1,577 matches
-
romanticii s-au regăsit în tumultul epopeilor medievale, existențialiștii au cultivat aforismele pesimiste ale antichității. Precedentele dau sentimentul solidarității în ciuda trecerii timpului și conferă legitimitate actelor pe care le întreprindem sau gândurilor noastre, căci, în fond, nu facem decât să reedităm pe scară superioară temporală o experiență exemplară a umanității. Când Napoleon Bonaparte s-a decis să întemeieze imperiul și să se încoroneze a fost foarte iritat de opoziția pe care a întâmpinat-o în cercurile pariziene; reacția a fost promptă
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
din octombrie al subconștientului rus?... Sau era pur și simplu o nostalgie,... nostalghia?... Ceva ca dorul după un autor de romane de groază citite în adolescență și pe care ai vrea să le mai recitești o dată, numai de-ar fi reeditate... O sete veche de iluzii, de amăgiri, de ficțiuni captivante ce să te facă să uiți de existența ta în general ternă, băgându-te în sperienți ca odinioară?... Iar acest amic, oarecum năstrușnic, îmi mai vorbi de un obicei ciudat
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
și sintaxa arhaice, conservatoare, nu cu neologisme șocante, cu termeni birocratici aplatizanți - ci cu oralitatea colocvială, deseori umoristică. De altfel, conștiința stilistică dovedită de volumul de parodii cu care autorul a debutat (În genul... tinerilor, apărut sub pseudonim în 1934, reeditat în 1996), confirmată sporadic de articole de comentarii lingvistice și stilistice, se manifestă într-una din predicile din Dăruind, vei dobîndi tocmai printr-o pledoarie pentru modernizare, împotriva tradiției monotone, încremenite, a limbajului bisericesc exclusiv arhaic, hieratic, adesea prea puțin
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
un cult. Am pentru opera lui Kirileanu și pentru autorul ei, pe care nu l-am cunoscut dar despre care mi-a vorbit Adrian Fochi și Petru Caraman, mi-au vorbit epistolele sale, o mare prețuire. Când, în 1968, am reeditat colecția maramureșeană a preotului Ion Bârlea, am subliniat aportul lui Kirileanu la apariția ei în 1924, și i-am dat fotografia. Am primit atunci de la marele etnograf Petru Caraman, și el un urgisit de regimul comunist, o scrisoare în care
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Mihai Floarea În ordine axiologică, o scriere precum Cartea Milionarului. I Cartea de la Metopolis, în orice literatură a lumii ar fi apărut, ar fi fost reeditată și propusă spre traducere imediat după o răsturnare de proporții ca aceea trăită de România în 1989. Că nu s-a întîmplat astfel, că autorul ei a trecut la cele veșnice fără a-și fi trăit gloria meritată pentru o
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
Cosmin Ciotloș Amintiri despre Caragiale, antologie și prefață de Ștefan Cazimir, tabel cronologic de Șerban Cioculescu, Ediția a doua revăzută și adăugită, București, Humanitas, 2013, 292 pag. Reeditându-și antologia de Amintiri despre Caragiale, Ștefan Cazimir alcătuiește, la finele prefeței, și un scurt sinopsis al receptării primei ediții. Printre altele, e citată aici ca opinie „rezervată” o observație a lui Valeriu Cristea (în „Flacăra”, 1972, nr. 882). O
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
frica de eroare, cartea fiind mereu citată cu rezerve justificate. În 1987 dl. Tiberiu Avramescu, bun cunoscător al Adevărului (despre care, mai ales despre Const. Mille, a scris o carte în două volume) și al epocii s-a hazardat să reediteze tomurile lui C. Bacalbașa, începînd, firește, cu primul ei volum. A procedat sistematic, verificînd, în presa timpului, mai fiecare dintre afirmațiile autorului, dublînd astfel, aproape, în aparatul de note, cartea pe care o edita. De acum încolo, cartea lui Bacalbașa
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Mă În vara aceasta, editura vieneza Holzhausen a propus cititorilor de limba germană volumul autobiografic Opernwahrheiten (Adevărurile operei) semnat de compatrioata noastră, renumită soprana Ileana Cotrubas. În aceeași perioadă, casa de discuri Sony a reeditat în colecția Clasical un cunoscut CD cu Arii celebre de operă, în interpretarea distinsei cântărețe. Cele două evenimente au coincis cu aniversarea zilei de naștere a Ilenei Cotrubas, care a acordat un amplu interviu pentru Opéra Internațional, un interviu în
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
1938), ci și pe distinși poeți, ca Ion Pillat, care în amplul său poem, “Maica Domnului”, s-a inspirat în mod vădit din cartea pe care o evocăm. Dacă o serie de cărți ale lui S. Fl. Marian au fost reeditate târziu, după 1989, în primul rând trilogiile despre sărbători și naștere - nuntă - înmormântare, Legendele Maicii Domnului n-a fost reeditată de un secol. Nici măcar nu era voie să fie citată, singurul studiu care a folosit-o fiind unul, din 1953
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
mod vădit din cartea pe care o evocăm. Dacă o serie de cărți ale lui S. Fl. Marian au fost reeditate târziu, după 1989, în primul rând trilogiile despre sărbători și naștere - nuntă - înmormântare, Legendele Maicii Domnului n-a fost reeditată de un secol. Nici măcar nu era voie să fie citată, singurul studiu care a folosit-o fiind unul, din 1953, publicat de Gheorghe Alexe în revista Studii teologice.
