș, directorul artistic al celei de-a treia ediții a Bienalei de la Berlin, profesoara și curatoarea Ute Meta Bauer, și-a propus drept obiectiv să condenseze contextele și circumstanțele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critica socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin aproprierea acțiunilor, imaginilor și cuvintelor culturii dominante și schimbarea sensurilor acestora. Apărut în urma evenimentelor care au dus la căderea Zidului Berlinului, drept consecință a redefinirii activismului social, politic, economic și media, genul tactical media a început să se structureze creativ în jurul ideilor de acces liber la informație atât pe baza accesului la întrebuințarea publică a televiziunii și radioului, cât și pe baza distribuirii know-how-ului cu privire la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
existența individului, pentru care comunitățile virtuale au devenit o extensie naturală a organizărilor sociale din spațiul real. În acest context, fenomene cu caracter social ca negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele antisociale, stabilirea spațiului personal și a intimității, discriminarea, comportamentele deviante solicită redefiniri care să includă formele noi de manifestare apărute în spațiul virtual. Dacă este adevărat că Internetul a devenit atât "o oglindă, cât și o umbră a lumii offline" (Dawson și Cowan, 2004), atunci din spațiul virtual nu putea lipsi fenomenul
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
apariția sa, cyberspațiul a devenit un teritoriu de misiune pentru aproape toate bisericile și formațiunile religioase, un loc în care orice idee și credință religioasă are șansa de a fi cunoscută și îmbrățișată de un număr impresionant de persoane. Între redefinirea spațiului virtual ca spațiu sacru și demonizarea acestuia ca sursă a frivolizării manifestărilor religioase, comunitățile de credincioși care au ales o formă de comunicare mediată computerizat au găsit strategii de adaptare la noile condiții și s-au dezvoltat într-un
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sociale din spațiul real Comunitățile virtuale au reușit într-un timp foarte scurt (comparativ cu evoluția formelor sociale de-a lungul istoriei) să penetreze aproape orice formă de organizare socială existentă, de la marile corporații la familie, determinând restructurări și chiar redefiniri ale acestora. Rheingold (2000) ilustrează acest proces atunci când afirmă că: "noțiunea mea de familie la nivel fundamental a fost virtualizată". Din ce în ce mai multe comunități locale se extind în spațiul virtual pe măsură ce membrii lor utilizează Internetul pentru a-și intensifica interacțiunile (Horrigan
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a-și păstra relevanța în condițiile transformărilor social-istorice prin care trece societatea atât la nivel local, cât și la nivel global. Michelin Milot (apud Willaime, 2001) distinge câteva procedee prin care sistemele de credințe sunt reorganizate: reînvestirea semantică (spre exemplu, redefinirea cosmică a semnificantului Dumnezeu), complementaritatea funcțională (adăugarea de semnificații noi unei credințe religioase tradiționale), deplasări noționale (importul de semnificanți străini, precum reîncarnarea, în universul religios creștin), subordonarea unui câmp de semnificații prin intermediul reinterpretării religioase a altor câmpuri de semnificații, juxtapunerea
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
precum reîncarnarea, în universul religios creștin), subordonarea unui câmp de semnificații prin intermediul reinterpretării religioase a altor câmpuri de semnificații, juxtapunerea de câmpuri de credințe care fac să coexiste mai multe viziuni despre lume ale aceluiași individ. Toate aceste modalități de redefinire a sistemelor sunt viabile și funcționale în situația în care dezvoltarea tehnicii, globalizarea, descoperirile științifice au dărâmat sau au pus sub semnul întrebării unele dintre credințele fundamentale ale indivizilor sau grupurilor. În cadrul transformărilor suferite de comunitățile religioase, se poate vorbi
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sensul pluralismului. Una dintre influențele dificil de identificat ale comunităților virtuale religioase se manifestă la nivel conceptual. Noțiuni ca ritual religios, închinare, părtășie, rugăciune, comuniune suferă modificări subtile menite să înglobeze noile forme apărute online, dar care pot conduce la redefiniri și transformări de esență. Cel puțin una dintre implicațiile pe termen lung este evidențiată de Casey (2006) atunci când afirmă că "pe măsură ce religia pătrunde în mediul online, există o nevoie majoră de a examina modurile în care Internetul funcționează ca mediator
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în spațiul virtual, provocând structura ierarhică a bisericilor. Din punct de vedere social, comunitățile virtuale religioase reprezintă o formă de organizare într-un mediu nou, în continuă dezvoltare și restructurare, care solicită eforturi de adaptare a practicilor religioase, în condițiile redefinirii identității spirituale într-o perioadă în care din ce în ce mai multe persoane își petrec o parte semnificativă a existenței în alte spații decât cele tradiționale. Dincolo de varietatea, flexibilitatea și dinamica extremă a comunităților virtuale religioase, o serie de elemente rămân relativ constante
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
