3,034 matches
-
tot mai multă importanță în defavoarea neamului, endogamia dispare aproape complet, reședința nu mai este neapărat virilocală. Obștea ca formă de proprietate funciară nu este astăzi dispărută. După legea nr. 1 din ianuarie 2000, o parte din suprafața de pădure restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000). Realitatea devălmășiei redevine astfel din nou actuală. Din păcate, deși există cutume și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din ianuarie 2000, o parte din suprafața de pădure restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000). Realitatea devălmășiei redevine astfel din nou actuală. Din păcate, deși există cutume și norme la nivel local legate de această formă de proprietate, precum și un limbaj specific legat de aceasta, nu există și prevederi legale clare, specifice care să o reglementeze. Monica Vasile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unora dintre aristocrați față de perspectiva educării oamenilor de rând. Astfel, în 1648 ordinul a fost decăzut din drepturi prin ordin al Papei. După nici zece ani, papa Clement al IX-lea a restituit ordinului toate drepturile, iar școlile piariste au redevenit cele mai importante instituții educaționale religioase după cele iezuite (Donnelly, 1995). La 1784, piariștii aveau 200 de școli, majoritatea în Spania, Portugalia și Europa Centrală. 1.2. Dezvoltarea învățământului public de masă în Europa: 1750-1850tc "1.2. Dezvoltarea învățământului public
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
apropiați triumfaseră asupra perșilor. Adversitatea față de propunerile revoluționare ale lui Platon putea fi astfel diluată printr-o imersiune în apele bogate ale orgoliului național: atenienilor nu li se mai cerea să facă un mare pas în necunoscut, ci numai să redevină „ei înșiși”. Mai mult, chiar războaiele medice care făcuseră gloria Atenei secolului al V-lea, căpătau un arhetip străvechi. Și iată cum cea mai teribilă revoluție propusă vreodată devine îndemnul patriotic și rezonabil de a deveni nimic altceva decât ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-mi va fi rambursat cu dobândă. Cum celălalt va sfârși inevitabil prin a-mi întoarce iubirea cu care-l voi fi creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
realizării acelui lucru și, implicit, valoarea lui morală. * „Multe idei se dezvoltă mai bine cînd sînt transplantate În altă minte, decît În cea din care au izvorît. Ceea ce a fost buruiană Într-o minte, devine floare În cealaltă, iar floarea redevine o simplă buruiană prin aceeași schimbare.” (Oliver W. Holmes) O idee este, Într-adevăr, valoroasă nu prin ea Însăși, ci prin credința/voința care o susține; numai ajutînd-o să se Împlinească, ea Își exprimă tăria sau noblețea potențială. * „Există În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la o parte, pentru a permite și luarea în grijă de către comunitate a bolnavilor care trebuie să stea o vreme în carantină. Bolnavul contagios - încă o metaforă... - nu este exclus nici inclus, are însă dreptul la un tratament pentru a redeveni sănătos și a regăsi drumul Grădinii. 9 O convivialitate hedonistă. în acest loc minunat a trăi ține de superlativele capodoperei. Comesenii sunt adunați laolaltă într-un salon ideal care favorizează conversația, schimburile și convivialitatea. Erasmus recurge la niște personaje conceptuale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească.” (M. Twain) Ajunși la țărm, după furtună, nu ne mai rugăm. (Ne simțim limitele și cerem ajutorul Domnului numai atunci când suntem Într-un mare pericol; apoi uităm repede și redevenim aceleași ființe infatuate, care cred că sunt atotputernice.) În viziunea poetului filosof Kahlil Gibran, pentru a ne purifica și Înălța prin rugăciune, aceasta nu trebuie să fie egoistă, interesată: „Când vă rugați, vă și Înălțați, pentru a-i Întâlni În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Familia a încetat să mai fie și acel „nucleu” minim al Bisericii. Ce este astăzi Familia? După ce a riscat, practic, ea însăși să se autodizolve și să distrugă dublul mit economico-religios - conform previziunilor progresiste ale intelectualilor laici -, astăzi, Familia a redevenit o realitate mai solidă, mai stabilă, mult mai privilegiată decât înainte. De exemplu, este adevărat că, în ceea ce privește educația copiilor, influențele externe au crescut simțitor (într-atât de mult, încât, repet, la un moment dat, s-a pus problema unei reorganizări
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
