1,973 matches
-
Domnul păcii și darurile Duhului 2. Vestea bună adusă de Iisus este, de fapt, o veste proastă pentru toți cei învechiți în meseria asupririi aproapelui. Pe scurt, Evanghelia Bisericii nu poate fi politically correct. Plecând așadar de la exegeză, N.T. Wright redescoperă virtuțile politice ale Evangheliei, cu ajutorul cărora poate discuta apoi problemele puse Bisericii creștine de moștenirea culturală postiluministă. Oliver O’Donovan, preot anglican și profesor de științe politice la Universitatea din Oxford, nu ignoră temeiurile scripturistice pentru reflecția teologică asupra socialului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este atât de simplu ca în epoca Iluminismului, pentru că am descoperit reflexivitatea. Respectul pentru adevăr nu mai poate fi considerat de la sine înțeles, devenind o chestiune de valori. Onestitatea și integritatea intelectuale constituie valori pe care America trebuie să le redescopere pentru a se reabilita. Mulți dau vina pe mass-media pentru starea actuală a lucrurilor. însă media servesc cel mult piața. Oamenii vor să se amuze, nu să se informeze, aceasta fiind piața pe care media încearcă să o satsifacă. Majoritatea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Așadar, omul nu este, prin natura sa, logic, fapt ce explică existența credințelor iraționale. Cortexul, centru al învățării, este constituit din neuroni care se interconectează la comandă; aceștia își pot însuși Mozart sau rap, o credință sau alta etc. Vom redescoperi iraționalitatea în jocurile de noroc (loto etc.), dar și în credințele în grafologie și astrologie, atunci când ne referim la personalitate. Pentru a le contrazice, sunt necesare protocoale experimentale, precum și apelul la statistici, care sunt departe de a fi înnăscute și
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nu are nimic de pierdut dacă se reorientează către valorile denotative ale limbajului, exploatându-i la maxim valențele mimetice. Dintr-un instrument al dezumanizării, al defamiliarizării (sau, mai precis, al familiarizării cu „obstacolul”), ea devine o modalitate eficientă de a redescoperi farmecul comunicării, punctele de contact, articulațiile dintre Sine și Celălalt, fapt ce permite, în ultimă instanță, luarea în considerare a posibilităților infinite ale propriei lumi. În strânsă legătură cu distincția proză/poezie, trebuie să considerăm apoi binomul liric/antiliric. Deși
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pentru că nu le pot poseda. Nu le pot înghiți”. Acum, în schimb, totul îl interesează, îl privește, pentru că are scrisul, adică are ochi, gură și stomac pentru a privi și a devora realitatea. Orașe și peisaje. De aceea abia acum redescoperă fascinația în fața lumii pe care o încerca în copilărie. În vreme ce scrie aceste rânduri pe primele file ale cărții lui Bachmann soarele a răsărit deja peste Boulogne 291. Aluzia la cartea scriitoarei austriece Ingeborg Bachmann, Al treizeci și unulea an, din
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fost și ele invocate cu un patetism deosebit, ieșit din convingerea că limbajul și-a oferit serviciile întru deplina revelare a adevărului ființei și lumii. Mulți dintre șaizeciști au preferat modelul blagian (Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț); alții au redescoperit - în prelungirea filonului gândirist din epoca interbelică - universul fantasticului popular (Ion Gheorghe); chiar Nichita Stănescu, în primele volume, absoarbe numeroase ecouri barbiene, argheziene, mai rar blagiene. În general, cu toții au fost mai mult sau mai puțin influențați de modelele moderniste
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deschidere spre ceea ce este vag, contingent, neformat, nedesăvârșit în limbaj și în experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Într-adevăr, poemele lui Mircea Cărtărescu par să asigure o nouă inducție a umanului în semnele deja prea tocite, redescoperă afectivitatea și, odată cu ea, farmecul prezent în orice lucru, oricât de umil. În acest sens - poate numai în acest sens -, putem vorbi de o anumită putere de seducție a realului, cu tot ceea ce presupune aceasta. Nu întâmplător, poetul alege drept
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
