5,526 matches
-
Nr. 93-1, martie 1993, pp. 13-18. footnote>; definiția lui Libby și Trotman (1993) reușește să redea o viziune generală asupra contabilității creative. Autorii văd contabilitatea creativă ca pe o „tehnică de prezentare a situațiilor financiare ale entităților, care permite să reflecte cea mai bună imagine posibilă a performanțelor și poziției financiare. Este în egală măsură și o tehnică de comunicare care urmărește să crească valoarea unei entități în ochii investitorilor particulari sau instituționali”. <footnote Libby R., Trotman K.T., „The review process
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
anterior de Libby și Trotman și Bernard Colasse. Pentru Stolowy nu mai este vorba numai despre ameliorarea situațiilor financiare ale unei entități, ci poate fi vorba chiar despre o diminuare a rezultatului acesteia. Astfel, un manager poate fi interesat să reflecte o performanță mai puțin favorabilă decât este în realitate. Chiar dacă la o primă vedere o astfel de măsură poate părea lipsită de raționalitate, vom constata în continuare că, de fapt, un astfel de comportament poate fi total întemeiat; într-o
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor și credibile. Credibilitatea informațiilor se referă la faptul că acestea trebuie să reprezinte fidel rezultatele și poziția financiară a persoanei juridice, să fie neutre, adică nepărtinitoare, prudente, complete, sub toate aspectele semnificative, și să reflecte substanța economică a evenimentelor și tranzacțiilor, și nu doar forma lor juridică. Responsabilitatea stabilirii politicilor contabile pentru operațiunile derulate îi aparține conducerii entității. Nu există un set de politici contabile unanim acceptat și aplicat și nici nu ar trebui să
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
se întâmplă în manieră foarte pozitivă, având încredere în vindecarea ta inconștientă pentru a permite un rezultat favorabil, pe măsură ce corpul tău se recuperează repede, complet și confortabil. Bineînțeles terapeutul va putea să dezvolte această procedură hipnotică în modalități care să reflecte intervenția chirugicală pe care o va avea pacientul, concentrându-se mai explicit pe sugestiile preoperatorii, atât cele directe cât și cele indirecte, sugestiile din timpul operației și verbalizările postoperatorii. Un sumar al utilizării hipnozei în chirurgie și anestezie poate fi
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
psychotherapy and health: An intervention priority sequencing model. European Journal of Psychotherapy, Counselling and Health, 1(2Ă, 195. Clarkson, P. (2003Ă. The Therapeutic Relationship (2nd. ed.Ă. London: Whurr Publishers. Clarkson, P. & Aviram, O. (1998Ă. Phenomenological research on supervision: Supervisors reflect on 'being a supervisor'. In P. Clarkson (Ed.Ă, Counselling Psychology: Integrating Theory, Research and Supervised Practice (273-299Ă. London: Routledge. Cohen, S., Doyle, W. J. & Turner, R. B. (2003Ă. Emotional style and susceptibility to the common cold. Psychosomatic Medicine, 65
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
obiectiv care nu mai poate fi ignorat. Important este să fie prevăzută schimbarea, să se acționeze pentru schimbare (apud Cornescu, Mihăilescu, Stanciu, 2001), să se realizeze o conducere a procesului schimbării în așa fel încât acest proces complex să se reflecte în rezultate pozitive. Managementul schimbării la nivelul organizației are în vedere tocmai aceste considerente. Pentru orice organizație, deci și pentru „actorii” din MAE, concepția unui manager despre schimbare mai trebuie să includă și alte elemente. Se au în vedere încrederea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
gestionează timpul în raport cu acesta. Ipotezele care au orientat cercetarea de față au fost: Presupunem că, deși studenții din anul I își dau seama de diferența dintre învățarea școlară și cea universitară, nu toți dobândesc și stiluri de învățare care să reflecte adaptarea cât mai bună la solicitările de la acest nivel de instruire. Considerăm că, dacă studenții identifică în mod corect și clar tipurile frecvente de sarcini universitare, acest fapt îi poate ajuta să-și stabilizeze un stil de lucru și să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
între școală și facultate care ar afecta buna integrare a studenților; manifestarea dominantă a disponibilității și buna dispoziție de comunicare cu studenții, pentru că se dovedește că aceștia au încă nevoie de o anumită căldură afectivă din partea corpului profesoral care să reflecte atât înțelegerea situației lor de începători, cât și încrederea că vor putea face față cerințelor noului mediu. Bibliografie Allport, G.W. (1981), Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ausubel, D.P.; Robinson, F.G. (1981), Învățarea în școală, Editura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