chiar imposibil de realizat. Studierea comunităților online într-o manieră etică este, după cum afirmă Bruckman (2006, p. 12) "o provocare pentru cei mai experimentați cercetători ai subiecților umani" pe măsură ce acest mediu nou se schimbă, oferind posibilități noi de interacțiune și redefiniri ale unor concepte de bază. Odată cu explozia comunităților virtuale, a devenit clar pentru cercetători faptul că o multitudine de procese și structuri sociale vor avea nevoie de redefiniri pentru a îngloba realitățile care s-au impus deja în câmpul social
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pe măsură ce acest mediu nou se schimbă, oferind posibilități noi de interacțiune și redefiniri ale unor concepte de bază. Odată cu explozia comunităților virtuale, a devenit clar pentru cercetători faptul că o multitudine de procese și structuri sociale vor avea nevoie de redefiniri pentru a îngloba realitățile care s-au impus deja în câmpul social. Astfel, identitatea, negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele prosociale și antisociale, spațiul personal, discriminarea, comportamentele deviante sau democrația sunt câteva dintre conceptele care necesită redefiniri și operaționalizări adecvate pentru a
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sociale vor avea nevoie de redefiniri pentru a îngloba realitățile care s-au impus deja în câmpul social. Astfel, identitatea, negocierea, colaborarea, conflictul, comportamentele prosociale și antisociale, spațiul personal, discriminarea, comportamentele deviante sau democrația sunt câteva dintre conceptele care necesită redefiniri și operaționalizări adecvate pentru a include transformările generate de interacțiunile desfășurate în cyberspațiu. O analiză sumară a cercetărilor în domeniu evidențiază faptul că, pentru a studia în mod eficient comunitățile virtuale, este necesară o reîncadrare a modului de raportare la
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de lectură a lumii pentru credinciosul ce caută o semnificație a existenței și se transpun în norme comportamentale motivate religios. Ponderea ridicată pe care o ocupă aceste subiecte se datorează faptului că ele sunt supuse în mod constant negocierii și redefinirii, în virtutea schimbărilor contextelor și paradigmelor sociale și culturale. Procesul de transformare a normelor religioase este cu atât mai dificil cu cât antrenează convingerile profunde ale membrilor comunităților religioase. "Bătălia" dintre ramurile conservatoare și liberale unei comunități religioase se duce adesea
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în mediul școlar. Investigația noastră traversează perioada dintre sfârșitul Primului Război Mondial și anii care au urmat căderii regimului comunist. Nu căutăm analogii facile între cele două serii evenimențiale, deși ambele au fost urmate de o efervescență notabilă a politicilor educaționale și redefinirilor identitare. În tot acest timp, trecând de la un proiect de schimbare la altul, învățământul românesc a cumulat practici și conținuturi longevive; între ele, comemorările ocupă și astăzi un loc aparte în cotidianul școlar. Dacă politicile memoriei publice au reflectat atent
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ricoeur, La mémorie, l'histoire, l'oubli 27, care propune o masivă și riguroasă biografie a reflecțiilor pe această temă, pornind de la marii greci (Platon, Aristotel) și ajungând până la celebrii redescoperitori ai termenului, Yerushalmi și Nora. În plină avalanșă a redefinirilor, găsim rezonabil enunțul lui David Lowenthal: "istoria și memoria sunt distincte mai puțin ca tipuri de cunoaștere și mai mult ca atitudine față de acea cunoaștere"28. Deși este greu de precizat cu exactitate cum anume se diferențiază cei doi termeni
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aceeași binecunoscută narațiune despre domnitorul-erou și faptele sale glorioase. Totul a dovedit că există un larg consens asupra structurii și finalității acestei povestiri, la care majoritatea aderă fără să ceară prea multe detalii. Au fost însă și reacții contrare, de redefinire mai puțin sacralizantă a personajului istoric aflat în dispută. La puțin timp după "scandalul manualelor" din 1999-2000, încheiat cu victoria eposului național eroizant asupra minimalismului istoric "european", momentul omagial din 2004 a provocat o confruntare aprigă, prelungită și după încheierea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unor datări precise. Așa se edifică un repertoriu de referințe culturale credibile, stabile, consensuale, la fel de necesare individului, cât și comunității cu care se identifică. Trecerea de la fapt la timp, ca personaj principal al narațiunii istorice, presupune un efort considerabil de redefinire a reprezentărilor temporale. Ar putea fi înlesnit prin reflecția sistematică asupra noțiunilor de "gândire"280, "înțelegere"281 sau "conștiință" istorică 282, care rămân însă dificil de administrat chiar și pentru adulții profesionalizați, cu atât mai mult pentru școlari. Ofensiva contra
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
identitare, trebuiau recuperate și acceptate lucrurile bune care populaseră trecutul socialist 96, pentru a nu desconsidera ori umili o bună parte a cetățenilor Germaniei de astăzi. Republica federală a învins, competiția s-a încheiat și era nevoie de o nouă redefinire a identității naționale, după atâtea decenii de comunicare în dublu limbaj. Concentrându-se atât de mult pe descrierea vieții cotidiene, manualul conținea aluzii minimale la evenimentele internaționale, ca și cum toată istoria de după 1945 și-ar fi găsit cea mai bună ilustrare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]