17,529 matches
-
Maria Octavian Pavnotescu O viziune a poeziei Cartea reprezintă teza de doctorat susținută în anul 1976, Direcții în poezia românească contemporană Referent științific: Prof. Dr. Dumitru Micu (Universitatea București, Facultatea de Limba și Literatura Română) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PAVNOTESCU, OCTAVIAN MARIA O viziune a poeziei / Maria Octavian Pavnotescu ; cuvânt înainte: Dumitru Micu. Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 97897337-1850-5
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
imnul lui Voronca omagiază "forța de Hristos" a cartofului dintr-o perspectivă laică și socială, la Ioan Alexandru perspectiva este sacră. Poetul închină de-asemenea imnuri garoafei, munților, vulturului, luceafărului de seară, cerului, lui Constantin Brâncoveanu etc. Și toți acești referenți sunt în permanentă relație cu transcendentul, cu ilimitatul, cosmicul. Drumul omului este anevoios până la moarte, motivul dublului apare mereu: "Cine ești, omule?/ Când alunec eu, omul din spate râde cu gura lui roată dărâmată." Mersul este spre " Cine știe", până
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
contextul social - identitatea, statutul social al interlocutorilor, relațiile dintre aceștia, scopurile comunicării, reprezentările și codurile socioculturale etc.; cadrul fizic al comunicării: locul și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act de comunicare lingvistică vizează unul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o atitudine ostilă, necooperantă etc.; codul nu este perfect stăpânit de comunicatori; canalul este întrerupt prin bruiaje; mesajul nu prezintă coerență și/sau coeziune (limbaj ambiguu sau eliptic, contra dicții între termeni, incorectitudine gramaticală etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
verbale, este o îmbinare semnificativă de cuvinte, „o realizare particulară, o combinație inedită care nu face parte, ca atare, din inventarul de unități constituind sistemul limbii date“ (Gramatica limbii române, vol. II, Enunțul). Structurarea enunțului este determinată de factori multipli: referentul, infor mația transmisă (tema și rema enunțului), caracteristicile comunicatorilor, codul socio cul tural, contextul comunicării etc. Textul, alcătuit dintro îmbinare logică de enunțuri, este o secvență lingvistică cu unitate funcțională și caracter autonom, servind transmiterii unui mesaj. El se caracterizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul cauză-efect, proces-scop etc. - Coerența semantică se referă la înlănțuirea logică a ideilor: enunțurile au același referent (sunt coreferențiale), secvențele textuale, marcate prin alineate, se asociază logic, rețeaua de idei, unitățile logice ale textului converg spre un mesaj unitar (sensul global al textului). Orice text reunește patru paliere constitutive: a. nivelul fonetic: textul lingvistic actualizează limba prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
paliere constitutive: a. nivelul fonetic: textul lingvistic actualizează limba prin semne vocalarticulate (text oral) sau prin semne grafice (textul scris); b. nivelul lexicosemantic: orice text lingvistic are un sens, conferit prin cuvintele, prin enunțurile care îl alcătuiesc, prin actualizarea unui referent real sau ficțional/imaginar; prin sensurile sale, textul vizează o finalitate cognitivă și comunicativă; c. nivelul morfosintactic: fiecare text lingvistic este un ansamblu organizat de semne (unități lexicale, structuri morfologice, unități sintactice), în baza unor paradigme flexionare ale părților de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o realitate necunoscută lui (de exemplu, celebra nuvelă a lui C. Negruzzi are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text care evocă/imaginează o realitate necunoscută lui (de exemplu, celebra nuvelă a lui C. Negruzzi are ca referent a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu și realitățile Moldovei din sec. al XVIlea). - Contextul lingvistic reprezintă ansamblul textual în care se încadrează o secvență verbală; aceasta își modelează semnificațiile (în primul rând sensurile conotative) în rezonanță cu enunțurile învecinate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
specializate sunt „absorbite“ în scriitura operei literare). Comunicările specifice sunt scrise sau orale (folclorul literar, spectacolul teatral - formă sincretică a comunicării artistice), diferențiate prin apartenența la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și lumea fizică). Opera literară se alcătuiește prin convergența a două planuri solidare: planul formei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și lumea fizică). Opera literară se alcătuiește prin convergența a două planuri solidare: planul formei (planul expresiei, lumea verbală) și cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și prin metafora oamenilorpești, prin gura des chisă a balenei care îl circumscrie încă de la început etc. 2.3. Imaginea artistică Imaginea artistică este o reprezentare subiectivă produsă de imaginația creatoare, este forma concretă a unei idei artistice, având un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
funcții multiple: cea de individualizare a textului, de anticipare a unui element definitoriu pentru conținutul textului (tema, motivul principal, protagonistul etc.), funcția de precizare a speciei ori de sugerare a tiparului discursiv și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea scriitorilor, în timp ce modalitățile lingvistice de construire a cuvântului/a sintagmei de intitulare prezintă câteva invariante. - Un termen nominal/o structură nominală (substantiv, adjectiv, pronume, numeral cu valoare substantivală) configurează titluri expozitive sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii conceptuale, cu caracter gnomic sau moralizator (Moara cu noroc). - Modernitatea desinitului vizează comunicarea artistică, pactul narativ, caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire la sfârșitul povestirii sau la un nou început: Cel mai iubit dintre pământeni de M. Preda), încheierea dezvăluire (final în poantă care „deturnează“ semnificațiile consolidate dea lungul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic și contextul stilistic ia ființă metafora închisă/totală/ermetică. Aceasta nu stabilește niciun raport de asemănare cu un referent real, semnificațiile ei putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând o modificare expresivă a relației dintre semn (cuvânt/sintagmă/enunț) și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale artei dramatice: regie, scenografie - decor, cos tume, recuzită, coloană sonoră, lumini etc. - și jocul scenic al actorilor). Discursul dramatic este format din dialogul și monologul dramatic - moduri de expunere specifice teatrului - însumând toate replicile rostite pe scenă. Are ca referent ficțio nal universul „povestit“ în replicile personajelor, iar ca referent contextual, „obiectele teatrale“. Elementele spectacolului vizează arta literaturii și arta dramatică, reunind „perechi“ multiple ale instanțelor teatrale, sub regimul unui principiu specific, numit de Anne Ubersfield „principiul dublei enunțări“: - dualitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]