5,631 matches
-
transformarea acestora în informații: transcrierea datelor pe alte documente; gruparea datelor pe tranzacții similare; sortarea datelor după una sau mai multe caracteristici; calcularea și compararea datelor cantitative. Gestionarea datelor: memorarea datelor în baze de date și fișiere; actualizarea datelor pentru reflectarea ultimelor evenimente; restaurarea datelor prin accesare și sortare; controlul și securitatea datelor, care presupune validarea datelor (amintită anterior), autorizarea, verificarea și revizia lor; generarea (producerea) informațiilor, în scopul folosirii de către utilizatori, care presupune: • raportarea prin pregătirea rapoartelor cu ajutorul datelor prelucrate
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Mladin, eroul central al romanului Cumpăna luminilor de N. Jianu. Mladin este secretarul organizației de partid de pe un șantier unde se construiește o hidrocentrală (...). Procesele sufletești, sterile, artificiale, inventate, nu sunt în fond altceva decât încercări de a acoperi lipsa reflectării conflictului esențial al realității, conflictul de clasă, în care se conturează puternic personalitatea caracterelor eroilor (...). Iată, de pildă, nuvela Prietenie de Traian Coșovei. Organizatorul de partid Andrei este un tip singuratec, care muncește fără nici un obiectiv (...). În fața scriitorilor noștri stau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că literatura trebuie să înfățișeze conflictul dintre vechi și nou ce se desfășoară în conștiința unui individ, că omul este perfectibil pe baza victoriei vechiului asupra noului. Acad. G. Călinescu nu arătase că acest conflict din conștiința unui individ este reflectarea conflictelor sociale. De aici Utünk a ajuns la o serie de afirmații foarte grave. Astfel se atribuie acad. G. Călinescu idei pe care nu le-a exprimat, anume că omul este imperfect, că este supus unor contradicții de neînlăturat, ajungându
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
produc simple mutații, ele revoluționează pur și simplu conștiința oamenilor. Chiar în epoca construirii socialismului și comunismului, caracterele oamenilor simpli nu pot fi comparate în mod static (...). Înțelegerea a ceea ce înseamnă exagerarea conștientă, reliefarea figurii, are o deosebită importanță pentru reflectarea tipicului în literatură. Academicianul G. Călinescu înțelege prin exegerarea conștientă în primul rând îngroșarea la un personaj a unei trăsături fiziologice sau sufletești de amănunt, accidentale (...). După acad. G. Călinescu, Caragiale, îngroșând pe alocuri la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la Cațavencu unele accidente (sentimentalism, galanterie, o anumită probitate în necinste) a dat personajului un «nescio quid personal», indefinit, fugind astfel de media statistică. A reduce exagerarea personajului la un «nescio quid personal» particular, înseamnă tocmai a pierde din vedere reflectarea esenței forței sociale respective, a aluneca în observație statistică. Caragiale a îngroșat personajul lui Cațavencu nu prin sentimentalism sau probități în necinste ci prin caricaturizarea unor trăsături negative tipice, care îl fac să fie odios, reprobat de către cititor (...). Lipsurile articolului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale sau Noul oraș de Ștefan Andrei ilustrând efectele aplicării teoriei «tipicului ca o medie statistică oarecare» estompează de fapt trăsăturile esențiale ale fenomenelor, diminuează forța și dramatismul faptelor vieții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
teoriei «tipicului ca o medie statistică oarecare» estompează de fapt trăsăturile esențiale ale fenomenelor, diminuează forța și dramatismul faptelor vieții. Ca și teoriile naturaliste, concepțiile care identifică tipicul cu o medie statistică oarecare, duc la o artă lipsită de putința reflectării adevărului vieții. La baza ei stă în fond tot obiectivismul burghez (...). Exagerând, îngroșând anumite trăsături în făurirea chipului Mamei Gorki a văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente a realului; nu întâmplător, după 1947 poemul și reportajul literar au făcut carieră, poate cea mai lungă și răsunătoare carieră. Scânteia și România liberă, Contemporanul și Flacăra dau cea mai elocventă fotografie a acestei perioade, prin reportaj
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare artistică a realității». Locul lui în literatură este bine fixat. Reportajul nu se situează «undeva între eseu și schiță», cum sublinia teoria literară burgheză; el e o specie ca oricare alta, capabilă să transmită emoții estetice, mijlocind cunoașterea veridică a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vladimir Tismăneanu: Nu aș vrea să creadă cineva că eu am spus că Ion Iliescu era negația lui Nicolae Ceaușescu. Negația În filosofia hegeliană conține Întotdeauna elemente componente din lucrul negat, Îl include. Mircea Mihăieș: Negația este În prima fază reflectarea și ușoara Îndepărtare de acesta. Vladimir Tismăneanu: Or, acum suntem În negarea negării negației! Să vedem cum se va rezolva această șaradă la urne.