privilegiată decât înainte. De exemplu, este adevărat că, în ceea ce privește educația copiilor, influențele externe au crescut simțitor (într-atât de mult, încât, repet, la un moment dat, s-a pus problema unei reorganizări definitive a pedagogiei în afara Familiei). Totuși, aceasta a redevenit acel centru infinitezimal al universului, puternic și de neînlocuit care era la început. De ce? Pentru că civilizația consumului are nevoie de familie. Un individ singular ar putea să nu fie consumatorul dorit de producător. Poate fi un consumator inconsecvent, imprevizibil, liber
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sfârșitul Bisericii sau cel puțin sfârșitul rolului tradițional al acesteia, care a durat două mii de ani fără întrerupere. Desigur - poate grație unor iluzii pe care Anul Sfânt nu va putea să nu le dea -, Papa va găsi calea de a redeveni (cu bună-credință) nesincer. Discursul său de la sfârșitul acestei veri la Castelgandolfo 1 va fi formal uitat, se vor ridica în jurul Bisericii noi și liniștitoare bariere de prestigiu și speranță etc., etc. Dar se știe că adevărul, odată rostit, este de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sunt rezultatele unei dictaturi, unui adevărat fascism. În filmul lui Naldini am văzut tineri înregimentați, în uniformă... Însă există o diferență. Pe-atunci, în clipa în care își scoteau uniforma și-și reluau drumul către satele și câmpurile lor, tinerii redeveneau italienii de acum cincizeci, o sută de ani, ca de dinainte de fascism. Fascismul îi transformase, în realitate, în paiațe, în servitori, pe care poate îi și convinsese în parte, dar nu îi schimbase cu adevărat, în adâncul sufletului, în felul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
puțin” confuzi atunci când, la șapte ani de la prima măsurare, persoana nu se va mai manifesta stabil la trăsătura de interes. Confuzia va fi și mai mare dacă, după încă trei ani, adică la zece ani distanță de momentul inițial, persoana redevine stabilă, precum a fost la cinci ani, respectiv la momentul inițial. Ce decizie putem lua cu privire la stabilitatea acesteia? Dacă fenomenul descris păstrează același pattern pentru 50 de persoane dintr-un eșantion de 100 și un pattern răsturnat pentru următoarele 50
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ele nu au depășit, de regulă, aria deciziilor personale. CÎnd emigrația română spre America a devenit un fenomen sesizabil și cu repercusiuni multiple, România nu putea fi confundată cu Lumea Nouă, iar românul metamorfozat În american nu mai accepta a redeveni ceea ce au fost, cîndva, părinții lui sau chiar el Însuși. În plus, comunitățile românești fondate În America și Canada sînt unice, din multe puncte de vedere, și se deosebesc de colectivitățile românești existente pe alte meridiane. Românii englezi, românii francezi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dezertare, provocatoare de dezechilibre majore, considerate simptome ale unor stări de fapt necunoscute, Însă periculoase. Nici românii americani nu au ajuns să gîndească altfel. Un român care a obținut cetățenia americană prin anii ’60 mărturisea că „imediat după revoluție am redevenit foarte interesat de România. Din păcate, după ce am fost de două ori acolo, am realizat că lucrurile nu s-au schimbat prea mult față de perioada anterioară”. Așa se face că „ruptura” dintre comunitatea românească din SUA și Canada și țara
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Stănescu și cu o melodicitate simbolistă accentuată. Sora mea de dincolo (1980) constituie un moment de ruptură, un salt înapoi, în acea autenticitate a versurilor de debut, într-un soi de realism nud al emoției. Pierzându-și caracterul alegorico-livresc, poemele redevin directe, sunt „trăite” la nivelul unei realități elementare, despuiate de „literatură”, se transformă în „documente” ale unei realități tragice. Agonia și moartea surorii cheamă dorința de a „consemna” suferința fără vreun fel de „comentarii” lirice, într-o expresie purificată, cu
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
aparținut între 1918 și 1950 lui Mihail Sadoveanu). În 1974 Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor a trecut în subordinea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Din martie 1990 a adoptat vechea denumire și a redevenit unitate a Academiei Române. Conducerea Institutului a fost asigurată la început de G. Pascu și de Iorgu Iordan, cărora le-au succedat Al. Dima (1949-1966), N.I. Popa (1966-1967), N.A. Ursu (1967-1970), Alexandru Teodorescu (1970-1975), Vasile Arvinte (1975-1976), Silvia Buțureanu (1976-1984), Al.