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
N. J. Herescu, secretar de redacție fiind Virgil Ierunca. Acesta precizează că a avut colaboratori pe cei mai de seamă scriitori ai exilului: Al. Busuioceanu, Mihai Vilara, Horia Stamatu, Vintilă Horia. O altă revistă importantă a fost Caiete de dor (reeditată în anii trecuți de Nicolae Florescu), scoasă în 1951 de Constantin Amăriuței și Virgil Ierunca, al doilea fiind singurul redactor cu începere din 1954 și care menționează că Mircea Eliade a publicat acolo fragmente din Jurnal și un extrem de interesant
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
lungă și mai spectaculoasă: Timișoara, Belgrad, Zagreb, Fiume, Triest, Veneția, Milano, Geneva, Sudul Franței, Barcelona, Madrid, Toledo, Córdoba, Sevilla, Granada și retur. Impresiile de călătorie vor fi descrise cu lux de amănunte în volumul Cutreierând Spania, apărut în 1928 și reeditat de Editura Sport-Turism în 1988. La întoarcere, face un scurt popas în localitatea Hendaya, știind că acolo se afla exilat Miguel de Unamuno, care putea fi întâlnit zilnic într-o cafenea. Romulus Cioflec este, astfel, al doilea român, după Iorga
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
Ion Simuț Apărut în 1995 la Editura Est, al cărei patron era un editor francez, romanul Saludos al singularului și singuraticului Alexandru Ecovoiu și-a creat deja o istorie proprie. A mai fost reeditat de două ori: o dată de clubul, "Prietenii cărții"; altă dată, în 1999, la Editura Gramar, în colecția celor mai bune o sută de romane românești din toate timpurile. A fost tradus în germană (1999) și în franceză (2000). Editura Polirom
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
sub forma tata. În schimb este prezentă... Marghioala din expresia "tron Marghioalo", și Mița (biciclista). A fost preocupat, în cronicile sale, nu doar de modul cum sunt editate texte clasice de către editori de profesie, ci și de modul cum își reeditează unele opere anumiți scriitori, ca Mihail Sadoveanu, spre exemplu, în Opere, vol. I. Cronicarul face observații privind revizuirile de text, variantele stilistice, examinează fazele pritocirii textelor, cu scopul de a "surprinde semnificațiile evoluției artistice" a autorului Baltagului. Este interesant de
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
mai rezistentă, subordonându-și liniile de evoluție ulterioară. Deși poetul scrie, acum, cu totul și cu totul altfel, altceva, centrul de greutate al liricii sale rămâne parcă fixat în faza imediat-postbelică. Mai ales că volumul următor, Nevoia de cercuri (1966) reeditează, într-o Anexă, Libertatea de a trage cu pușca. Dar puse alături, versurile celor două vârste ofereau de fapt un bun prilej de comparație și discriminare. Că nu e nicidecum vorba de o simplă variație formală, în noua etapă, o
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
de o simplă variație formală, în noua etapă, o arată și ciclul de poeme erotice Furtună în Marea Serenității, precum și ulteriorul Jurnal de campanie (1974). De la acest punct, creația lui Geo Dumitrescu se așează pe terenurile deja hașurate, autorul antologând, reeditând și - lucru esențial - organizând propria materie lirică. De la antologia (1978), poemele își caută locul cel mai potrivit în cuprinsul eterogen al unei unice Cărți. Poetul își convoacă ,piesele" și le distribuie non-cronologic, urmând alte criterii: tematică și atmosferă, tonalitate lirică
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
Al. Săndulescu na Selejan, care, în urma unei activități de cercetare prodigioase, a publicat o serie de volume despre Literatura în totalitarism (1992-1998), reeditează acum alte două remarcabile studii, într-un masiv tom de 500 de pagini (cu literă mică) Trădarea intelectualilor (1992) și Reeducare și prigoană (1993). Ne aflăm în fața unei minuțioase istorii a ideologizării culturii și, în special, a literaturii române din
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
să lupte pe front anume pentru a ispăși convingerile politice "bolșevice", Ion D. Sîrbu ar fi putut avea - o dată regimul comunist instalat la noi - o carieră strălucitoare, încununată de succese, prestigiu și avantaje materiale. Și-ar fi putut edita și reedita opera în tiraje mari, ar fi fost probabil analizat și comentat în manualele epocii, ar fi putut obține și deține, până în 1989, funcții de conducere aducătoare de onoruri și beneficii. În loc de toate acestea, el a cunoscut decenii întregi reversul medaliei