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
devine ambivalentă sau negativă atunci când naratorii își povestesc adolescența. Tranziția spre perioada de liceu, adesea însemnând transgresarea limitelor cartierului în afara mediului familiar, era adesea percepută în termenii unei schimbări culturale. Expunerea la o altă cultură a făcut posibile observarea și reflectarea asupra casei părintești și a tradiției familiale. Au devenit conștienți de diferențele socio economice și etnice dintre ei și colegii de liceu. Următoarea scurtă conversație demonstrează această tranziție: Jack: Acolo a început totul [ la liceu ]. Muzică clasică ... Intervievatoarea: Crezi că
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
l-a făptuit organismul bizantin, stăruind asupra continuității sale cu mult dincolo de secolul căderii Constantinopolului sub turci. Moștenirea intelectuală elenică, dreptul roman, religia ortodoxă, arta profesată în cuprinsul regiunii sud-orientale a continentului i-au oferit istoricului un material imens pentru reflectare și documentare privind „duratele lungi” create de Bizanț. Iorga a căutat să înfățișeze trăsăturile specifice imperiului, prin izvoarele consultate fiind în măsură să observe atât unitatea spirituală din interior, cât și intensitatea comunicării cu Apusul. El ne conduce în miezul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cotorea (inspector Typographiae) cu tipograful Colegiului reformat din Cluj, Székely Paldi Istvăn, instruit în Olanda, continuator al celebrului Misztótfalusi Kis Mitklós (cel ce, la sfârșitul secolului al XVII-lea, pusese bazele confecționării artistice a literei de tipar). Este aici o reflectare importantă a convergențelor de idei și de preocupări, culturalizarea țării depinzând și de felul în care oamenii pot și simt necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
titrare, stil și unghi de abordare. La toate acestea, ar trebui să mai adăugăm un procedeu prea puțin studiat, din păcate: transmisia directă sau reality show. Cum spune și U. Eco (2005, p. 188): Transmisia directă nu este niciodată o reflectare aidoma a evenimentului care se desfășoară, ci întotdeauna este o interpretare a lui. Argumentele semioticianului italian țin de regia transmisiei, de prezența mai multor camere de luat vederi și, mai ales, de alegerea imaginilor, de selecția cadrelor, de dinamismul contrapunctic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
conexe de gestiune (note, absențe etc.); adoptarea unui spirit inventiv privind integrarea unor programe în practica educativă cu elevii, orientate mai ales către nevoile lor reale; înscrierea și participarea la activități de formare continuă, în perspectiva sau prin intermediul suporturilor NTIC; reflectarea la utilizări ale NTIC ce favorizează un stil de învățare socială la elevi, și nu numai strict individuală, chiar dacă este performativă; dezvoltarea spiritului de echipă și a dorinței interrelaționării profitabile. Centrele de documentare și de resurse, uzitate în procesul de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vizuală, asupra desfășurării activității de atac la gard, în schimb activitatea piciorului de remorcă poate fi controlată doar parțial, după ce intră în câmpul vizual spre finalul pasului peste gard. Semnalele optice reflectă în primul rând mediul înconjurător, iar în această reflectare este inclusă și reacția mișcărilor corpului, a deplasărilor sale în raport cu acest mediu, care poate fi șirul de garduri cu înălțimea gardurilor și distanța dintre acestea, înălțimea ștachetei, dimensiunea cercului de aruncare, distanța până la prag la săritura în lungime, ca și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
orienta adecvat intervențiile educaționale prin demersuri de cercetare și acțiune. Încheiem aici incursiunea în teoria cunoașterii și epistemologie, pe care am făcut-o pentru a evidenția câteva lucruri importante pentru demersul nostru. Abordarea integrată a curriculumului nu este altceva decât reflectarea - în curriculum - a unor evoluții semnificative de natură gnoseologică și epistemologică. Curriculumul integrat nu este o apariție întâmplătoare sau o modă, așa cum ne-ar putea face să credem diversitatea și omniprezența discursurilor pe această temă, ci un pas rațional, solid
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
eforturi semnificative. În fond, experiența diversității culturale, sub orice aspect al ei, a reprezentat și încă reprezintă o problemă centrală pentru toată omenirea. Interculturalitatea așadar nu mai este nicidecum un nou tip de discurs pedagogic ce ține de modă, ci reflectarea unei realități efective, care exercită presiuni și vine cu provocări în fața educației. Lumea în care trăim este caracterizată de diversitate pretutindeni, iar a învăța să trăim în diversitate și să o valorizăm ca pe o resursă pentru dezvoltare devine un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