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
În Nopți albe În Seattle... Simt cum mi se Îngroașă vocea, de dezamăgire. Speram atît de tare să meargă. Speram atît de tare ca el să vină acolo, să alergăm și să ne aruncăm unul În brațele celuilalt, și să redevenim familia fericită care am fost. — Ok. E limpede că e ceva care-mi scapă. Luke se Încruntă iar spre scrisoare. Nu-nțeleg nimic din scrisoarea asta. „Știu că ai o -“. Pauză. Am ce? O ischiemie cerebrală? Face mișto de mine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
universul În care trăim? De unde vine? Cine suntem și care este locul nostru În universul astfel Înțeles? Sunt Întrebări patetice, dar asumarea lor (care este, desigur, o problemă de opțiune personală) nu mai este nici ridicolă, nici anecdotică, ci a redevenit esențială, pentru că asumarea lor este acum ficționalistă, mijlocită de „ca și cum”. Asupra acestui fapt, Între fizicieni pare să se fi stabilit un consens. Relativiștii sunt convinși de „renașterea cosmologiei secolului XX și triumful ei În acest sfârșit de secol ce marchează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Își dovedește utilitatea și În limitarea divergențelor existente În discursul științific preocupat de cosmologie. Consensul asupra necesității unei fundamentări cosmologice a cunoașterii științifice se dovedește corespondent cu orientarea, În teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul În care literatura a redevenit posibil de apropriat prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și a trăi față către față cu timpul. A trăi În credință: trupul acesta a fost făcut să fie Înțelesul legii. Nechez (A șaptea elegie). Trupul e lege și știe lucrurile fixe. Dar, În nașterea vie, trupul devine cerbos. Vederea redevine posibilă ca vedere spre ceva. Privirile mi-au crescut. Cuvântul e viu. Din lege el urcă În ființă. Din timpul credinței se ajunge În timpul nădejdii, abia acum văzut ca timp. Limbajul e puternic, eul e puternic și ambii lucrează cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
socialiste, comuniste”2. Tot În termenii reactivatelor clișee jdanoviste, omul politic combate traducerile, cărțile „care fac apologia modului de viață burghez, chiar apologia crimei”, literatura decadentă „care otrăvește sufletul tineretului nostru”. Socotită vătămătoare, libertatea de creație este Înfierată, actul artistic redevenind, ca În vremea stalinistă, o afacere a activului de partid: De dragul libertății de creație noi nu putem Închide ochii, nu vom admite să se scrie orice fel de literatură. Nu vom admite nici un fel de literatură care ar putea dăuna
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
civile românești, unul considerat de vârf. După acesta urmează o perioadă de vid În care ideologia „omului nou” a făcut tabula rasa orice abordare a unui posibil model cultural. Pentru o lungă perioadă, abordările etnopsihologice au părăsit scena, pentru a redeveni actuale la noi după anii ’90. Ele au continuat Însă În tot acest răstimp să gesteze. A devenit preocupant felul În care românitatea poate fi percepută, așa cum britanitatea, americanitatea, germanitatea, evreitatea, ungaritatea, fie-mi iertați acești termeni care sună atât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]