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
foarte bogată și diversă (peste 20 de volume de poezie, proză, teatru, plus alte 25 de traduceri din rusă, engleză și franceză), cele mai rezistente s-au dovedit în timp romanele Singur în fața dragostei (1966) și Unchiul din Paris (1973), reeditate de mai multe ori împreună. A mai publicat volumele de proză Local ploi de scurtă durată (1986), Lătrând la lună (1997), Pactizând cu diavolul (1999) și Spune-mi Gioni (2003). Deci, o longevitate încununată de o activitate literară impresionantă. Critica
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
orfană. Un film delicios, din categoria atît de numeroasă a peliculelor asezonate abil cu ingrediente gastronomice, debutul Sandrei Nettelbeck. Subsumat oarecum aceluiași motiv - femei în căutarea fericirii, Bar este filmul grecesc care m-a impresionat anul acesta cel mai mult. Reeditînd mitul Ariadnei, o energică șoferiță de taxi personalizată cu temperament de către Stela Fyrogeni cunoaște două existențe paralele: una în Nicosia, alta la Montevideo, mînată de dorința fierbinte de a-și regăsi fratele. O interesantă conexiune între națiuni diferite confruntate cu
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
cele mai bine vândute nume de pe piața egipteană. Din prefața substanțială a traducătoarei Laura Sitaru (arabistă și ea însăși politolog) aflăm că autorul provine dintr-o familie cu îndelungată tradiție literară și că romanul, publicat în 2007, a fost deja reeditat de cinsprezece ori și tradus în toate limbile importante. Nu e de mirare, căci trendul actual - „noul nomadism” - vizibil și în literatură, nu putea fi mai bine reprezentat decât de poveștile celor mereu în mișcare, taximetriștii. Desigur, succesul cărții nu
Povești din traficul egiptean by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3862_a_5187]
-
ca muzician în Orchestra Simfonică Națională. De la cele trei fiice are opt nepoți răspîndiți prin lume. Doamna Adelina Cugler-Fodorac i-a furnizat revistei Antiteze și fotografii inedite, foarte bine reproduse, ca și desenele lui Grigore Cugler ce-i ilustrează textele reeditate în acest grupaj.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
ulterior cadru universitar, obține în 1985 Premiul Cheltenha pentru Literatură și se bucură cu fiecare carte de cronici măgulitoare, îndeosebi cât privește obiectivitatea abordărilor sale. Acest ultim aspect a devenit însă o problemă o dată cu biografia sa din 1996 despre Jung (reeditată de atunci an de an). El a suscitat, împreună cu un alt autor, Richard Noll, o aprinsă controversă în comunitatea jungiană, axată pe mai vechi și mai noi acuzații aduse, chiar și postum, magistrului - precum cele de rasism, antisemitism, misoginism, identificarea
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
proastă?” Cîteva titluri din ZIUA: „Cotidianul The Scotsman face o radiografie a guvernării PSD: România sub controlul foștilor lachei ai lui Ceaușescu”. „Năstase a patronat furtul unui drept de autor” - despre ce este vorba? „Un album despre Basarabia a fost reeditat, avînd girul actualului premier al României, cu încălcarea flagrantă a legii” precizează ziarul condus de Sorin Roșca Stănescu. În Adevărul, Cristian Tudor Popescu îl acuză pe președintele Iliescu de minciună: „Pe 21 ianuarie a.c., Consiliul de Onoare al Clubului Român
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
decât cele bătătorite de majoritatea confraților de elită intelectuală. A doua parte a volumului, dedicată restituirilor (ca un proces necesar și firesc pe tărâmul istoriei literare), se deschide cu un capitol privitor la literatura veche, reprezentată prin Biblia de la București, reeditată în 2004, la Iași, prin grija specialiștilor de la Institutul "Al. Philippide", în colaborare cu colegii lor de la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg (landul Baden-Wurttenberg, Germania). Dincolo de aprecierile cuvenite pentru activitatea merituoasă a cercetătorilor români (printre care este evidențiată contribuția lui
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]