disciplinelor școlare clasice (formale) ce reprezintă încă modul dominant de derulare a experiențelor de învățare formală. Centrarea excesivă pe conținuturile învățării și predominanța teoriei abstracte nu mai pot servi complet cererile sociale față de educație; competențele reprezintă în mare măsură o reflectare a acestor cereri. Într-o analiză efectuată la nivelul țărilor membre ale OECD (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), au fost identificate o serie de tendințe majore ce au generat modificări ale scopurilor educației și au condus la revizuirea curriculumului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
face trimitere directă la formarea unor competențe transversale sau a unor valori și atitudini. Câteva condiții/sugestii pentru cadrele didactice pentru a alege o temă potrivită: • Să încurajeze elevii să se implice în selectarea temei. • Tema trebuie să fie o reflectare a intereselor grupului de elevi. Tema trebuie să fie suficient de largă pentru a permite dezvoltarea unor activități de învățare diverse, în măsură să conducă la atingerea obiectivelor propuse. Tema trebuie să facă apel la cunoștințele/competențele/experiențele anterioare ale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
atenția asupra unui fapt pe cât de simplu, pe atât de important: este nevoie să se treacă la o nouă generație a reformelor curriculare, la un nou nivel de schimbare din perspectiva paradigmei abordării integrate a curriculumului. Încremenirea în proiectul disciplinar - reflectare a modernității în forma sa rigidă și oarbă - va situa învățarea într-o lume paralelă celei pentru care ar trebui să fie pregătiți cei ce învață. Învățarea însăși a renunțat la vârstă (învățarea pe tot parcursul vieții) și a devenit
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
procesului de extindere (Gheciu, 2005). 4.3. Neoconservatorismul și politica externă americanătc "4.3. Neoconservatorismul și politica externă americană" Un ultim exemplu pentru a demonstra cum diferitele teorii privind relațiile internaționale Își găsesc expresia politică este cel al conservatorismului și reflectării sale În politica externă americană. Interesul practic pentru acest exemplu este dat de faptul că de-a lungul ultimilor ani, În timpul președintelui George W. Bush, viziunea neoconservatoare a influențat mult imaginea pe care o au politicienii americani despre rolul țării
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din ultimii ani (1955), care „își propune să discute, în lumina experienței adânci, dezvăluite în dezbaterile Congresului Scriitorilor Sovietici, unele probleme ale creării eroilor pozitivi”, promovează, într-o manieră obedientă, mai toate comandamentele partinice ale artei ca propagandă: „Pentru scriitor, reflectarea forțelor organizatorice transformatoare ale partidului nu e numai firească, ci și obligatorie. În acest sens, în crearea personajelor care poartă în caracterul lor propriu, individual, semnificația forței partidului, se pune în primul rând problema figurilor de comuniști. [...] E evident că
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
nume. Medicul Afilon Jurchescu, din romanul Anotimp al ninsorilor albastre (1975), este un astfel de personaj tipic. Povestea relației sale cu Ioana, o ciudată și dificilă femeie, dobândește o turnură lirică, deseori poetizantă. Proza lui B. se va orienta spre reflectarea prezentului sau trecutului spațiului autohton, prin introspecție psihologică, agrementată cu divagări lirice și descrieri de spații geografice exotice (cu personajele lor aferente), care sunt însă doar pretexte pentru prezentarea unor valori general umane: curajul, cinstea, corectitudinea, generozitatea. Astfel, romanul Ierni
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
pe care acum Îl pierd; - stări de anomie socială; - conflicte, eșecuri, stări complexuale. Tot În cadrul identității se discută raporturile mele ca persoană cu mine Însumi Acestea sunt: rapoarte exterioare, constând În perceperea propriului meu trup, și raporturi interioare, constând În reflectarea persoanei mele interioare În sfera propriei mele conștiințe. De aici decurge și dubla natură a persoanei mele: ființa exterioară care este trupul, sfera somatică și ființa interioară, adică sufletul, viața psihică. Natural că somaticul și psihicul sunt părți pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]