când este cazul, Fondul solicită autorităților locale sau altor instituții măsuri reparatorii. Aceste misiuni de supervizare postimplementare au drept scop evaluarea gradului de satisfacție al beneficiarilor proiectelor și durabilitatea rezultatelor proiectelor. Sistemul de Management al Informațiilor va fi adaptat să reflecte în structura sa și aspectele postimplementare. Aceste informații sunt utilizate în procesul de decizie la nivelul Fondului și al altor instituții partenere interesate (FRDS, Manual de operare, SDF II). Studiile realizate fie în interior, de către unitatea de studii, analize și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nesigură - decisese că doar cu tonuri reci putea să delimiteze linia melancolică a orizontului, pe care se profilau siluetele războinicilor ce mărșăluiau pe țărmul mării. O să Învăluie totul În lumina pe care timp de patru zile se străduise s-o reflecte În mlădierile apei pe plajă, cu tușe ușoare de alb de titan, aplicat cu mare puritate. Așa că a luat un borcan și a amestecat alb, albastru și nespus de puțin siena natural, până a frânt totul Într-un albastru luminos
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de Prusia, ca să-i accentuze colțurile și racursiurile, era descompus de groază, dar nu era Întors către călău, ci spre privitor, pictor ori cine asista la scenă. Și asta nu se potrivea, a Înțeles Faulques. Nu teroarea trebuia s-o reflecte fața bărbatului În pragul morții. Dacă nu-și privea călăul, ci martorul, aparatul devenit pensulele și privirea pictorului, ochiul imaginar care se pregătea să asiste la moartea lui atât de impudic, expresia condamnatului nu putea reflecta groaza, ci indignarea. O
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
subiectivismul plății salariului, având ca reper prețul pieței, prin care nu se ia În calcul faptul că posturi similare ca titlu diferă mult ca responsabilități și complexitate de la o firmă la alta, fapt care În realitate ar trebui să se reflecte În salariul diferențiat. Metoda de clasificare prin punctaj și performanță se utilizează frecvent În firmele americane. Se bazează pe acordarea unui punctaj pentru fiecare dintre factorii generali care sunt mai utilizați În acest sistem: aptitudini, responsabilitate/nivel de răspundere, efort
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
personal sau timpul de muncă consumat. Pentru analize care vor urmări aspecte de esență ale activității firmei, considerăm că valoarea adăugată este cea care dă o dimensiune reală În evidențierea eforturilor firmei, astfel că raportul EMBED Equation.3 urmează să reflecte o valoare adăugată medie pe unitatea de timp. În funcție de obiectivele urmărite prin analiză, calculul productivității muncii se va putea realiza și În baza unor indicatori complementari, cum ar fi: producția fizică, rezultatul exploatării, valoarea vânzărilor sau chiar numărul actelor de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
că Tricksterul masculin nu este un „mediator” al opozițiilor de gen, ci negativul unui tipar consolidat de masculinitate 99. CÎt privește variantele mitului Sophiei, ele oferă un număr de transformări ale motivelor căderii sale, transformări care s-ar putea să reflecte folosirea unor „cărămizi” complementare, folosirea unor cărămizi aparent fără legături Între ele, sau folosirea oricărei combinații de cărămizi. Sophia este numită TÎrfa 100, ceea ce În mărturiile perioadei respective (dar și mult mai tîrziu) indică un exces de erotism, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cifra de afaceri) unei unități de turism. Dimensiunea sa depinde de numărul de turiști și de durata sejurului. Luând În considerare caracterul specific al activității desfășurate În turism și modelele de analiză a cifrei de afaceri sunt construite astfel Încât să reflecte aspectele definitorii ale domeniului (sectorului) analizat, astfel: a) cel mai general model de analiză este: , În care: CAts - cifra de afaceri obținută din turism și servicii; Nt - numărul mediu de turiști; Nt CAts - Încasarea medie pe un turist; b) dacă
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
datorii eferente imobilizărilor; datorii diverse; venituri constatate În avans, În afara exploatării; dividende de plătit. Analiza bilanțului funcțional nu are ca scop inventarierea averii și angajamentelor Întreprinderii, ci Înțelegerea nevoilor acesteia și a modului lor de finanțare, obiective care trebuie să reflecte imaginea derulării diferitelor cicluri de exploatare. 3.2. Analiza structurii patrimoniale a Întreprinderii Structura patrimonială evidențiază, pe de o parte, originea și modul de alocare În timp a resurselor financiare, iar pe de altă parte, destinația și materializarea acestora În
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
identificate printre acești factori și rezolvate În avantajul Întreprinderii. 3.4.3.6. Aprecieri privind nivelul optim al trezoreriei Stabilirea unui anumit nivel al trezoreriei nu trebuie să constituie un obiectiv primordial al Întreprinderii. În realitate, starea trezoreriei trebuie să reflecte Întotdeauna starea Întreprinderii. Se consideră că poziția financiară a Întreprinderii are un caracter pozitiv atunci când se degajă un flux de lichidități concretizat Într-o trezorerie pozitivă. Trezoreria netă trebuie supusă totuși unui criteriu de eficiență, prin care să se urmărească