bărbătească!), contestația, zic, mai apare o dată, Într-un limbaj mai calm. Este contestația de după consumarea crizei erotice. O izbăvire tristă, o pace mohorîtă. Îndrăgostitul și-a regăsit „dreapta gîndire”, și-a regăsit și prospețimea simțurilor: liniștea interioară Îi permite să redescopere peisajul, obnubilat pînă acum de pasiunea nimicitoare: „La al tău zîmbet, l-a ta mînie, A mea mîhnire sau bucurie Nu pot nici crește, nici a slăbi, Crînguri stufoase, peșteri tăcute, Fără de tine Îmi sînt plăcute Și iar cu tine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O furtună pe cerul primăverii se aude ca o „veselă fanfară” (Tunetul), natura, În genere, este În sărbătoare și viața, ca să fie frumoasă, trebuie să fie lină. O exaltată urare Însoțește aceste priveliști: „La răsărit urare! urare la apus!”... Alecsandri redescoperă, odată cu venirea primăverii, ceasornicul naturii și manifestă o egală bună dispoziție dimineața, În „faptul zilei” ori noaptea. Se prefigurează, Întîi, În Pasteluri un poet al matinalului: „Ziori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca atare sub specia instantaneului sugestiv, alcătuit din trăsături libere, «dezlegateă una de alta”**. Punctul de plecare ar fi, Întîi, poezia parnasiană, pe care Alecsandri o relativizează, o „depietrifică” prin imagini discontinue și, În al doilea rînd, arta orientului extrem, redescoperită de către Europa occidentală la mijlocul secolului trecut. Din tehnica stampei, Alecsandri a luat, zice Edgar Papu, procedeul paralelismului sau al reverberației (răsfrîngerea obiectului Într-o imagine pură, imaterială, cum ar fi, de pildă, umbra unui arbore În apă)... Nu intră În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Erotismul***, spune același Denis de Rougemont, este o invenție a secolului al XII-lea (o invenție a trubadurilor), Însă erotismul nu devine o problemă pentru conștiința occidentală decît la Începutul secolului al XIX-lea. Este marea descoperire a romanticilor, care redescoperă, În același timp, lirismul trubadurilor și implicațiile multiple ale religiei În viața sufletului. O noțiune de care nici antichitatea, nici epoca clasică nu aveau cunoștință este aceea de sexualitate. Termenul ca atare apare prima oară la Kirkegaard, În 1843. Literatura
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1866, care consfințea ideea unor „factori” ereditari transmiși la descendenți conform unor principii, formalizate ulterior drept legile mendeliene ale eredității (pentru o descriere detaliată a acestora, a se vedea capitolul despre maladiile monogenice, din acest volum). Principiile mendeliene au fost redescoperite independent, în 1900, de trei cercetători: Hugo DeVries, Carl Correns și Erich von Tschermak, care au găsit în ele confirmări și explicații ale propriilor rezultate. Lexiconul de bază al geneticii a fost oferit începând cu 1905, când William Bateson a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sale au generat și multe suspiciuni în rândul unor călugări din vremea sa, axați mai mult pe praxis decât pe theoria, și astfel scrierile Sfântului Simeon fiind uitate timp de trei secole, Pronia divină a rânduit ca ele să fie redescoperite, prețuite și valorificate de monahii athoniți din secolul al XIV-lea și de cei din timpul renașterii filocalice de la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Ca teolog, Sfântul Simeon se articulează în mod organic în
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
înregistra 150 de milioane de ascultători în întreaga lume, pe când VA înregistra mai puțin de 100 de milioane.164 Puțini americani păreau să observe că odată cu revoluția informației creștea și importanța puterii blânde. Abia după evenimentele din septembrie 2001 au redescoperit americanii importanța investiției în instrumentele puterii blânde, și nici măcar atunci în mod adecvat; în anul 2003 Vocea Americii și-a redus cu 25% transmisiunile în limba engleză.165 Diplomația publică în era informației Promovarea unei imagini pozitive a propriei țări
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și pentru promovarea condițiilor de dezvoltare a democrației. Însă, după cum am precizat și mai sus, niciuna nu va fi eficientă dacă profilul și esența politicii americane nu sunt compatibile cu mesajul democratic mai amplu. Viitorul diplomației publice americane Americanii au redescoperit necesitatea diplomației publice în urma evenimentelor de la 11 septembrie, dar încă nu s-au adaptat la complexitatea exercitării puterii blânde în era informației globale. Unii privesc acum desființarea USIA ca pe o greșeală, și cu toate acestea nu se ajunge la
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
răspunsul. Bertrand Russell, analizănd valoarea filosofiei, arată că aceasta rezidă în chiar incertitudinea și diversitatea răspunsurilor pe care le oferă. În fața aceluiași tip de întrebări se configurează atitudini filosofice diferite. De la atitudinea de repliere asupra valorilor a regelui Solomon, care redescoperă sensul vieții în dimensiunea metafizică și religioasă, la atitudinea de respingere a oricărui sens, proprie existențialiștilor care sondează cu acribie absurdul, putem parcurge o multitudine de nuanțe și poziții. Existențialiștii pornesc de la premisa că existența este cea care precede esența
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