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
pozitiv atunci când se degajă un flux de lichidități concretizat Într-o trezorerie pozitivă. Trezoreria netă trebuie supusă totuși unui criteriu de eficiență, prin care să se urmărească nu obținerea unui maxim al mărimii acesteia, ci realizarea unui nivel care să reflecte o utilizare eficientă a resurselor și, În același timp, să mențină solvabilitatea Întreprinderii. 3.5. Analiza lichidității și solvabilității În literatura de specialitate, lichiditatea și solvabilitatea sunt tratate ca fenomene diferite, care concură fără discuție la analiza poziției financiare a
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Asmahan: Nu, mi-ar plăcea] Yolanda: Am călărit o dată (traducerea mea, după FitzGerald, 2003, pp. 115-116) Se observa că vorbitorul nativ produce enunțuri elaborate, complexe, clare, își reține replica atunci când este întrerupt, nu întrerupe. Se observă cum Doai tinde să reflecte discursul interlocutorului, ca formă de colaborare comunicativă, repetă secvențele peste care au existat suprapuneri. Ashman are tendința de a-și întrerupe interlocutorul, vorbind peste el, de a-și păstra cuvântul pentru o intervenție mai lungă. Per ansamblu, interacțiunea se constituie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu o filosofie simplă „ce-a fost azi am văzut, ce e mâine om mai vedea”, „văzând și făcând”, căci pentru el „nu aduce anul ce aduce ceasul”. Absența scopului și a motivației, ca principiu în evoluție, pare să se reflecte și în planul discursului: „acum spune una, mâine spune alta”, „vorbește ca să se audă vorbind”, „vorbește ca să nu tacă”, „vorbește ca să fie vorba pe drum”, „vorbește să se afle în treabă”. 2.4. Soluția de moment Românul găsește soluția de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pozitive din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor organizației sunt posibile numai dacă cultură favorabilă obiectivelor organizaționale este împărtășită într-o proporție considerabilă în rândul membrilor organizației. Valorile și normele de la nivelul culturii organizaționale se reflectă și trebuie să se reflecte la nivelul valorilor din grupuri, afectând astfel modul de realizare al sarcinilor. La nivelul grupului nu a fost utilizată noțiunea de valoare. Noțiunea de normă este apropiată că sens celei de valoare. Gary Johns(1998Ă definește normele că „așteptări colective
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
unor valori europene și prezența în societatea românească a unor valori neeuropene și de asemenea conștientizează anumite trăsături caracteriale deficiențe în raport cu cele ale europenilor. dezvoltarea a noi proceduri de muncă - valorile nu trebuie doar definite verbal, ele trebuie să se reflecte în procedurile de muncă. Noile proceduri de muncă ajuta la despărțirea de vechile valori și la adoptarea celor noi. În cazul instituțiilor publice românești modelele europene de proceduri sunt disponibile cu o mare ușurință, ele fiind chiar impuse de către Uniunea Europeană
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
tendency to choose the less challenging tasks than the group of those rewarded for making the effort (the explanation is simple: those from the first group have decided better resolved the tasks whose algorithm hâș already known for proceeding to reflect the image of the clever person, not to learn something new with risk for not finding the solutions and looking stupida. În the second situation, the researchers have offered the students to solve a new set of problems from among
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
momente de timp, făcând abstracție de orice altceva, pentru ca astfel nu se va ști clar cui pot fi atribuite aceste rezultate. Caracterul dinamic, formativ al ancorei dar și variabilitatea cross-situaționala a posibilelor interese și atitudini ale individului ar putea să reflecte organizarea ancorelor carierei ca fiind dinamicstabilă. Măsură în care imaginea de sine, anumite atitudini, interese, valori că indicatori ai ancorelor carierei își păstrează invarianta de-a lungul timpului se consideră o dovadă posibilă a stabilității acestui concept însă dacă nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de venituri și cheltuieli; ~ principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv menționează realizarea evaluării separate a elementelor de activ și a celor de pasiv; ~ principiul prevalenței economicului asupra juridicului menționează că elementele din cadrul situațiilor financiare trebuie să reflecte realitatea economică și nu forma juridică; ~ principiul pragului de semnificație presupune că elementele care au valori semnificative trebuie să fie reflectate separat în situațiile financiare, iar cele cu valori nesemnificative pot fi însumate fără a fi evidențiate separat. Test de
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]