106 A. Orléan, 1999, op. cit. Cf. și F. Lordon, Fonds de pension, piège à cons?, ed. Raisons d'agir, Paris 2000. 107 D. Bachet, "Le travail, le capital... et l'entreprise", Issue, 55-56, 2000, pp. 177-209. 108 Disciplina pare a redescoperi astfel distincția dintre "serviciu" și "muncă", precum și eterogenitatea situațiilor pe care le acoperă aceste noțiuni (cf. Colocviul revistei Sociologie du travail, decembrie 1999). Lucrările care sunt plasate în aceste contexte extraoccidentale ignorate de sociologia muncii franceză, care se concentrează aproape
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
creator, un anumit simbol intervine Într-o operă de artă și o organizează cu o coerență a lui proprie, cu o „logică” absconsă, fără ca autorul să și dea totdeauna seama de sensul, proporțiile sau valențele acestui simbol. Fiecare mare creator redescoperă anumite simboluri, fără să știe de ele, printr un act inițial de intuiție. Fără Îndoială că asemenea simboluri centrale sunt „relevate”; ele coboară „dintr-o zonă extrarațională pe care o putem sau nu numi «inconștient» (căci se Înțeleg foarte multe
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
amândouă este supus la ,,probe” fără să știe. Uneori visul, care este o mitologie camuflată, alteori plăcere (experiențele lui Gavrilescu În bordei) constituie ,,anticamera unei realități” (/137). Ieșind din această realitate, profesorul aude tramvaiul huruind - un semnal al istoriei - și redescoperă baba (Cerberul) așezată la punctul de frontieră Între două tărâmuri. Reintrat În realitatea cotidiană (de fapt ,,falsă realitate” pentru Gavrilescu), pune totul pe seama unei confuzii provocate de căldură. El crede că a rămas ,,la țigănci” doar câteva ore, Însă când
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
p. 87) pare greu de conceput că va fi urmată o atare filosofie... Prin urmare, există o (foarte) mare probabilitate ca invidia să se hiperextindă social și să se adâncească în inima noastră. Viitorul este însă întotdeauna greu previzionabil... Putem redescoperi oricând măsura... 61 În cele mai frecvente situații, invidioșii sunt sensibili la lingușire și dețin arta lingușirii. Nimic nu le domolește patima de elogii (Braud, 2008). Adevărata lingușeală presupune "calcularea deliberată a cuvintelor și a gesturilor pentru a seduce, oricare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Moby Dick, capodopera lui Herman Melville, a constituit sursa de inspirație a multor adaptări de film, televiziune, teatru, benzi desenate, operă etc. Privit foarte mult timp ca o simplă ficțiune de aventuri marine pentru tineret, romanul Moby Dick a fost redescoperit de public, recunoscându-i-se calitățile literare care i-au asigurat o popularitate crescândă ca una din creațiile cele mai importante ale literaturii universale și care au făcut pe exegeți să remarce că Melville este unul din cei mai fini
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Europei un raport de tandrețe pe care numai conștiința a ceea ce îi datorează acestuia îl poate genera. Dar, pe de altă parte, el va cere acelei Europe istorice care l-a părăsit vreme de 45 de ani și care îl redescoperă acum cu un soi de bunăvoință și perplexitate să-i acorde dreptul nu la un răsfăț tardiv, ci la asistența de care el are nevoie pentru a vindeca în țara sa spiritele și sufletele deteriorate ale celor care nu au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mondial) de extrema dreapta, în anii '80 se petrece o relativa apropiere conceptuală între cele două tradiții politice cu privire la regionalism 1. Dacă stânga se apropie și se deschide față de regionalism din perspectiva gestiunii eficace a administrației publice locale, dreapta politică redescoperă virtuțile regionalismului, mai ales ca mijloc de opoziție față de guvernele socialiste de-a lungul timpului. De altfel, problema regională era înțeleasă și abordată diferit de diversele partide. Spre exemplu, partidele de stânga erau divizate de la iacobinismul tradițional al comuniștilor și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și la o schimbare de mentalitate. Un număr de idei au câștigat influență în timpul și după evenimentele destabilizatoare din mai '68, incluzând, în special, ideea de libertate individuală și conceptul înrudit de autogestiune ca formă de organizare politică. Regionalismul a redescoperit un nou elan și s-a mutat către partidele de stânga precum PSU și, în cele din urmă, noul Partid Socialist al lui François Mitterrand. Toate aceste curente au dat roade odată cu programul de descentralizare din 1982 al nou-alesului președinte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pagini a vieții sale. Ce a decis Jon să facă? Crede că va lucra din nou în domeniul resurselor umane, dar cu un angajator care crede cu tărie în capitalul uman și nu este concentrat exclusiv pe profit. După ce a redescoperit cine este și ceea ce este important pentru el, Jon se simte mai bine echipat pentru a găsi împlinirea profesională .nu numai succesul. Deși este important să obții succese tangibile - adică să atingi obiectivele stabilite de tine și de angajatorul tău
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]